5,649 matches
-
de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște un loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla la “Gunoiul domnesc din dosul grajdului gospod”. --După cum se vede, slujbașii domnești s-au cam înădit la locul domnesc din preajma Gunoiului gospod. Asta se vede din mărturia hotarnică de la 9 aprilie 1777, făcută de același Toader Pivniceru vornic de poartă, pentru un loc dat de vodă “Tomii tufecciul gospod (artilerist). --Chiar dacă locul se afla lângă “Gunoiul gospod” ,acolo
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
podgheaz (unitate de pradă n.n) împreună cu alții, au vinit asupra noastră să ne gonească. Drept urmare, domnul le-a luat moșiile și le-a dăruit celor ce l-au slujit cu credință. Un asemenea norocos a fost și Dumitrașco bărbier domnesc, căruia i-a dăruit o moșie și o dugheană cu tot locul lângă biserica Sfânta Vineri. --În vremurile mai liniștite, oamenii își reveneau și cumpărau sau vindeau case, locuri de casă, dughene ori pivnițe. Actele de vânzare-cumpărare erau întocmite de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cale din nou, la 22 martie 1757 (7265). Atunci recunoaște că a încălcat un loc al suiulgiilor Dima și Constantin “când mi-am făcut eu dughenile înainte lui Sveatei Nicolai, după ardere focului, am cuprins din locul domnesc doi stânjini domnești”. Suiulgiii sunt nevoiți să lase drum de tecere din terenul lor. După mai multe judecăți la divan, Ianachi spune: “au hotărât... ca să aibu a da bezmăn câte zăce lei pe an pe acei doi stânjini și 5 pol stânjini în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu tot soborul au cumpărat două locuri de casă. Asta n-ar fi nimic deosebit, dar vânzătorii: “colivariul Ionașcu Pârvu” și “Nacul de la visterie”, spun: “am vândut un loc de casă ce iaste lângă zidiul mănăstirii Trieh Sfetiteli, despre Curte (domnească n.n) și cu case de bârne gata”. După două zile numai, adică la 5 august 1669 (7177), tot părintele Ghedeon și cu tot soborul face “schimbătură”, dând un “loc care au fostu danie sfintei mănăstiri de la Ghica vodă” pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
După două zile numai, adică la 5 august 1669 (7177), tot părintele Ghedeon și cu tot soborul face “schimbătură”, dând un “loc care au fostu danie sfintei mănăstiri de la Ghica vodă” pe un loc de casă “lângă mănăstire, despre Curtea domnească” al lui Moisi croitorul. --Din câte știu eu, călugării nu au spus niciodată “nu” când a fost vorba de primit daruri. --Spune-mi tu omul care ar refuza un dar. --Ai dreptate, sfințite, și unde mai pui că acum este vorba
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pentru sufletul său și a părinților săi”. --Am umblat noi cât am umblat și uite că ne-am întâlnit din nou cu cei doi frați suiulgii Dima și Constantin. Odată cu aducerea apei la feredeu (baie n.n) și la Curtea domnească, ei au primit multe înlesniri și locuri care se aflau în stăpânirea domniei. La 21 iulie 1757 (7265), Scarlat Grigorie Ghica voievod întărea celor doi suiulgii stăpânirea unui loc aflat în “târgul Iașilor, care este pe denainte porții mănăstirii Trii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și prin anafora făcută către vodă propun ca hudița să fie de șase palme domnești și “hotărâre rămâne la înalta înțelepciune mării tale”. --Ei, da’ mare-i Dumnezeu și puternic îi... Doamne, iartă-mă. --De ce spui asta, sfințite? --Uite că la 21 octombrie 1781 se găsesc mai mulți mahalagii care scriu: “Adică noi, aceștia
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tocmai la 30 iulie 1795, în care citim: “Hudița între zidul sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor și întru biserica Catholicească să rămâie după cum se află acum”. Nu se spune însă de câte palme să fie lățimea hudiții. --Probabil de șase palme domnești, cum a mai fost. După aceste cuvinte, bătrânul și-a ridicat privirea spre înalturi, glăsuind obosit: --Parcă ar fi vremea să urcăm la chiliile noastre. Și mâine e o zi. --Dacă așa crede sfinția ta, așa om urma și noi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
