176,566 matches
-
sine, se teme să privească sincer în propriul lui suflet și fuge de sine însuși prin toate distracțiile și falsele bucurii de moment pe care și le caută și cu care se amăgește, crezând că-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
XXXVII, col. 452. footnote>. În final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. cit., tom 12, col. 861. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
convingea să deschid ochii, găsea rapid o soluție. Tiptiltiptil, îmi înfigea o gheruță în locurile pe care le dibuia mai repede. Înțepătura mă deștepta cu o repeziciune uimitoare, dar, oricât aș fi vrut - ce-i drept, nici nu-mi prea doream -, n-aș fi putut nici măcar să-i arunc o vorbă răutăcioasă. Mulțumit că și-a atins scopul, pornea apoi să se zbenguie în jurul meu. De aici pornea tot jocul nostru. El avea o energie tulburătoare, cu care mă antrena în
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
ritmul respirației, dar numi venea nimic în minte. Nici toate năzdrăvăniile făcute în acea zi nu-mi dădeau nicio idee. Am adormit gândindu-mă cum ar fi să nu am nici cum să-mi amintesc de el, dacă își va dori iar viața de pe străzi. Sau poate dacă ar fi pierit amintirile mai ușor ar fi fost mai bine? În câteva ore mă obișnuisem atât cu el, încât vedeam o eventuală plecare a lui ca pe un dezastru. decât m-aș
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
să mă plimb de una singură, așa cum obișnuiam înainte. De data aceasta, orașul mi se părea prea viu, aș fi vrut să se facă brusc liniște, să-mi pot auzi și dorul. Dar credeți că vreodată se întâmplă ce ne dorim? Ei bine, da! Spre seară, când mi-am spus că trebuie să mă întorc acasă, l-am găsit torcând morocănos pe scări. Ciufulit și murdar, m-am bucurat să-l revăd, deși nu știam cum s-o arăt. Tot el
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
nu credeți că aceea a fost singura dată când și l-a exercitat - a înlesnit și alegerea unui nume: Michi. Un nume pe măsura sa - mic de tot -, dar inspirat din numele unui mare artist: Michelangelo, pe urmele căruia își dorea, probabil, să pășească. Desigur, aceasta nu este singura explicație. Gheruțele, zgârieturile pe care mi le provoca în mod regulat, poznele drăgălașe pe care le făcea zilnic, toate acestea erau potrivite pentru un al doilea Michiduță. Desigur, cel mai mare păcat
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
data: [Milano] 1945 Colecția Viorel Cosma Dragă Lubache și scumpe prietene, Sunt sigur că ești supărat pe mine pentru că nu ți-am scris până acum, nici măcar ca să-ți mulțumesc din toată inima pentru mantaua marinărească de anul trecut. Aș fi dorit în cazul acesta ca lungile mele scrisori pe care le trimit regulat să conteze tot așa cum ar fi fost scrise și pentru tine, evident că ar fi o muncă inutilă de a repeta în alte scrisori același lucru. Dar pentru
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
n’ai idee ce bucurie e pentru mine, care sunt astăzi atât de stingher, să primesc vești de la acei cari îmi sunt dragi. Te îmbrățișez, bătrâne tovarăș de bucurii și necazuri - să nu înțelegi cuvântul „bătrân” greșit cumva! - și îți doresc numai bine. În veche prietenie al tău Ionel Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: Neuilly sur Seine (France) 5 Rue du général Lanzerac Paris, 23 Noiembrie 1946 Colecția Viorel Cosma Dragă Lubache, Prea
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
bucurie. Și eu, la rândul meu, îți pot anunța marea veste, că triumful meu de la Scala, zilele trecute întrece tot ce am realizat până acum și toate așteptările mele. Din capul locului, pot să-ți confirm lucrul pe care îl doreai atât: am dirijat în picioare și bineînțeles fără partitură. Dar asta nu trebue să te mire, căci o fac de când sunt în Italia la toate dirijările mele. Îți trimit criticile toate, din care vezi că nici una nu m-a atacat
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
încolo voi avea ca minim 50.000 lire pe seară. Pentru viitorul „Cosi fan tutte”, direcția Scalei, din propria inițiativă s-a oferit să schimbe contractul, oferindu-mi dublu cașeu. Iar astăzi mi-a comunicat agenția mea că direcția Scalei dorește de acum încolo o colaborare permanentă, și în consecință de cîte ori voi avea alte oferte, să mă înțeleg întîi cu ei, pentru că au mari proecte cu mine. Deja mi-au propus o serie de spectacole pentru stagiunea de vară
