3,083 matches
-
nu are un iubit. — O, dar are. Andy. Deși o să-i dea papucii În curînd. Dar, cînd arăți ca ea, sînt convinsă că vor mai fi destui din care să aleagă. — Arată trăsnet. A pomenit de faptul că ar fi divorțată. Ți-a povestit ce s-a Întîmplat? — Nu sînt prea sigură, răspund, nevrînd să-mi trădez prietena sau ca Linda să afle mai multe amănunte, deși pun pariu că soacră-mea crede că Lisa a avut o aventură. — Oricum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
pipăind verigheta cu degetul mare, percepînd senzația de familiaritate pe care mi-o dă și știind că sînt foarte departe de ziua În care voi renunța la ea. — Ești despărțită de soțul tău, Îmi amintește Lisa. — Știu, dar nu sîntem divorțați. Ați discutat despre ceva? Aveți de gînd să rezolvați ceva? mă Întreabă. — Nu au trecut decît opt săptămîni, dar nu părem să vorbim despre nimic altceva În afară de Tom. E totul... atît de ciudat Între noi, spun eu oftînd. Știu cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
foarte bine ce părere am eu despre asta. — E oarecum Însurat, răspunde ea fără tragere de inimă. — Dumnezeule, Lisa. Tu n-ai face una ca asta. De data asta, se uită În ochii mei și spune apăsat: — E pe cale să divorțeze. Așteaptă doar momentul potrivit, dar căsnicia lui e Încheiată. Și-ți jur că-l cred. SÎngele mi se răcește, inima se pornește să-mi bată cu putere și cred că o să mi se facă rău. — E Dan, șoptesc eu, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cinstiți, omul e delicios, iar atracția dintre voi nu poate fi negată. — Serios? — Nu face pe inocenta! Sigur că da. Și nici nu te preface că nu ești interesată. Știu că doar te-ai despărțit de soțul tău, nu ai divorțat definitiv, dar ăsta nu-i un motiv să nu te distrezi și tu. Ce-a zis fata asta? Mă uit la ea și Întreb cu voce tare: — Ce-ai zis? — Ce? — Ce-ai vrut să zici cu „nu-i un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
de precise. Emma Încă mă mai iubește, cu toate că nu e obligată, iar eu nu mă mai consider parte din familia ei. Poate că asta Înseamnă că ei sînt familia mea, că În ciuda celor Întîmplate și chiar dacă eu și Dan vom divorța, ei vor rămîne familia mea, și nu doar datorită lui Tom. — Ești În regulă? mă Întreabă Emma. Stau În picioare, privind năucită pe fereastră. — N-am nimic, răspund. Ceilalți sînt bine? Ce face maică-ta? Înainte de a continua, dați-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
5 stele. Face niște mâncăruri excelente. E foarte priceput. Se vede. Eu, știi cum mă cheamă, locuiesc în Londra, Anglia. Am 46 de ani și sunt singur. Dar, despre soțul tău, fără supărare, ce poți să spui despre el? Suntem divorțați de 5 ani. Scuză-mă că am întrebat. Nu e nimic. Acum scuză-mă, dar n-am avut somn azi noapte și aș vrea să mă odihnesc. Nu e nimic. Și eu sunt obosit. Când Sherlock a auzit ce vrea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
am Întîlnit pe Philippe, era drăguț, credeam că mă va face să-l uit pe fratele tău. Mă Înșelam. Acum trei ani, ne-am pomenit amîndoi blocați la Brest, Într-o seară, și am devenit amanți. Aveam de gînd să divorțez cînd Ronan avea să mai crească... Începu să plîngă. De data asta, Marie nu mai bătu din palme. 21 Soarele se ivi brusc fără ca cineva să fi putut spune dacă răsărea din cer sau din mare, atît de tare se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
privire indiferentă peste celebritățile cu care venea În contact, iar pe Bardot sau pe Sagan le filma cu tot atâta considerație ca pe niște calmari sau raci. Nu vorbea cu nimeni, nu simpatiza pe nimeni; era cu adevărat fascinant. Janine divorță În 1958, la puțin timp după ce-l expediase pe Bruno la bunici. Fu un divorț prin bună Înțelegere, vina fiind Împărțită egal. Generos, Serge Îi cedă acțiunile lui de la clinica din Cannes; era destul ca să-i asigure un venit confortabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
oamenii să trăiască sub același acoperiș cu un preadolescent? Eu cred că izbutesc doar pentru că viața lor e absolut goală; totuși, și viața mea e goală, eu Însă n-am izbutit. Oricum, toți mint, mint Într-un mod grotesc. Suntem divorțați, dar rămânem buni prieteni. Îmi văd fiul În weekend, o dată la două săptămâni; este o porcărie. O porcărie absolută. În realitate, bărbații nu s-au interesat niciodată de copiii lor, niciodată n-au simțit iubire pentru ei, și În general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
