5,181 matches
-
târziu au devenit sate. Când au dispărut moșiile, a dispărut și denumirea de Hudeștii-Mari, rămânând numai denumirea de Hudești. Fiind centru de comună, aici se află Primăria, Consiliul Local Hudești, Biserica Sf. Voievozi Mihail și Gavril, Dispensarul medical uman, Farmacia, Dispensarul veterinar, Școala Costăchească-ctitoria lui Iordache Costache Boldur-Lățescu, Postul de Poliție Hudești, Oficiul Poșta română, conacul lui Boldur-Lățescu, Parcul dendrologic și curea boierului Ion Franc în care funcționează Spitalul Bethesda, sediul firmei Pirania ( acvacultură), Căminul cultural Hudești, moara lui Ion Goleanu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aceste rețele de asistență medicală ambulatorie se adresau peste 2 milioane persoane (asigurați și membrii lor de familie). În București, cu 210 000 asigurați (1/5 din totalul populației Capitalei), erau organizate, șase Oficii de Asigurări Sociale care administrau 9 dispensare centrale (tip policlinică), cu 1-5 servicii de specialitate, 6 dispensarii T.B.C. ș.a. Toate dispensarele din Capitală dispuneau de servicii de chirurgie - activitate care cuprindea, desigur, intervențiile de mică chirurgie de urgență care se puteau efectua în ambulator, consultații și decizia
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
membrii lor de familie). În București, cu 210 000 asigurați (1/5 din totalul populației Capitalei), erau organizate, șase Oficii de Asigurări Sociale care administrau 9 dispensare centrale (tip policlinică), cu 1-5 servicii de specialitate, 6 dispensarii T.B.C. ș.a. Toate dispensarele din Capitală dispuneau de servicii de chirurgie - activitate care cuprindea, desigur, intervențiile de mică chirurgie de urgență care se puteau efectua în ambulator, consultații și decizia (acolo unde era cazul), de trimitere pentru urgențe sau operații programate la spitalele proprii
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
puteau efectua în ambulator, consultații și decizia (acolo unde era cazul), de trimitere pentru urgențe sau operații programate la spitalele proprii ale asigurărilor sau la alte spitale bucureștene cu secții de chirurgie, și contract de asistență pentru asigurați. La inaugurarea Dispensarului medical nr. 2 Obor (Șos. Iancului nr. 9) care a avut loc la 11 mai 1930 se făceau aprecieri elogioase, subliniindu-se că este construit de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale „după modelul dispensariilor moderne și bine utilate din Apus
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mică chirurgie (în deosebi plăgile părților moi), arsurile; alte grupe de afecțiuni - interesând practica chirurgicală - se dovedeau a fi în asigurări, abcesele și colecțiile purulente în general, leziunile provocate de accidentele electrice. Cu această ultimă categorie a patologiei se confruntau dispensarele medicale bucureștene. Corpul medical și farmaceutic din Asigurările Sociale avea în mare măsură simțul datoriei de breaslă, din moment ce, în 1933 aceștia s-au constituit în „Asociația medicilor și farmaciștilor din Asigurările Sociale din România”, asociație profesională. Actul constitutiv a fost
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de altă parte, ne îndreptățește concluzia, așa cum am mai subliniat, că Asigurările Sociale au contribuit substanțial la protecția sanitară a populației. Erau puse la dispoziția populației asigurate (îndeosebi muncitori) ce nu avea alte posibilități de asistență medicală, o rețea de dispensare, policlinici și spitale. Despre activitatea acestor „mini” spitale care să fi avut o pondere semnificativă în asistența chirurgicală de urgență, nu avem date concrete, de aceea nu au fost luate în analiza noastră. Primul spital bucureștean al Asigurărilor Sociale, a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Traian Nasta, un intern, un extern, intendent, instrumentar, două infirmiere, două spălătorese (în total 12 persoane). Apreciat atunci de unele publicații ale vremii, ca o „simplă infirmerie”, spitalul se dezvoltă și este mutat în anul 1922 în două etaje ale dispensarului din str. Polizu nr. 34, efectivul său fiind mărit, de la 28 la 34 paturi. Mutarea acestui modest (la început) serviciu chirurgical a fost precipitată și de dorința proprietarului de a vinde imobilul din strada Visarion, obligând Asigurările să găsească o
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
erau utile în formarea profesională a medicului tânăr, în primii săi ani de practică. Aceasta pentru că, în acele condiții social-istorice, medicul era obligat să-și desfășoare activitatea, cel puțin doi ani de zile ca medic de medicină generală într -un dispensar de circumscripție rurală sau urbană. Aici, medicul tânăr era de multe ori pus în situația de a examina singur urgențele chirurgicale, în condițiile socio-economice de atunci, recurgând adesea numai la examenul clinic, în urma căruia trebuia să ia o decizie competentă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Chirurgie, în Comitetul de redacție al Revistei „Chirurgia”, unde ani în șir a fost secretar general, era asistent bugetar în clinica de chirurgie și semiologie a profesorului Amza Jianu, era chirurg primar prin concurs (din 1937) la consultațiile chirurgicale la Dispensarul nr. 8 al Asigurărilor Sociale din București (din care va demisiona în 1946 pentru a-și consacra tot timpul necesar, reorganizării Spitalului de Urgență). Dr. Firică, împreună cu colaboratorul său dr. C. Călin, publică în Editura de Stat, 1948, o broșură
