1,423 matches
-
o largă generalizare. În unele lucrări literare închinate vieții satului apărea un tablou idilic, diformat (...) Marin Preda pătrunde cu îndrăzneală în adâncul realității, înfățișând conflicte pasionate și personaje variate și originale. Lupta de clasă apare - în nuvela Desfășurarea - în tot dramatismul și complexitatea aspectelor sale, într-un moment de răscruce din viața sătenilor din Udupu, când se înființează Gospodăria Agricolă Colectivă (...). Lupta împotriva vechilor și noilor chiaburi este cu atât mai aspră, mai grea cu cât stihia mic-burgheză a corupt unii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca Ion Istrati, care se orientează îndeosebi spre conflicte mici - ca întindere - din viață, Marin Preda înfățișează conflicte complexe, cu ramificații bogate (...). Folosind aceste remarcabile mijloace artistice (...), Marin Preda va izbuti să creeze strălucite fresce literare ale luptei pline de dramatism și pasiune a poporului nostru”. PROZA: CONCLUZII Peisajul editorial al prozei anului 1953 este foarte bogat și variat. Bogat ca număr de romane, nuvele și schițe scoase de cele două edituri de bază: E.S.P.L.A. și Editura Tineretului. Variat pentru că ponderea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poeți ca Dan Deșliu, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Victor Tulbure, Mihu Dragomir care toți au apărut în literatura noastră în ultimii zece ani. De asemenea, opera atât de originală, de personală a lui Alexandru Jar, centrată pe sentimente eroice, pe dramatismul cel mai ascuțit al vieții, apoi opera lui Eusebiu Camilar, discipol al lui Sadoveanu în privința limbii literare, în dezvoltarea ei de la mistica Avizuha la Neguri și Temelia, unde se vede nașterea agriculturii socialiste. Saltul calitativ făcut de Marin Preda - în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lefter, a fugit cu un negustor. Lara Boris Pasternak, Doctor Jivago Scriitorul rus Boris Pasternak (1890-1960) este autor al unor poezii avangardiste și al romanului Doctor Jivago, apărut în 1957, ecranizat în 1965. A fost un bestseller în Occident datorită dramatismului prezentării anilor anteriori și ulteriori Revoluției din Octombrie și din Gulag. În 1958 a primit Premiul Nobel pentru Literatură, dar a fost obligat să-l refuze din cauza ostilităților autorităților sovietice față de opera sa. Romanul Doctor Jivago creează un interesant personaj
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Poate exista foarte bine tragic fără tragedie și tragedie fără tragic. Tragedia este un gen literar condus de legi stricte în care intervin în mod necesar două elemente, cel dramatic și cel patetic. Pateticul se naște din spectacolul suferinței, în timp ce dramatismul rezultă din spectacolul conflictului, din incertitudinea în privința rezolvării lui. Tragicul, manifestare a unor forțe obscure ce apasă asupra condiției umane, nu este legat de un gen literar. Unele romane, cele ale lui Kafka sau ale lui Dostoievski de exemplu, unele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
contestat atât de energic și după o asemenea Îmbogățire a experiențelor umane În perioada care a Încheiat epoca piramidelor. Avem de-a face, mai mult decât orice, cu o Îmbogățire și amplificare a vieții religioase, cu o scădere clară a dramatismului și a pasiunii, dar cu o penetrare mai sistematică În experiența cotidiană a claselor periferice ale societății. Pentru a Înțelege diferențele și asemănările, se pot compara textele funerare ale piramidelor, pe care le-am folosit atât de mult, cu textele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o doză de himeric. Mijesc în didahiile lui A.I. și muguri narativi, însă firul epic, subțiat și lăsat în umbră de spectacolul ideii și de mizanscena oratoriei, se fluidifică sub arcanele unui lirism alegoric, somptuos și cu o vână de dramatism. Amprenta de naturalețe, cu turnura oralității, dar și un rafinament al simplității coexistă în perioadele încărcate cu tropi, amintind de arhitectonica arborescentă a barocului. Momentele de beatitudine a revelației, de apoteoză mistică, ambitusul sublimității imnice și sunetul elegiac, amplele interogații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