a fost vreodată cazul bărbaților. E o minciună că bărbații simt și ei nevoia să-și dezmierde copiii, să se joace cu ei, să-i giugiulească. Chiar dacă ne-a fost repetată ani În șir, e o minciună. După ce-ai divorțat, după ce cadrul familial a fost sfărâmat, relațiile cu copiii Își pierd orice sens. Copilul e capcana În care ești prins, e dușmanul pe care va trebui să-l Întreții În continuare și care Îți va supraviețui. Michel se ridică, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
femeilor trece prin viața profesională, e ceea ce toată lumea credea ori pretindea a crede pe atunci; iar ea ținea mai mult ca orice să gândească același lucru ca toată lumea. Știam foarte bine că de fapt ne Întorceam la Paris ca să putem divorța În liniște. În provincie, totuși, oamenii se văd, Își vorbesc; iar eu nu țineam ca divorțul meu să provoace comentarii, nici măcar aprobatoare sau neutre. În vara lui ’89 am plecat la Club Med, a fost ultima noastră vacanță petrecută Împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
esențialul. Evident, nu mai puteam lucra În Învățământ, dar la Începutul lui 1991 ministerul mi-a găsit un post În Comisia de programe școlare. Pierdeam avantajele statutului de profesor și vacanțele școlare, dar salariul rămânea același. Puțin după aceea, am divorțat de Anne. Pentru pensia alimentară și dreptul de vizită, ne-am Înțeles asupra unei formule clasice; oricum, avocații nu-ți lasă alternativă, practic e un contract-tip. Am fost primii pe lista de așteptare, judecătorul citea În viteză, tot divorțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Își uita necazurile bând pastis și votându-l pe Le Pen. Fratele mai mic intrase În serviciul de marketing al grupului L’Oréal; recent, fusese numit În Statele Unite - șef al serviciului de marketing pentru America de Nord; se vedeau destul de rar. Era divorțat, fără copii. Așadar, două destine diferite, dar aproape la fel de simptomatice. — N-am avut o viață fericită, spuse Annabelle. Cred că acordam prea multă importanță iubirii. Mă dăruiam prea ușor, bărbații mă părăseau de Îndată ce-și atingeau scopul, iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
geniu, dar are multe calități. Și s‑ar putea să posede tocmai acel dram de masculinitate care să‑l facă pe Smith fericit. Era atât de obișnuit să ticluiască asemenea gen de aranjamente, Încât se pare că, atunci când Vela a divorțat de mine, mi‑a pus și mie gând rău. Greșelile mele erau atât de evidente Încât nu putea avea Încredere În mine că aș putea realiza și ceva bun. Îmi proorocise, cu destulă acuratețe, În urmă cu vreo șapte sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ar fi făcut cinste. - Aruncase o vrajă sexuală asupra ta, așa Încât era inevitabil să nu te gândești la o moarte violentă pentru ea. A ales momentul cel mai prost posibil, exact după moartea ambilor tăi frați, ca să te anunțe că divorțează. Ravelstein Îmi spunea adeseori: - În felul În care istorisești tu anecdotele, Chick, e ceva care mă atrage. Dar ai nevoie de un subiect adevărat. Mi‑ar plăcea să mă istorisești pe mine, după ce n‑am să mai fiu... - Depinde, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
trebuie să bifeze una din căsuțele de stare civilă, rămân de multe ori cu pixul în gură, nehotărâte. ─ Măritată? Nu, dar am fost. Divorțată? Desigur, dar cât de urât sună. Sunt divorțată! Oribil. De cine? De ce? Cum aș putea să divorțez vreodată, câtă vreme am ființă pe lume? spune chiar sărbătorita. Și până la urmă ce-ai completat? o întreabă o femeie cu ochelari, Bianca Lamblin. ─ Necăsătorită, ce era să bifez? Dar aș fi vrut să scriu altceva, nu știu încă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
telefonistă și recepționistă de la biroul unde lucrau amândoi, soțul ei a părăsit-o, dar și acum, după trei ani, Bianca îl iubește și îl bârfește cu aceeași pasiune de care prietenele ei s-au cam săturat. Așa e, întăresc ele. Divorțează odată și gata. Cât o s-o mai ții cu hemoragia asta? Deci ziceți că n-am ce să caut la Oituz? Cuiva îi sună celularul. E al sărbătoritei. ─ La telefon. Ce spuneți? Nu v-aud. Vreți să ce...? Să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