către Mihail Costandin Șuțu voievod: “Preînălțate doamne, după jaloba ce-au dat mării tale preotul Ioanu, Neculaiu neguțitoriu și cu alții neguțitori,... au cerut ca să li să de o bucățică de loc din Mahalaua Feredeilor, unde... au fost fânărie gospod (domnească n.n), ca să facă biserică”. --Și? --Vodă răspunde: “De vreme ce s-au aflat locul acesta... după cerirea jăluitorilor îl dăm... ca să se facă biserică pe dânsul”. După cum vezi, scumpo, acum vorbim de Mahalaua Feredeilor, nu numai de uliță. Și această mahala
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ochii bătrânului și am răspuns moale: --Dacă nu-i cu supărare, aș vrea să ne purtăm pașii închipuirii pe Ulița cea Mare, sfințite. --Mă gândeam eu că n-om putea face nici un pas altundeva dacă n-om zăbovi pe Ulița Domnească. Uite că... Bătrânul și-a pus mâna streașină la ochi, ca și cum ar fi vrut să distingă nălucirile ce i-au năvălit în minte, și a pornit să povestească: --Pe lângă vânzări și cumpărări a tot felul de acareturi, la 22
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
medelnicer vinde lui Chirilă cămăraș de jitniță niște case cu pivniță de piatră pe Ulița Mare . Cămărașul Chirilă vinde “casă cu pivniță de piatră... ce iaste pre Ulița cea Mare, lângă Mitropolie, din gios, până în locul unde a fost pitărie domnească și până în locul preuților săsești” care “au arsu când au arsu târgul”. --Din acest simplu zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte... Că după 20 ianuarie 1664 partea de târg dinspre Mitropolie a ars și apoi că “din gios” de Mitropolie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
preuților săsești” care “au arsu când au arsu târgul”. --Din acest simplu zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte... Că după 20 ianuarie 1664 partea de târg dinspre Mitropolie a ars și apoi că “din gios” de Mitropolie “au fost pitărie domnească”. Și dacă de la fostul jitnicer am aflat de “pităria domnească” din zapisul făcut la 1 octombrie 1683 (7192) de “Alexandra spătăroaia răposatului Iordachie ce-au fost spătar mare”, prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva lui Gheorghe Duca voievod
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i așa, hai să intrăm în Catedrala Mitropolitană și să citim ce scrie pe marmura așezată de-a stânga ușii din pridvor. Citește tu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Aceli scrisori nu s-au cunoscut a fi cuprinzătoare ca să supere cu vecinicie locul Mitropoliei”. Și totuși “iaste cu dreptul”, spun boierii divanului, “să se prețăluiască... și după ace prețăluire să le plătească Mitropoliia”. --Din această anaforă a boierilor divanului domnesc am aflat despre Academia făcută de Grigorie Alexandru Ghica voievod în octombrie 1766, despre biserica Stratenia Domnului, operă a doamnei Anastasia, văduva lui Gheorghe Duca voievod, aparținătoare Academiei, și despre Mitropolia Veche Sfântul Gheorghe, zidită între anii 1761-1769. --Tare aș
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
privesc în jur. Nici țipenie! --Te aștept pe Podul Gunoaielor, prietene! Grăbește pasul! - i-am auzit glasul, ca un ecou hăulit de văile codrului... Nici nu știu când am ajuns în locul unde mă aștepta gândul de veghe. În coasta Curții domnești, pe Podul Spânzurătorilor, cum i s-a mai spus după mutarea spânzurătorii de lângă fântâna din fața Curții gospod. --În ultima vreme, uliții i se spunea Podul Roșu. Știu că îți zbârnâie mintea de câte ai aflat până acum, dar înainte de a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--În ultima vreme, uliții i se spunea Podul Roșu. Știu că îți zbârnâie mintea de câte ai aflat până acum, dar înainte de a ajunge unde vreau să te duc am să-ți spun că aici pe stânga se afla Fânăria domnească, iar pe dreapta grajdurile și heleșteul gospod. --Unde vrei să mă duci, dacă întrebarea mea nu te deranjează? --La “Sfânta mănăstire ce se cheamă Sfânta Vineri din târgu Iași, care iaste zidită de Ureche dvornicul, unde este hramul Preacinstitei Maicii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