din spațiul de necesitate al unei instanțe. * Din punctul de vedere al unei teleologii extra umane, orice destin este menire, este lucrarea în finit a spiritului infinit. În cazul acesta, destinul apare drept scenariul unei libertăți fictive și chiar și dramatismul destinului devine forma întâmplătoare pe care o îmbracă jocul calm al proiectării divine. Menirea lărgește cadrul de referință al umanului și transformă în simplă iluzie credința că destinul este o faptă a libertății umane. * Trecerea de la destin la menire se
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la chronique historique et la fiction, afin de présenter au public l'instauration du régime communiste : Le titre inițial du român était Trésor de sang, mais îl a été réduit à Trésor/Tezaur, probablement pour éliminer dans le titre le dramatisme de l'ouvrage, qui relate un des épisodes leș plus cruels des années staliniennes en Roumanie : la déportation des paysans riches du Banat dans la pleine du Bărăgan, dans des conditions inhumaines, à des centaines de kilomètres de leur village
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de către Böcklin dintre pictorii români, Kimon Loghi, elevul lui Franz von Stück, își va descoperi afinitatea cu pictura acestuia și va prelua o bună parte din recuzita sa picturală, idilizând excesiv pe portativul temelor sale sau introducând uneori ceva din dramatismul statuar al viziunii acestuia în abordarea unor teme și personaje din folclorul autohton. Ștefan Popescu se pronunță en conaisseur în 1895, manifestându-și deschis admirația: "La "Secession", Böcklin absolut opus lui Defregger nu e înțeles de toată lumea, nici nu atrage
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alte dimensiuni, cât și o detașare a pictorului de propria sa emoție, care a prezidat la nașterea tabloului. Prin intermediul femeii într-o ipostază mariologică și a geniului înaripat, moartea se lasă contemplată, este o anticameră a eternității, unde graba și dramatismul despărțirii nu-și mai au sensul. În Rampa din 14 aprilie 1912 este reprodus un panou decorativ de Verona, Ursitoarele și omul, cu un mic text însoțitor care să dezlege alegoria. În folclorul românesc, Ursitoarele reprezintă echivalentul Parcelor, cele trei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca variațiuni ale răstignirii Mântuitorului, repetiția posturii creând o pondere dramatică extraordinară, dar și o concentrare asupra unui sens general al morții și sacrificiului. Pictura lui Băncilă se află la confluența dintre expresionism (prin gesturile patetice ale personajelor și accentuarea dramatismului subiectului) și simbolism, prin conferirea unei dimensiuni transcendente realizată prin desprinderea evenimentului de contextul istoric. Și Nicolae Vermont realizează numeroase picturi de inspirație religioasă sau cu subiect mitologic. Multe dintre ele au dispărut, precum Viziunea lui Isaia, Învierea lui Iisus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care i-l dedică Oscar Han sculptorului în 1935. Capul Poetului apare așezat pe o stâncă care-i servește de piedestal și care incorporează câteva trupuri contorsionate. Acest cap, departe de a fi senin-apolinic așa cum consideră Petre Popescu-Gogan, concentrează simbolic dramatismul creației, a emergenței propriei sale opere din neant. Sculptorul realizează o aparentă cezură între capul poetului, a cărui privire se proiectează vizionar în zare, și blocul de piatră, stânca pe care sunt înlănțuite prometeic trupurile, corpul propriei sale creații. Sculptorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
una în picioare și aceasta exprimând neliniștea și tristețea. Peste suferința acestor personaje-simbol se ridică energicul chip eminescian. Proiectul, aproape odată și jumătate cât statura unui om, are un modelaj rodinian, susținut însă pe o forță constructivă ce amintește de dramatismul lui Michelangelo, coordonatele acestea manifestându-se adesea în opera lui Paciurea, sub diferite forme, care însă sunt ale sale"275. Himerele lui Paciurea afișează adesea un chip uman abia conturat, în timp ce corporalitatea lor nu s-a desprins de stadiul bestial
