1,538 matches
-
66-70; Petroveanu, Traiectorii, 220-225; Dimisianu, Valori, 83-86; Felea, Secțiuni, 173-177; Barbu, O ist., 116-120; Piru, Poezia, II, 56-64; Raicu, Critica, 235-238; Felea, Aspecte, I, 74-78, III, 56-60; Poantă, Radiografii, I, 100-103, II, 50-52; Raicu, Practica scrisului, 311-314; Grigurcu, Poeți, 212-214; Doinaș, Lectura, 188-192; Lit. rom. cont., I, 418-424; Sângeorzan, Conversații, 73-78; Tomuș, Mișcarea, 98-102; Ciobanu, Opera, 156-160; Cândroveanu, Printre poeți, 124-129; Iorgulescu, Prezent, 179-184; Cristea, Fereastra, 191-195; Cistelecan, Poezie, 114-121; Dimisianu, Subiecte, 141-146; Stănescu, Jurnal, III, 39-43; Micu, Limbaje, 223-234; George
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
proză”, „Medalioane”, „Cronica literară”, „Recenzii”, „Revista revistelor”. Colaborează cu versuri Ioan Alexandru, Andi Andrieș, Al. Andrițoiu, Tudor Arghezi, Camil Baltazar, Lucian Blaga (Catrenele fetei frumoase, 4/1961), Demostene Botez, Radu Boureanu, Radu Cârneci, Otilia Cazimir, Const. Th. Ciobanu, Ștefan Aug. Doinaș, Mihu Dragomir, Victor Eftimiu (Fr. Villon recită balade, 9/1957), Ovidiu Genaru, Nicolae Labiș (Marșul celor puternici, 1/1954, Dacă toate acestea fi-vor uitate, 12/1957), George Lesnea, Mircea Micu, Mihai Negulescu, Simion Stolnicu, Corneliu Sturzu, G. Tutoveanu (Vouă
IASUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
1968; Răspântii, Ierusalim, 1970; Cu mâna pe inimă, Tel Aviv, 1977; Războiul sărmanilor, Tel Aviv, 1980; Târziu, Tel Aviv, 1984; Poezii de nerostit, Tel Aviv, 1989; Fuga din rai, Tel Aviv, 1993; Credo, Tel Aviv, 1996; Ești, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1996; Dor de dor, București, 1996; Itzhak Rabin. Pacea și-a ucis soldatul (în colaborare cu Ileana Cudalb), București, 1996; ed. (Itzhak Rabin. Peace Killed Its Soldier), București, 1997; [Poezii], AMI, 54-71; Între El și mine, cu ilustrații de
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
consecință, drept „cel mai doinașian dintre poeții tinerei generații” (Ștefan Borbély) ori ca o „candoare ce conservă puritatea simțirii în propriul ei exil”, „candoare” fascinată de „scufundarea în lucruri”, de „mistuirea în trăire”, în „contopirea cu preajma mirifică” (Ștefan Aug. Doinaș, pe coperta a patra a volumului Lamura, 1983). Aluviunile livrești, invazia conceptelor și voința de filosofare poematică erau caracteristici prea puțin prezente la debutul autorului cu Sălaș în inimă (1976), când tinerețea se lasa îmbibată de multe dintre elementele „mitologiei
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
și stânca, Craiova, 1989; Povestea țării latine din Est, București, 1994; Maratonul învinșilor, București, 1997; La marginea lui Dumnezeu, București, 1998; Cartograful puterii, București, 2000; Povestirile lui Cesar Leofu, București, 2002; Bastonul de orb, București, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Candoarea de a fi poet, F, 1974, 10; Ulici, Prima verba, II, 54-56; Ion Bogdan Lefter, Lumea invadată de semne, RL, 1982, 19; Grigurcu, Existența, 528-531; Popa, Clasici, 119-122; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 170-175; Laura Bișoc, Ninsorile inefabile, CC, 1990
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
1; Alex. Ștefănescu, Mircea Cărtărescu critic literar, RL, 1999, 20; Andrei Bodiu, Mircea Cărtărescu, Brașov, 2000; Sorescu, Lumea, 152-161; Dicț. esențial, 161-165; S. Damian, Centrul de foc, RL, 2001, 19; Alex. Ștefănescu, Jos Mircea Cărtărescu!, RL, 2001, 26; Ștefan Aug. Doinaș, Țara premiilor Nobel, „22”, 2001, 597; Carmen Mușat, La intersecția realității cu ficțiunea, „22”, 2001, 611; Alex. Ștefănescu, Mircea Cărtărescu, RL, 2001, 44-45; Petraș, Panorama, 173-178; Pop, Viață, 164-175; Bârna, Comentarii, 48-65; Manolescu, Lista, I, 392-410; Popa, Ist. lit., II