băgat de seamă, că umblând pe Podul Vechi, am dat peste Arcărie, aflată în poarta celei de a doua biserici Armene, și apoi de Potcovărie, ce se găsește înaintea bisericii Bărboi. Aici l-am văzut și pe Mustafa, vestitul potcovar domnesc! Zici armean, zici arcar, zici potcovar, zici meseriaș... --Frumos spus, amice. Știam eu cu cine pornesc la drum!... --Mai încet cu laudele, că îmi strici freza - m-a prevenit gândul de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari, ascultă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Popa Hristu Celehur lipcan... că”... a “vândut dumisale... o pivniță de piatră cu locul ei și alt loc de cinci dughene,... și de vreme că crâcima și dughenile s-au întâmplat de s-au arsu când au arsu Curte gospod (domnească n.n) și gârliciul și argeaoa încă au căzut” i-a “vândut numai locul crâcimii și a dughenelor și hrubele ce au rămas întregi”. --Cum se vede, pe la 1753 Curtea domnească era arsă. --Apoi asta-i una din cele vreo
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de s-au arsu când au arsu Curte gospod (domnească n.n) și gârliciul și argeaoa încă au căzut” i-a “vândut numai locul crâcimii și a dughenelor și hrubele ce au rămas întregi”. --Cum se vede, pe la 1753 Curtea domnească era arsă. --Apoi asta-i una din cele vreo douăsprezece pârjoluri care au dat peste Curtea gospod. --Am mai vorbit noi despre vânzarea unor bunuri pentru a achita datorii vechi, rămase în general după soți. Așa s-a întâmplat și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la făcutul podului, și să mute acel hindichiu pi locul undi au aflat vel logofăt a fi cu cali... Într-alt chip să nu fie”. Și cred că n-a fost. --Până mai ieri, știam că doar numai la Curtea domnească se bea “cahfea”. Am întâlnit chiar și un “cahfegiu domnesc”. Dar cum “necunoscute sunt căile Domnului”, în aprilie 1763 (7271) găsim că un loc de dugheană al lui Mihalachi Loiz se afla “Pi Ulița Podului Vechiu, lângă zidiu Sveti Savii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui Vasile negustor “ care casă este lângă Ulița Bărboiului, lângă Cizmărie, aici în Eșii”. --Părinte, mi se pare că am cam terminat de umblat prin dughenilie și pivnițele de pe Ulița Bărboiului. --Nu avem decât să facem un pas spre Țigănimea domnească și dăm în Ulița Trapezănească sau cum s-a mai numit Tărbujenească, unde se află înșiruite tarabele negustorilor. --Uite că primul care ne iese în cale este “Dumitrașco, feciorul lui Dumitru Sârbul”, care la 17 aprilie 1658 (7166) spune că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Dar la 5 mai 1702 (7210) Constantin Duca voievod hotărăște: “Am dat domniia me rămas pe Paraschiva și pe toți feciorii ei”. --Dacă sfinția ta nu se supără, aș avea o întrebare. De fapt, aș vrea o lămurire privind hotărârile domnești, care spun: “am dat rămas din toată legea țărăi...” Ce va să însemne asta? --Când vodă hotărăște acestea, înseamnă că vinovatul sau cel care nu are dreptate a pierdut judecata. Voiam însă să te întreb cum ți-a plăcut plimbarea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
De pe Ulița Podul Lung, care vine dinspre Bariera Nicolinei, una din cele unsprezece bariere ale Iașilor de altădată, treci podul peste Bahlui, intri pe Ulița Broștenilor, care merge pe la vale de Iazul sau Heleșteul Gospod - mai corect, Iazul de sub Curtea domnească - și cum începi să urci dealul te afli în capul Uliții Chervăsăriei. Poate nu știi ce înseamnă Chervăsărie. Nu-i nimic. E vama mare gospod. Sau vama domnească, așezată colea pe tăpșan. Să bagi de seamă cum umbli că adormit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe la vale de Iazul sau Heleșteul Gospod - mai corect, Iazul de sub Curtea domnească - și cum începi să urci dealul te afli în capul Uliții Chervăsăriei. Poate nu știi ce înseamnă Chervăsărie. Nu-i nimic. E vama mare gospod. Sau vama domnească, așezată colea pe tăpșan. Să bagi de seamă cum umbli că adormit cum ești, a da vreo haraba și te-a face una cu pământul înainte de a zice “au”. --Te știam deștept, da’ fudul ba. Așa că mai coboară-ți sfârla
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de nu se auzea nici în cer nici în pământ. Strigăte ale cotiugaragiilor și negustorilor, tropote și nechezat de cai, huruit de harabale goale sau pline, galop de cai îndemnați de călăreții de Țarigrad, care abia au ieșit din Curtea domnească cu vreun răvaș sau poruncă către cine știe cine... Peste toate plutea, ca niște păsări mari cu aripi întinse cât o lume, dangăt de clopot de la bisericile din preajmă... După ce cu chiu cu vai ne-am obișnuit cu acea larmă am pornit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]