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
e nici o problemă și îți mărturisesc că nici performanțele de memorie a bătrînului Toscanini nu mai mă impresionează prea tare; cu această orchestră, fără să-ți dai aproape seama știi totul pe de rost. Apoi un lucru, pe care aș dori să-l știe Dnii muzicanți de la București. Cînd noi le făceam cîte o observație pentru a obține un sunet mai frumos, ei la București se enervau, uneori se credeau chiar jigniți în orgoliul lor, în schimb, aici cînd nu faci
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
rămas uimit, când m’am văzut cu a treia lectură! Îți povestesc aceste lucruri pe larg, pentru că sunt realmente interesante de știut, mai ales pentru mentalitatea orchestranților noștri, cari n’au priceput încă nimic din ceea ce trebue pentru artă; aș dori din tot sufletul ca lucrurile acestea să se știe acolo. Mi’aduc aminte de veșnicele reclamații ale orchestrei Radio, care de bine de rău - nu știu - dacă făcea mai mult de 3-4 servicii pe săptămână, de Dl Schenck, fagotist vienez
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
în decadență sa morală. În cele patru săptămâni pe care Clay le petrece „acasă", citiorul trăiește, împreună cu el, petreceri burlești, gargantuești în cel mai hollywoodian sens al cuvâtului, ireale și imorale. Less than Zero este cartea care te face să dorești to Disappear here [„Dispari aici"], dacă te afli într-un astfel de cerc. Sau cartea care te face să nu dorești să întâlnești vreodată un astfel de cerc. AMERICAN PSYCHO American Psycho este cartea care l-a facut celebru pe
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
în cel mai hollywoodian sens al cuvâtului, ireale și imorale. Less than Zero este cartea care te face să dorești to Disappear here [„Dispari aici"], dacă te afli într-un astfel de cerc. Sau cartea care te face să nu dorești să întâlnești vreodată un astfel de cerc. AMERICAN PSYCHO American Psycho este cartea care l-a facut celebru pe Bret Easton Ellis dincolo de fanii cunoscători ai lumii literare. A fost ecranizată în anul 2000 în filmul cu același nume. Cartea
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
naturalist și verist - merge în creația sa lirică pe drumul poveștilor cu sfârșit trist. Majoritatea eroinelor lui, mor. Una dintre puținele excepții este principesei Turandot. Este momentul să ne reamintim că, în 1889, după insuccesul operei Edgar, Puccini declara că dorește să se îndepărteze cât mai repede de tradiția teatrului muzical italian, mai ales de forma de spectacol numită generic „grand opéra” care domina scena italiana de două decenii și căreia și Verdi îi plătise tributul cuvenit, mai ales cu Aida
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
prezumăm o valoare estetică. În fond, la scară umană, a fi muzical înseamnă a fi cantabil, adică a putea fi abordat intonațional, printr-o redare vocală. Nu totdeauna însă muzicalitatea este reductibilă cantabilității și nu mereu autorul unei opere muzicale dorește să ne-o prezinte astfel. Uneori, muzicalitatea poate fi o condiție impusă, un tribut pe care autorul trebuie să-l plătească pentru ca comanditarul sau comunitatea de referință (ca ipotetic beneficiar) să-i permită o exprimare personală, chiar dacă nu pare interesată
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
o condiție impusă, un tribut pe care autorul trebuie să-l plătească pentru ca comanditarul sau comunitatea de referință (ca ipotetic beneficiar) să-i permită o exprimare personală, chiar dacă nu pare interesată de aceasta. Pe sub acea înfățișare tributar-muzicală autorul poate că dorește să ofere și altceva: un mesaj, pe care să ni-l relevăm singuri; un altfel de chip al frumosului operei, precum, bunăoară, un raționament de construcție sonoră; inducerea unei stări care să ne oblige la reflecție interogativă, chiar și sub
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
grilă să fie total inutil. La fel, pentru situația scalării înălțimilor și timbrurilor, ca să nu mai vorbim de acelea ale tempourilor sau intensităților. Mai mult, în muzicile tradiționale (populare sau cultice) referentul este „(co)notat” exclusiv oral, în memoria colectivă. Dorim să spunem că, ab initio, autorul nu pornește de la un pre-format sonor. Dimpotrivă, el se inspiră din atmosfera unei viziuni propagate pe un fond de inefabilitate, ca nimic material sau chiar neant. În instantaneitatea sa, respectiva viziune a autorului nu