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Milano), „Tribune de Genève”, „Le Figaro” (Paris), „Le Journal des poètes” (Belgia). Este omagiat, după moarte, la Universitatea Sorbona (1988), dar lasă în urmă o biografie cu nu puține ambiguități. Aparținând, împreună cu Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Ștefan Aug. Doinaș și Radu Stanca, generației de poeți care se afirmă în anii imediat următori celui de-al doilea război mondial, C. debutează editorial cu placheta Panopticum (1943), urmată de două volume care îl vor impune relativ repede în conștiința literară a
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Virgil Nemoianu, București, 1968; Ryūnosuke Akutagawa, Rashomon, București, 1968; Giuseppe Rovani, O sută de ani, I-II, București, 1968; Masa tăcerii. Simpozion de metafore la Brâncuși, pref. trad., București, 1970; Pierre Emmanuel, Poeme, București, 1971 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Elie Faure, Funcția cinematografului, București, 1971; Cinci poeți romanzi, pref. trad., București, 1972; Georges-Emmanuel Clancier, De-a pururea și o zi, Iași, 1972; Daniel Defoe, Căpitanul Singleton, București, 1972, Colonelul Jack, București, 1972; Antologie de poezie neerlandeză, olandeză și flamandă
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
mai 1943), sub forma unei scrisori către Lovinescu. Semnătura este colectivă, iar colectivul e format din nouă nume: Victor Iancu, Eugen Todoran, Cornel Regman, Damian Silvestru (pseudonimul lui I. Negoițescu), Ovidiu Drimba, Ion Oană, Radu Stanca, Romeo Dăscălescu, Ștefan Aug. Doinaș. Subtitlul scrisorii-manifest, O scrisoare către d. E. Lovinescu a Cercului Literar de la Sibiu, aduce la cunoștința opiniei publice nu numai activitatea și dezideratele grupării, ci și numele său. Odată cu răspunsul lui Lovinescu, tot sub forma unei scrisori (și apărut tot în
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
fac neapărat „în spiritul veacului”, ci pe o verticală diacronică în care marile modele sunt atent filtrate. Iar sămănătorismul, „pășunismul” sunt depășite printr-o adâncire a demersului cultural, astfel că, surprinzător, „cerchiștii” sunt mai tradiționaliști decât chiar tradiționaliștii. Ștefan Aug. Doinaș definește bine această particularitate: „Baladescul nostru confirmă - după opinia mea - tradiționalismul ardelenesc al Cercului, care numai în mod nedeliberat, instinctiv producea realizări moderne. Numai că noi, cerchiștii, coboram cu tradiționalismul nostru mai jos, mai adânc, decât «pășuniștii», care erau simpli
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
rond, 37-48; I. Negoițescu, Radu Stanca, Un roman epistolar, București, 1978, passim; Simion, Scriitori, I, 136-152; Piru, Ist. lit., 486-488; Ilie Guțan, Cercul Literar de la Sibiu, Sibiu, 1995; Virgil Nemoianu, Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, București, 1995; Ion Vartic, Privire asupra Cercului Literar de la Sibiu, în Ion D. Sârbu, Scrisori către bunul Dumnezeu și alte texte, Cluj-Napoca, 1996; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, Cluj-Napoca, 1997; Cornel Regman, Dinspre „Cercul Literar
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Călinescu, Aspecte, 274-280; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 213-219; Simion, Orientări, 107-118; Felea, Dialoguri, 109-124; Micu-Manolescu, Literatura, 122-125; Negoițescu, Scriitori, 410-421; Piru, Panorama, 193-194; Felea, Reflexii, 67-74; Martin, Poeți, II, 110-119; Constantin, Despre poeți, 66-69; Grigurcu, Teritoriu, 113-118; Ciobanu, Panoramic, 24-31; Doinaș, Poezie, 122-129; Caroian, Duelul, 23-27; Andriescu, Disocieri, 67-72; Raicu, Structuri, 236-241; Poantă, Modalități, 208-212; Oarcăsu, Destine, 109-113; Felea, Secțiuni, I, 137-139; Ciobanu, Critica, 58-64; Cristea, Un an, 89-97; Piru, Poezia, 335-346; Ungheanu, Arhipelag, 72-76; Barbu, O ist., 202-206; Negoițescu, Engrame
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Ciobanu, Incursiuni, 170-174; Barbu, O ist., 215-218; Piru, Poezia, II, 242-253; Raicu, Critica, 313-316; Culcer, Citind, 212-215; Iorgulescu, Scriitori, 184-188; Dorcescu, Embleme, 99-106; Ardeleanu, Mențiuni, 128-136; Georgescu, Volume, 73-77; Vaida, Mitologii, 155-158; Grigurcu, Poeți, 257-260; Alboiu, Un poet, 60-61, 119-120; Doinaș, Lectura, 208-213; Ștefănescu, Jurnal, 69-70; Cristea, Faptul, 255-259; Moraru, Semnele, 195-199; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 275-280; Culcer, Serii, 194-204; Simuț, Diferența, 149-152; Livescu, Scene, 186-189; Gorcea, Structură, 105-113, 126-129, 146-147, 160-161, 169-171, passim; Tuchilă, Cetățile, 167-189; Vlad, Lectura rom., 140-148; Dobrescu
