1,948 matches
-
descoperirea în sine. Și aceștia sunt chiar zeii printre care autorului îi place să trăiască în zbuciumatul crâmpei de existență din jurul vârstei de 20-25 de ani. Dacă primul volum din lucrare ni-l prezintă pe autor ca un boț iscoditor, doritor de a se revendica în calitatea de ființă, de a-și stabili coordonatele geografice și spirituale între care evoluează, deși voit autorul își impune o zgârcenie a datelor sale biologice, în al doilea volum, ca într-un veritabil Bildungsroman aflăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prima parte. În cuvântul său înainte, autorul arată că Iancu Panaitescu (șeful Direcțiunii Poliției și Siguranței Generale în perioada 1908-1919) este „adevăratul creator al Siguranței publice și de Stat” și la apelul său „au răspuns o sumă de tineri entuziaști, doritori de muncă rodnică și cinstită: R. Voinescu, D. Bogdan, C. Grigorescu, N. Stan Emanoil, C. Smântânescu, Anibal Stoenescu, E. Bianu, Gh. Olărașu, E. Cristescu, Raliu Georman, D. Zahiu, Z. Husărescu, Gr. Ștefu, D. Dumitrescu, E. Negulescu, George Botez, Puiu Alimănescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
își exclude gările, lege ca de femeie alături, comparația la superlativ, ajung vîrsta la care femeia îmi sare în ajutor, rîzi, să mă fi ajuns, în sfîrșit? înaintează spațiul socializat, chip imobil, aș intra în joc de partea ta, bărbat doritor vînătorul vînat, nu și cu părul ars chimic! INTERVENȚIE ÎN TEXT Din om poți să faci vînător, dar din vînător nu mai poți să faci om. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Podu Iloaiei locomotiva, oamenii pe convențiile adîncirii în perspectivă, proiecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și de situația economică mondială, precum și de relațiile dintre marile puteri puternic înarmate. Bibliografie Bibliografia celui de al doilea volum al acestei istorii a Balcanilor se limitează la cărțile tipărite în limba engleză care l-ar putea interesa pe cititorul doritor de mai multe informații referitoare la subiectele tratate în acest text. Ea nu include toate cärțile disponibile scrise despre istoria Balcanilor. Toate articolele și lucrările apărute în alte limbi au fost omise. Deși accentul principal este pus pe istorie, secțiunile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Metodiu, încep evanghelizarea populațiilor balcanice. Hotărîrea luată de Ratislav (prințul Moraviei), de a-și creștina poporul sub semnul Bisericii din Orient, este determinată, fără îndoială, de considerente politice, într-adevăr, în lupta permanentă cu regatul franc, el este prea puțin doritor să accepte ca propriul său popor să fie evanghelizat de misionarii veniți din Germania, care ar fi putut stabili în Moravia influența francă. Oricum, Chiril și Metodiu vor da Bizanțului un impuls și o forță de pătrundere considerabile, prin traducerea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Pepin apare, în 767, în culmea puterii sale. A întregit, printre alele, în regatul său, și opera lui Carol Martel. Cu ajutorul vizigoților, el i-a alungat pe musulmani din Septimania. A reușit să-i elimine pe ducii de Aquitania, mereu doritori să se elibereze de tutela regilor franci din nord. Saxonii redevin un popor tributar și relațiile cu ducele de Bavaria rămîn bune. Cînd primul suveran carolingian moare, în 768, regatul franc, unul dintre marile regate barbare ale Occidentului, pare a
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
suferință și speranță în zadar din partea ta, cum că va veni timpul când se va maturiza. Iar el cu mintea pusă pe moațe, va stărui în aceeași manieră, crezând într-un mod fals cum că îți mângâie sufletul de femeie, doritoare de prezența unui bărbat adevărat. Însă, el prin manifestările “brutale” va părea mai mult barbar, decât bărbat. Suntem femei și suntem capabile să facem tot ce ne dorim în viață. Numai că, problema pe care majoritatea femeilor o au înainte de
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
care duce la aproximarea pe pământ a legilor dreptății și frăției, adică a ordinii perfecte a divinității. "Dacă fiecare nație are o misie evanghelică de împlinit pe pământ, să cercetăm și să întrebăm și pe această nație română atât de doritoare astăzi de viață, ce a făcut? Ce lupte a purtat pentru realisarea legei lui Dumnezeu, atât în sinul seu, cât și în omenire?" (Bălcescu, 1894, p. 24) [1851]. Celor două principii divine (dreptatea și frăția) - principii esențialmente sociale, reglementând justețea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la profesorii de științe sociale nume de studenți care erau apropiați, știau, citeau, aveau o lectură bună. S. B.: Cum erau racolați ca propagandiști? D. T.: Prin recomandări venite de la catedrele de științe sociale, cei care erau buni la seminar, doritori. S. B.: Se făceau instructaje? D. T.: Da, periodic. La Izvorul Mureșului mergeau cadrele ASC în domeniu, propagandiștii, cadrele toate și se făceau instructaje. Rodica Boer mergea în institutul cutare și în amfiteatre și erau ținuți până seara la ora