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Gh. Lupu” ș.a. În mediul urban a fost elaborat și pus în anumită măsură în practică, conceptul de spital unificat. Acesta, ca unitate sanitară de bază trebuia să cuprindă spitalul propriu-zis cu secții de specialitate, policlinica cu servicii de specialitate, dispensarele de circumscripție urbană și dispensarele de întreprindere și uzină, constituind împreună o unitate funcțională organizatorică și administrativă, reglementată pe principiul teritorializării. Dacă etapa anilor 1959-1965 poate fi considerată etapa redresării sanitare, după starea sanitară precară în care se găsea România
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
urban a fost elaborat și pus în anumită măsură în practică, conceptul de spital unificat. Acesta, ca unitate sanitară de bază trebuia să cuprindă spitalul propriu-zis cu secții de specialitate, policlinica cu servicii de specialitate, dispensarele de circumscripție urbană și dispensarele de întreprindere și uzină, constituind împreună o unitate funcțională organizatorică și administrativă, reglementată pe principiul teritorializării. Dacă etapa anilor 1959-1965 poate fi considerată etapa redresării sanitare, după starea sanitară precară în care se găsea România după al Doilea Război Mondial
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spital - desigur, serviciu ce va trebui să se plieze și el pe reglementările etapei respective. Menționăm doar faptul că Spitalul va fi supus în toată această etapă viziunii organizatorice a noii concepții: spitalul unificat (unitatea organizatorică și funcțională spital - policlinică - dispensar medical), regionalizarea și ierarhizarea instituțiilor medicale în funcție de competențele determinate de nivelul dotării tehnice și calificarea personalului sanitar. În concepția cu privire la spitalul unificat chirurgia de urgență își găsea un loc bine precizat. Fiecare spital trebuia să asigure în cadrul secției de chirurgie
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
loc bine precizat. Fiecare spital trebuia să asigure în cadrul secției de chirurgie asistența cazurilor urgente din teritoriul arondat spitalului respectiv. De altfel, Legea nr. 3 din 1978 privind asigurarea sănătății populației, precizează, la modul cel mai general însă, printre atribuțiile dispensarului medical și spitalului că acestea „acordă asistență medicală de urgență, în caz de boală sau accident” (art. 23 și art. 30). Este adevărat că acestei probleme îi fusese consacrat un set de instrucțiuni privind „acordarea asistenței medicale de urgență” aprobate
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
generală, medicii și cadrele didactice ale clinicii de chirurgie de la Spitalul de Urgență Floreasca încearcă să sensibilizeze și să contribuie efectiv la îmbunătățirea conduitei profesionale a primului eșalon medical în veriga asistenței de urgentă - pe atunci medicul de circumscripție sanitară, dispensar, medicul de la dispensarul de întreprindere, medicul școlar, medicul de la Stația de Salvare. Ei erau primii care trebuiau, de exemplu, să stabilească diagnosticul de abdomen acut netraumatic și să acorde primul ajutor competent. Aceasta și pentru că un bolnav cu un abdomen
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cadrele didactice ale clinicii de chirurgie de la Spitalul de Urgență Floreasca încearcă să sensibilizeze și să contribuie efectiv la îmbunătățirea conduitei profesionale a primului eșalon medical în veriga asistenței de urgentă - pe atunci medicul de circumscripție sanitară, dispensar, medicul de la dispensarul de întreprindere, medicul școlar, medicul de la Stația de Salvare. Ei erau primii care trebuiau, de exemplu, să stabilească diagnosticul de abdomen acut netraumatic și să acorde primul ajutor competent. Aceasta și pentru că un bolnav cu un abdomen acut netraumatic, era
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
continuă profesională prin posibilitatea confruntării diagnosticului preoperator cu datele intraoperatorii, ci un medic de medicină generală, al cărui câmp de activitate, era, într -un anumit sens mult mai larg. Bolnavul cu abdomen acut netraumatic se adresa de regulă, medicului de dispensar de circumscripție sau întreprindere. Asupra acestei categorii de personal medical, chemat sa examineze bolnavul apăsa deci o mare responsabilitate și de aici și cerința bunei lor pregătiri profesionale pe problemele urgenței. Timpul - el însuși un element ce intervine în mod
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