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
în proza, așezat în fruntea paginii. Revista are format de carte și e ilustrata de Lucia Piso-Ladea. Pe parcurs, la numele celor amintiți mai sus se adaugă Radu Stâncă, Barbu Brezianu, Traian Chelariu, Constant I. Cosma, Ben Corlaciu, Ștefan Aug. Doinaș, Emil Micu, Petru Homoceanu, Anișoara Odeanu, Octav Șuluțiu, Barbu Cioculescu, Al. Husar, Ștefan Muscalu, Mircea Petala, Letiția Papu, Gh. Chivu, Radu Teculescu, Ion Preda-Misleanu, Ion Oana, Petre Păscu, Ion Apostol Popescu. Este una dintre cele mai bune reviste de poezie
CLAVIATURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286296_a_287625]
-
Semne, 197-260; S. Damian, G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului, București, 1971; ed. 2, București, 1974; G. Călinescu interpretat de..., îngr. și pref. Liviu Călin, București, 1971; Nițescu, Scylla, 64-82; Felea, Poezie, 178-193; Ciobanu, Panoramic, 261-267; Munteanu, Opera, 156-158; Doinaș, Poezie, 20-50; Piru, Varia, I, 128-133, 450-469, II, 392-395, 400-406; Protopopescu, Volumul, 7-30; Grigurcu, Idei, 11-25; Raicu, Structuri, 82-103; Ungheanu, Pădurea, 213-223, 224, 230; Bratu, Ipoteze, 155-166; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 41-65; Ștefănescu, Momente, 270-294; Zaciu, Bivuac
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
a construit o personalitate și un stil. În Poezie și livresc sunt selectate treizeci de foiletoane critice (de fapt, dense eseuri-portret, adevărate medalioane), alcătuind, sub titlul Barometrul livrescului, un decupaj tipologic privitor la poezia românească de azi (de la Ștefan Aug. Doinaș la Mariana Bojan). Un Conspect și o Aplicație (fină interpretare a poeziei lui Mircea Ivănescu) trasează liniile generale spre o tipologie a spiritului poetic livresc. Acțiunea criticului se înscrie într-o campanie de recunoaștere, definire și „reabilitare” a conceptului, susținută
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
Ion Barbu, schimburile de misive dintre Iorgu Iordan și Ion Petrovici, Tudor Mușatescu și George Topîrceanu, Perpessicius și G. T. Kirileanu, É. Boutroux și B. P. Hasdeu. În numărul pe 1987, la rubrica „Ancheta noastră cu scriitorii” răspund Ștefan Aug. Doinaș, Radu Cârneci și Eugen Simion. În același număr teatrul e adus în atenție sub genericul Despre actorii care «mor pe scenă». Paul B. Marian tălmăcește din jurnalul lui Anaïs Nin, Roxana Marfievici din cartea despre Céline a lui F. Vitroux
ALMANAHUL „ATENEU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
sub genericul O enciclopedie a poeziei de dragoste, sunt reunite texte din 30 de poeți ai lumii, de la Lucrețiu și Ovidiu până la Nichita Stănescu și Evgheni Evtușenko, traducerile fiind semnate de nume de rezonanță: Lucian Blaga, Maria Banuș, Ștefan Aug. Doinaș, Virgil Teodorescu, Petre Stati. În numărul pe 1985, lui Marin Preda i se publică fragmentul inedit Povestea unui comandant de tun. Corneliu Leu propune o Addenda la „Romanul unei zile mari” și prezintă biografia ultimului împărat al Chinei. Ediția almanahului
ALMANAH ENCICLOPEDIC „REALITATEA ILUSTRATA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285270_a_286599]
-
sport, automobilism etc. Pe lângă substanțialul supliment „Poesis”, se întâlnesc nume prestigioase ale liricii românești: Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Eugen Jebeleanu, Marin Sorescu, Leonid Dimov, cărora li se alătură Vladimir Streinu, Geo Bogza, Demostene Botez, Ion Horea, Mircea Dinescu, Ștefan Aug. Doinaș ș.a. Sectorul prozei este acoperit îndeosebi de numele contemporanilor, ca, de altfel, și acela al literaturii dramatice ori al publicisticii. Foarte bogat ilustrată este secțiunea rezervată criticii și istoriei literare, unde, din nou, predomină numele contemporanilor. Numărul din 1980 este
ALMANAHUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285285_a_286614]
-
apărută în anul 1985. Colectivul de redacție este alcătuit din Petre Bucșa, Al. Căprariu, Nicolae Prelipceanu, Eugen Uricaru. Semnează versuri Horia Bădescu, Adrian Popescu, Victor Felea, N. Prelipceanu, Dan Damaschin, Virgil Mihaiu, Virgil Bulat, Aurel Gurghianu, Aurel Rău, Ștefan Aug. Doinaș ș.a. Prozatorii prezenți aici sunt Grigore Zanc, Mircea Ghițulescu, Leonida Neamțu, Teohar Mihadaș, Horia Stâncă, Viorel Cacoveanu ș.a. Mircea Oprită oferă un fragment dramatic. Cel mai bine ilustrat este compartimentul traducerilor, unde sunt de semnalat nume multe și autori foarte
ALMANAHUL ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR DIN CLUJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285280_a_286609]
-
115-116/1986), Mihai Șora, N. Steinhardt. Interesante sunt interviurile publicate în paginile revistei, mai ales în cadrul rubricii „Promenada”. Printre intervievați: Zaharia Stancu, Constantin Ciopraga, Horia Zilieru, Mihai Ursachi, Ion Pop, Dinu Flămând, D.I. Suchianu, Mircea Iorgulescu, Al. Zub, Șt. Aug. Doinaș, Laurențiu Ulici. Printre intervievatori: Mihai Tatulici, Andrei Corbea, Val Condurache. Alte rubrici: cronica filosofică (susținută în special de N.D. Zaharia, Corneliu Ostache-Cosmin, Valeriu Gherghel); cronica teatrală (printre semnatari, Cornelia Mânicuță, Alina Iacobitz, Mona Paiu, Algeria Simota); cronica plastică (Adriana Răileanu
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
unei societăți culturale formate imediat după evenimentele din decembrie 1989, publicația își deschide paginile în primul rând tinerilor poeți, a căror creație este pusă sub semnul continuității și al dialogului cu generațiile deja afirmate. Sunt publicate poeme de Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Romulus Guga, Ana Blandiana, Mircea Rădulescu, Ion Horea. Rubrica „Tineri poeți” nu reușește să impună vreun nume. Evenimentele de la Târgu Mureș, din martie 1990, declanșate, conform revistei, de interzicerea frecventării de către români a unei farmacii, prilejuiesc redactorilor reportaje
ALPHA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285310_a_286639]
-
Droz, Geneva, 1996. 121 Tr. Ion Doru Brana, în Almanah Anticipația, 1989, rev. Antares, nr. 3, 1999 (LT). 122 Tr. Paul Dinopol, în Antologia nuvelei fantastice, Ed. Univers, 1970 (LT). 123 Friedrich Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, tr. Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Humanitas, 1996, p. 69 (n. trad.). 124 Ed. Nemira, 1998, tr. Gabriel Mazăre (LT). 125 Ed. Leda, 2006, tr. Sorin Voinea (LT). 126 Ed. Leda, 2005, tr. Sorin Voinea (LT). 127 În Colecția povestiri științifico-fantastice Anticipația, nr. 492-496, în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să leg de ceea ce spunea Emil apropos de cocteil, și de celelalte. Dumneavoastră ați numit poezia aceasta baladă, să știți că vremea din care vine, anii '70, este, după opinia mea, ultimul timp al baladescului în poezia română. Erau atunci Doinaș, Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, Emil Brumaru. Câțiva poeți care au scris așa-numite balade ca formulă lirică, formulă ce a dispărut cu totul. Și Virgil Mazilescu are câteva poeme de acest fel. Vorbeam mai devreme de lene, de somnie, universul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Vesticul este mereu în căutare pentru că însăși lumea din jurul său este în continuă mișcare. Nimeni nu așteaptă pe nimeni, pentru că și timpul și istoria merg înainte. Povestea lui Faust domină cultura occidentală pentru că personajul întruchipează complexitatea omului occidental. Ștefan Augustin Doinaș arată că ,,povestea lui Faust constituie probabil cel mai fascinant și mai fertil mit al timpurilor moderne"182. Epoca lui Faust (1480-1540), este considerată a fi o epocă cu două fețe, ,,...una între ideal și uman între Antichitatea clasică de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]