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
afla ea. S.B.: La Liceul "Tehnoton", unde am învățat eu, era gospodărie anexă și puneau mâncarea rămasă în butoaie pe care apoi le duceau la gospodărie. Ea se afla undeva la poalele dealului "Căprița", pe "Drumul hoților", și toți profesorii doritori își creșteau porci acolo. Era padocul mare cu porcii liceului și, când se adunau resturile de la cantină pentru aceștia, profesorii care aveau porci acolo aduceau și ei resturi de acasă. Noi făceam practică pe acolo. Acest mecanism funcționa la vedere
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fostului nostru coleg și tatăl câtorva copii și nepoți. În cursul aceleiași vizite la Rabat din septembrie 1973, ne-a fost oferit prilejul, celor care l-au însoțit pe președintele României, de a face o vizită în oraș și pentru doritori de a vizita mormântul fostului rege al Marocului, Mohammad al V-lea, pe care l-am cunoscut în timpul activității diplomatice la Bagdad (Irak). Într-un spațiu în care era o liniște perfectă și unde vizitatorii veneau mai rar, am îndrăznit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ca urmare a dispariției profesorului Corneliu Zolyneak, au rămas libere cursurile de Genetică. Acestea au fost preluate de colegul Iordache Tudose, oferindu-mi mie cursul de Biologie generală. Acest curs mi-a căzut ca o mană cerească. Eram pregătit și doritor de un astfel de curs. Am început să-l concep și să-l redactez cu entuziasm. Aveam suficientă literatură românească și străină. Mi-a trebuit aproape un deceniu să pot verifica și să cizelez, manuscrisul, împreună cu soția mea, Mariana Mustață
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
focului. Ce vrei? Vreau să dorm... Domnul vrea să vadă... diferența. Blegul ăsta?! Ce, eu îs capră?! Ptiu, Satană! După remarcile făcute, mai cască o dată și pleacă alene. Cînd să închidă ușa, mai aruncă cîteva cuvinte: Auzi, ce maimuțoi scîrbos! Doritorul de amor se pleoștea ca o plantă fără apă și devenea mai bleg decît era. Vezi ce proastă este? Bătrînă și proastă. N-are ochi să vadă frumuseți ascunse. Ce pectorali ai! Ești atît de puternic! Ai ochi frumoși, umani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fost prinși și puși în lanțuri grele, așteptându-și sfârșitul prin ștreang. Numai că marele armaș și-a adus aminte că nu mai are călău. A trimis vornicei cu darabana prin toate colțurile țării, dar nu s-a arătat nici un doritor să ocupe o asemenea funcție. Atunci marele armaș a mers în închisoare și a întrebat pe toți ocnașii dacă vrea vreunul să fie călău, în schimbul capului și al libertății. Dintre toți, doar Gavril Buzatu a răspuns „da”. Primul căruia a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a dreptului mănăstirii Zlataust de a lua câte o sută de lei pe an din vama domnească. - Nu se puteau plânge cuvioșiile lor călugării de la Zlataust, mărite Spirit, că sunt săraci, pentru că aveau bani încât puteau să dea cu împrumut doritorilor. Dovada o găsim în zapisul din 19 sept. 1764 (7273): „Adică eu, Cârste Stroescu, împreună cu soțul meu, Marie, făcut-am zapisul nostru în mâna sfinții sale părintelui egumen de la Sfetii Ioan precum ne-au făcut sfinție sa bini cu o
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Viena se decidea că viitorii elevi interniști din Bucovina, care doreau să urmeze cursurile Seminarului carlovițean, trebuiau să plătească o contribuție de 200 florini fiecare 162. Această prevedere ridica mari probleme de ordin material, ceea ce a limitat mult numărul celor doritori să urmeze Seminarul din Carloviț. Date fiind aceste cerințe de ordin financiar, cei mai mulți au continuat să se îndrepte spre Școala teologică din Cernăuți, unde costurile erau mai mici, dar și gradul de instrucție mult mai scăzut. Școala clericală din Bucovina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