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui vid absorbant sau se pregătește de furtună. Cadrul natural servește la configurarea unei stări, nu este pur și simplu un decor neutru sau pitoresc. Albul maramei conferă ceva grandios și straniu acestei femei, ca un giulgiu fantomatic, neverosimil, un dramatism preluat cromatic și de tensiunea dintre contraste, dintre lumină și întuneric. Cine este, de unde vine, către cine privește? Trama simbolică se poate organiza gauguinian. Femeia parcă privește într-un gol nebulos, pare desprinsă din peisaj sau inserată în el într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în care se află inserată o prezență feminină. Există în această perioadă un permanent exercițiu al desenului, o reală disponibilitate și o aparentă lejeritate. Ulterior, ea nu va mai fi regăsită, fiind înlocuită cu o anume tensiune și cu un dramatism aparte al scenelor banale și al oamenilor simpli, fără nici cel mai mic impact estetizant. Ceea ce a urmat poate fi interpretat ca o întoarcere cu 180 de grade față de ceea ce pictează Luchian acum; de aici și impresia că această perioadă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bărbatului. Demiurgul exprimă aspirația spre impersonalitatea universală, iar chipul Cătălinei Îl reprezintă pe poet, În calitatea de muritor care tânjește spre absolut. Poemul are un profund caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nostalgia iubirii Luceafărului și-i adresează a treia chemare, dar de data aceasta nu prin somn, ca unei stele a norocului: „Cobori În jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază,/ Pătrunde-n codru și În gând,/ Norocu-mi luminează!”. Luceafărul exprimă dramatismul propriei condiții, născută din constatarea că relația om-geniu este incompatibilă. Atitudinea geniului este una de interiorizare a sinelui, de asumare a eternității. Omul comun nu-și depășește condiția, iar geniul manifestă un profund dispreț fața de această incapacitate: „Ce-ți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
episoadele documentare au caracter cărturăresc, ori chiar gazetăresc, explicația constă În lipsa de experiența a scriitorului În compunerea unui roman, În calitatea sa de deschizător de drumuri În cadrul acestei specii. Compoziția romanului, cu excepția finalului, este limpede, acțiunea are o evoluție Închegată. Dramatismul compoziției capătă uneori un aspect melodramatic. Situația lui Gheorghe, alungat de la curte, pentru că a Încercat să spună adevărul stapânului său, situația când ajunge Andronache Tuzluc la sfârșitul romanului, sunt evidente În aceasta direcție. Melodramatic, romantic este și finalul romanului. Căruța
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gândite iar situațiile care le pun În evidență sunt riguros proiectate, chiar și atunci când scriitorul devine romantic sau realist și nu rămâne Înțepenit În rigorile clasicismului. Luat În parte, fiecare personaj are o biografie a lui, stând sub semnul unui dramatism, ori sub cel al comediei. Nu este exagerată aprecierea că personajele au veleități și manifestări teatrale. Printre ele, Stănică Rațiu este un maestru al scenei. În multe situații el joacă un rol din cele multe dăruite cu generozitate de creator
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
temporale, despărțite Între ele de numai vreo trei decenii. Liviu Rebreanu fixează timpul și locul romanului la răscruce de veacuri, marcată de evenimente tragice, date paralele cu existența prozatorului. Ceea ce caracterizează timpul și locul acțiunii cărților sale Îl constituie un dramatism cutremurător. Din momentele dramatice sau tragice se nasc marele opere. Marin Preda traversează o epocă În totală antiteză cu cea În care se zămislise proza lui Rebreanu. Meritul autorului „Moromeților” este acela de a fi descoperit elementele, punând În lumină
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dramatice sau tragice se nasc marele opere. Marin Preda traversează o epocă În totală antiteză cu cea În care se zămislise proza lui Rebreanu. Meritul autorului „Moromeților” este acela de a fi descoperit elementele, punând În lumină un altfel de dramatism. Poate că lumea nu trăiește nici când sub semnul liniștii, iar proza predistă demonstrează cu prisosință dramatismul existenței de fiecare zi, nu numai cel impus de evenimente, ca răscoala din 1907 sau momentele care au precedat-o, În cele două
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În care se zămislise proza lui Rebreanu. Meritul autorului „Moromeților” este acela de a fi descoperit elementele, punând În lumină un altfel de dramatism. Poate că lumea nu trăiește nici când sub semnul liniștii, iar proza predistă demonstrează cu prisosință dramatismul existenței de fiecare zi, nu numai cel impus de evenimente, ca răscoala din 1907 sau momentele care au precedat-o, În cele două romane ale lui Rebreanu. Dacă s-ar face o cercetare tipologică pentru a estima contribuția scriitorilor români
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]