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Ibn Abd Rabbih de Cordoba (860-940), și a fost compusă în jurul anului 900. Această lucrare reprezintă de fapt o compilație de poeme ce tratează diferite teme literare, dar și aspecte ale vieții și activității muzicale în lumea arabă. Autorul a dorit o reafirmare a legăturilor organice cu Orientul originar, ce nu trebuiau rupte sau șterse, păstrându-se astfel identitatea culturală și socială a populației arabe de pe teritoriul iberic. Conform spuselor poetului Al- Safadi, Ibn Abd Rabbih de Cordoba este creatorul unui
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
oameni aflați de toate părțile baricadelor unui sistem educațional mai fără chef decât ar trebui să fie posibil nu face decât să te lase, definitiv, fără chef. Din fericire există, de toate părțile baricadelor, și oameni care nu știu cum e. Ceea ce doresc oricui. Moartea pasiunii: șase milioane* de personaje În căutarea unui cititor care să le suporte. Nu mi s-a Întâmplat prea des să renunț la a citi o carte. Parțial și din cauză că definiția renunțării presupune, pentru mine, să fi rezistat
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
sau pretenții diferite asupra preciziei unui text? Probabil nici una, nici alta, ci expresia năzuinței spre certitudine într-un domeniu în care, după cum se știe, partitura nu poate răspunde nici complet, nici precis. Liszt, în prefața la Simfonia Dante scria: „Am dorit să-mi redau intențiile asupra nuanțelor accelerării sau reținerii mișcărilor etc. pe cât de sensibil cu putință prin folosirea amănunțită a semnelor și expresiilor curente; totuși, ar fi iluzoriu să credem că se poate fixa pe hârtie ceea ce face frumusețea unei
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Obiectivitatea în redarea operelor muzicale), în care autorul, Christoph Fabian pleda pentru fidelitatea relativă a interpretului față de opera interpretată și pentru obligația de a tinde spre realizarea acelui efect asupra ascultătorului, pe care se poate presupune că l-ar fi dorit autorul (o tendință de sorginte hermeneutică).O asemenea atitudine este denumită Wirkungsobjektivität (obiectivitate a efectului) opunând-o tendinței simplificatoare de a limita demersul interpretativ la „fidelitatea istorică”. În acest scop, este amintită și exprimarea lui Arturo Toscanini, citat de Heinrich
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
devine tot mai spinoasă, pentru că naște exigențe sporite. Iar exemplele prezentate au putut dovedi că nu este vorba despre controverse teoretice sterile ci, pentru cine știe într-adevăr să citească o partitură în toate implicațiile pe care le conține, imaginea dorită de compozitor poate fi grav deformată. Și? Nu sunt asemenea deformări fenomene strict locale, fără relevanță pentru imaginea generală? Socotim că acestor întrebări ar fi locul să le răspundă compozitorii, în ce măsură consideră ei că este afectată imaginea pe care o
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
egale și ambitus mic). Melodia coralului gregorian a influențat compozitori precum Palestrina, J. S. Bach, Fr. Liszt, César Franck, a stârnit admirația lui Mozart, iar Hector Berlioz în Simfonia fantastică a apelat la Dies irae, acest cantus pro-defunctis, atunci când a dorit să redea tragismul și disperarea morții. Din punct de vedere muzical cântecul gregorian, intonat de clerici pe o singură voce, a reprezentat o bază pentru dezvoltarea muzicii culte. Monodia caracterizează atât coralul gregorian cât și coralul luteran, dar cu încărcături
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
componistică, cu siguranță ei fiind cei mai valoroși compozitori care au scris pentru Biserica Anglicană. Melodiile lor amintesc de stilul pleni song în modalitatea și flexibilitatea lui ritmică, dar ele se împletesc polifonic în jurul armoniilor cu rezonanțe impetuoase ce ar dori să se apropie de entuziasmul hedonistic al jazzului. În tradiția Anglicană muzica corală ocupă un loc important, la slujba de seară cântându-se antheme, imnuri, versete biblice cântate responsorial de preot și credincioși, iar la liturghia duminicală de dimineață cântânduse
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]