îndeplinire! Însă aceasta nu s-a întâmplat pe calea normală a factorilor de drept, adică nici măcar pe motive ce ar fi ținut de Cancelarie, ci pe motivele individuale ale unui referent, iar acel referent era tocmai contele Odonel. Cu suspine doritoare de dreptate și cu lacrimi de nefericire, petiționarul s-a apropiat de tronul binefăcător, iar prin intermediul memoriului din 24 februarie anul curent a explicat raporturile dintre chestiunea în cauză și domnul referent și că același domn referent a fost sursa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ntr’un soi de evoluție, darul devine condiționat de obținerea a ceva În schimb, și-și schimbă numele În peșcheș. Adică și cel ce dăruiește, și cel ce primește, conștientizează că orice „ceva“ are un preț, iar dăruitorul, de fapt doritorul, se grăbește să achite prețul... Și nu Întâmplător am amintit două turcisme, căci cine putea avea astfel de termeni decât un popor hoinar, apoi dedulcit la a-și umple haznaua - alt turcism -, nu al nostru, bogat prin hărnicie și statornicie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
va odrăsli doar ciuperci, acele Pleurotus de pildă, semn că a murit. De unde știu ce va urma, de vreme ce oracolul din Delfi nu mai există demult? Păi buturuga vie, prima condiție a primăvăratecei odrăsliri, este acum doar ceva care, dormind, e doritoare de negentropie, de o energie subtilă, pe care n’o poate obține decât de la omătul din jurul ei, acela care, undeva sus În cer, a fixat În cristalinitatea fulgilor de nea negentropia revărsată de Soarele pe care norii Îl ascund pământului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și mai e și frig. Așa că ácele de gheață folosesc matrița negentropică spre a căpăta și ele o nouă viață, devenind complexul și frumosul În perfecțiunea sa fulg de nea. Doar că noua lui viață e scurtă, sfârșind În gura doritorilor de esență, câinele ori copilul care-și structurează astfel devenirea, cu toate protestele mamei care nu mai are nevoie de așa ceva. Dar asta o fac și alte viețuitoare, În primul rând microscopicele solului, motiv pentru care, chiar fără altă cauză
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așa ceva. Dar asta o fac și alte viețuitoare, În primul rând microscopicele solului, motiv pentru care, chiar fără altă cauză, omătul de pe câmp se tasează, fiecare fulg pierzându-și perfecțiunea pufoasă. Și, mai abitir când acolo se află și vreun doritor lacom de esență negentropică, precum bradul - așa de felul lui - ori vreun arbore desfrunzit. Și vă propun un experiment, pentru care trebuie să ieșiți În Natură. Unde veți vedea cioate, rămășițe ale arborilor tăiați și care uneori lăstăresc, refăcând arborele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fin și bărbia rotundă și dulce ca la femeile lui Giacomo Palma. [...] capul ei se ridica c-un fel de copilăroasă mândrie, astfel cum și-l ridică caii de rasă arabă, ș-atunci gâtul nalt lua acea energie marmoree și doritoare totodată ca gâtul lui Antinous 302. Câte-un amănunt plin de veridicitate se relevă din amintirea tinereții, însuflețindu-i chipul: Sânii îi crescuse într-atâta de bătăile inimei încât sărise un bumb de la pieptărașul cam îngust de catifea neagră 303
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
instituții și organizații de planul II sau chiar III, lipsind gesturi similare din partea forurilor statale și personalităților de marcă ale clasei politice. (În preajma alegerilor, este de așteptat ca și această ignorată nișă a interesului public să fie luată în atenția doritorilor de voturi.) Dincolo de exclamații aprobative, inițiativa venerabilei reviste "Albina" este susținută și cu argumente. Cel mai ades, de suflet. Dintr-un text datorat regretatului G.I. Tohăneanu, decedat chiar în preziua propusei sărbători, decupăm observația-vers a lui Blaga: "limba este întâiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
modestie și bunătate. Te privea cu un zâmbet de copil, și te primea în inima lui pururi deschisă... O simpatie largă iradia din ochii lui asupra lumii și asupra lui din ochii altora. Un suflet larg, un intelectual subtil, un doritor de mai bine, sincer și iubitor. Părea un om sever, profesorul nostru de latină, un om dur... spun „părea”, pentru că de fapt era bun și blând, iar dacă arbora, uneori, un aer de severitate, era pentru ca elevii să nu-i
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
trebuit să mai așteptăm și să ne întoarcem pe corabie. Înseamnă că se va întrerupe vizita în templu. Existau asemenea intervale, uneori destul de lungi. Se știe că zeița iubirii, după ce-și ia unele precauții misterice, permite sosirea unor noi doritori de inițiere, lansând un semnal luminos. Mi-au mărturisit că femeile care locuiesc pe lângă sanctuar trebuie să se supună obligației de a se prostitua în templul sacru cel puțin o dată în decursul vieții; darurile pe care le primesc trec în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]