am crescut mai mare, mi-a spus mămuța că, la nașterea mea, ar fi adus moașa, tătuța din partea mamei, M.Hondrea, cu carul cu boi în toiul nopții, pe mătușa Paraschiva, moașa din sat că pe vremea aia nu erau dispensare și doctori ca acum. Tare mult mi-ar fi plăcut, dacă s-ar fi întâmplat ca tata, să facă acum armata, iar eu să-i fi fost comandant! L-aș fi trimis în concediu de paternitate să-și legene progenitura
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
zilele noastre,cei care promit multe dar uită să se mai țină de cuvânt și realizează puțin din cele promise. Populația de la sate, pentru că aceasta constituia baza țării, rămânea îngropată în aceeași sărăcie și stare de înapoiere, fără școli, fără dispensare, farmacii, magazine, de unde să-și procure cele necesare gospodăriei de pe vremea aceea? Referindu-mă la locurile mele natale, pentru o sticlă de gaz lampant, pentru că aceasta era sursa de energie pentru luminat noaptea, trebuia să se deplaseze țăranul 10-12 kilometri
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
care lupta în numele științei împotriva obscurantismului Bisericii și a înfumurării proprietarului castelului. În varianta sa cea mai depolitizată, socialismul municipal tindea să răspundă cu precădere problemelor de igienă. Înființarea băilor și a spălătoriilor publice gratuite sau cu preț redus, amenajarea dispensarelor, a piscinelor, a terenurilor de sport și a coloniilor de vacanță acesta era arsenalul acțiunii municipale în domeniu, care prelungea legea din 1902 (ce făcea din comună un agent esențial al salubrității). Această lege privind protecția sănătății publice introducea și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Astfel, precizează Alain Cottereau, muncitorii "evitau spitalizarea sub tutela organizațiilor de binefacere. Își păstrau libertatea și, dacă era să moară, nimeni nu răspundea de nimic. Tehnocrații cadrului de viață din acea perioadă reproșau organizațiilor muncitorești că nu cer înființarea de dispensare și sanatorii. Exemplul precedent ilustrează că muncitorii nu veneau cu asemenea cereri. Revendicarea zilei de muncă de opt ore era mult mai importantă pentru prevenirea tuberculozei decât toate dotările din lume"60. Împotriva acestei lucidități a muncitorilor, este frapant să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
servicii și instituții publice, în prezent activitatea populației axându-se în principal în agricultură (peste 82%). Gama de servicii și echipamente publice din comună este mică, ea cuprinzând:primăria, poliția,poșta,biblioteca,școlile,grădinițele,biser icile,C.E.C.ul,spațiile comerciale,dispensarul uman și veterinar,farmacia, Spitalul cu profil de psihiatrie. (Harta nr. 5 ) Se știe că la Șipote au apărut unități școlare pe la mijlocul sec. al XIX-lea, dar, din nefericire nu se poate preciza data exactă când s-au înființat primele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
medicală, fiind pradă bolilor cu extindere în masă, care făceau ravagii. În asemenea împrejurări, oamenii se mai sprijineau pe cunoștințe empirice în domeniul vindecării unor maladii. Natalitatea mare (după 1966, în urma Decretului de interzicere a avorturilor)a determinat construirea unui dispensar în care s-a dat în funcțiune și o casă de nașteri cu 12 paturi și un staționar, nașterile fiind asistate de cadre de specialitate (moașe). În prezent, rețeaua sanitară beneficiază de 1 spital (Ergoterapie), 1 dispensar comunal cu 5
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
determinat construirea unui dispensar în care s-a dat în funcțiune și o casă de nașteri cu 12 paturi și un staționar, nașterile fiind asistate de cadre de specialitate (moașe). În prezent, rețeaua sanitară beneficiază de 1 spital (Ergoterapie), 1 dispensar comunal cu 5 locuri, o casă de naștere și 1 farmacie publică. Spitalul are profil de psihiatrie, reprezentând o secție a Spitalului Universitar de Psihiatrie Socola,Iași, fiind dotat cu 316 paturi, aici activând 18 medici și 39 cadre cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și 1 farmacie publică. Spitalul are profil de psihiatrie, reprezentând o secție a Spitalului Universitar de Psihiatrie Socola,Iași, fiind dotat cu 316 paturi, aici activând 18 medici și 39 cadre cu pregătire medie, numărul pacienților fiind de 448. La dispensarul comunal își desfășoară activitatea 4 medici și 7 cadre cu pregătire medie. La un medic reveneau, in 2002, 1282 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu, 233 locuitori, valori ce sunt superioare mediei pe tara, dar nu sunt de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
boli cardiovasculare (34 cazuri), TBC și tumori (19 cazuri), viroză și hepatită cronică (16 cazuri). În comună există și un cabinet stomatologic, deservit de un medic stomatolog. Nu există cabinete și farmacii private, serviciile fiind asigurate de o farmacie publica. Dispensarul veterinar este deservit de un medic și patru tehnicieni veterinari. Dotările poștale și telecomunicaționale ale comunei Șipote se înscriu în nota generală a altor infrastructuri. În ceea ce privește telefonia, teritoriul comunei nu are o acoperire corespunzătoare, existând 4 unități P.T.T.R. și un
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]