doamna Adina, cu romantisme, idealistă pe lângă Țongu. Mai țineți minte? Se duceau cu Dacia ei la București și împărțeau în Piață balonașele acelea cu Și noi suntem golani, cântau, stăteau până noaptea târziu. Doar că Țongu nu se hotărăște să divorțeze. Că doamna Persiana i-ar da drumul și ieri. Cum le derulează cu dom’ Verginel, vă dați seama că nu mai e loc de gelozie în căsnicia năruită. Și Emilian acuma se ma și-amestecă și în afacerea cu popa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
abuzuri sau fantezii, dar de datorie da, că de-asta ne-am unit viețile și destinele. Așa mă-nvață pe mine la Templu nostru și nu vreau să ies din cuvintele Învățătorului cum ni le predă predicatorul. De-asta și divorțez și mă abțin. După pronunțarea de divorț, dacă îți mai păstrezi invitația, dom’ Preda, cu dragă plăcere o facem. Până atunci, uite, stăm pe bancă, mai povestim ce și cum, că e atâtea necazuri pe Lume, ne mai odihnim sufletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nu mai fie atât de tare, cere divorțul, te lasă pe drumuri și se însoară cu alta care ar putea să-i fie fiică... — Și legea? — În țara asta, legea o fac bărbații. Este o țară de „masculi“. Nu știați? Divorțând, nu mai au altă obligație decât să le dea o mică pensie copiilor, dar dacă nu o plătesc, nu se întâmplă nimic. — În America de Nord e diferit. Acolo, femeia este cea care iese în câștig. — Știu. Și mi se pare la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nu cred că va veni cineva capabil să se împovăreze cu tot... — Vă subestimați. Sunteți în floarea vârstei și sunteți mâncată de cari pentru că așa vreți. Aș spune că simțiți o ciudată plăcere să vă umiliți. De cât timp ați divorțat? — De trei ani. — Și n-ați făcut încă nimic ca să ieșiți din această fundătură? Plângându-vă singură de milă, nu vă veți îndrepta viața. Și nici ascunzându-vă sub acești ochelari de baga și în acești pantofi fără tocuri. — Fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
altul. — Și eu? Nu însemn nimic? — Ți-ar plăcea selva. Te-aș învăța să o iubești și să o înțelegi. Îmi ceri să vin cu tine? — Mai mult sau mai puțin. — Te-ai însura cu mine? — Sunt însurat. — Poți să divorțezi... Nu cred. Sunt dezertor. Dacă încep demersurile pentru divorț, vor sfârși prin a descoperi unde mă aflu... Făcu o pauză: În orice caz, nu m-aș mai însura din nou... — De ce? Nu cred în căsnicie. Când trăiești atât de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Hugo spera că manualele de creștere a copilului aveau să-i lumineze acest univers întunecat. Neil a pus pe biroul lui o bucată de hârtie. — Ne-au trimis câteva, ăăă, condiții. Refuză să cumpere casa de la cineva care a fost divorțat. Nu acceptă ca în adresă să existe cifra trei, iar casa nu trebuie să aibă ușa de la intrare vopsită în altă culoare decât verde. Hugo și-a frecat ochii obosiți. —E ridicol! Neil s-a încruntat. Fine, eu nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
zăcea lista cuplului plin de pretenții care nu voia să cumpere o casă fără ușă verde la intrare sau care să aibă numărul 3 în adresă. Iar casa trebuia să provină de la o persoană care, în mod garantat, nu fusese divorțată. Hugo a oftat și a început să bată cu pixul în birou. Trebuia să existe o soluție. Partea cu lipsa garantată a divorțului era cea mai dificilă. Cum putea cineva să scotocească prin epavele vieților personale ale clienților ca să afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de pe chipul lui Alice i-a confirmat propriile dubii. Presupun că da, a zis ea fără prea multă tragere de inimă, mai fărâmițând niște pâine. Sau, a spus Hugo, ne despărțim de soții noștri cei nebuni. Dăm totul în vileag, divorțăm și începem o viață nouă împreună. Alice a făcut ochii mari. —Să divorțăm? Mușchii gâtului i s-au contractat nervos. E un gest cam drastic, nu? E puțin cam complicat. Suntem într-o situație destul de drastică și de complicată. Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]