3,110 matches
-
Înainte de culcare, se Înghite o lingură de ulei din semințe de dovleac și se stă 30 minute pe partea dreaptă. În casă se poate pregăti borșul de sfeclă roșie (1 kg rădăcini tăiate cu adaus de pătrunjel, mărar, leuștean, usturoi, drojdie și o mână de mălai); după macerare la temperatura camerei se beau câte 2 pahare pe zi, având efecte contra hepatitei, În boli de plămâni și ca depurativ general. La desert sunt indicate fructe proaspete sau compoturi (mere, pere, cireșe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ionului de sodiu. Necesarul vitaminic se realizează prin regim de crudități, sucuri de fructe, compoturi și fructe proaspete, având rol și În creșterea diurezei, eliminarea pigmenților biliari și dezintoxicarea ficatului. La acestea este bine să se adauge 40-50 g /zi drojdie de bere și vitaminele A, B, C, K. În hepatita cronică, cu durată de peste un an de la declanșare, este indicat același regim alimentar menționat mai sus. Mesele vor consta din cantități mici de alimente, servite mai des (4-5 pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
crește riscul formării unor compuși dăunători. Se vor evita alimentele sau lichidele foarte fierbinți sau foarte reci care pot irita tractul intestinal. Pentru o bună digestie se mai recomandă cărbune din lemn de tei (3 linguri pe zi), cenușă vegetală, drojdie de bere sau fulgi de ovăz. În timpul meselor nu se vor bea lichide iar după fiecare masă principală se impune un repaus la pat, timp de 30 minute, eventual cu o compresă caldă sau cataplasme cu argilă, puse pe abdomen
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
toată noaptea. Bune efecte au 3- 4 pahare cu apa de cărbune din lemn de tei care se bea după sedimentarea cărbunelui. Pentru o bună digestie se mai recomandă cărbune din lemn de tei (3 linguri pe zi), cenușă vegetală, drojdie de bere sau fulgi de ovăz. Se impune adoptarea unui regim controlat de viață, cu un program echilibrat de activitate, odihnă și somn, care să fie respectat În tot cursul anului. În funcție de simptomele constatate se iau antispastice (metoclopramid, papaverină, beladonă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
alimentație și cancerul hepatic. Ce se recomandă ? Cât mai multe legume, fructe proaspete, sucuri naturale și, la anumite intervale, cure de cruțare digestivă cu adaus vitaminic. În locul proteinelor din carne se recomandă proteinele din soia, orez, iaurt, brânzeturi nefermentate, ouă, drojdie de bere (30-50 g/zi), legume și fructe proaspete, tărâțe, grâu Încolțit, pâine integrală. Dintre legume să nu lipsească pătrunjel, salată, broccoli, ridichi, ceapă, usturoi, cartofi copți, iar dintre fructe sunt recomandate mere, cireșe, vișine, prune, struguri, pepene verde, pepene
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
fasole verde, ceapă și usturoi), bogate În vitamine și oligoelemente. Sunt benefice amestecurile de sucuri de legume: sfeclă roșie (300 ml), morcov (200 ml), varză albă (100 ml), țelină (50 ml) și cartofi cruzi (20 ml); se adaugă 25-30 g drojdie de bere și se consumă prin fracționare În 3 reprize pe zi. Sucurile de legume se alternează cu sucuri de fructe proaspete (mere, gutui, struguri, citrice, dovleac, cătină albă, afine, căpșuni, fragi, zmeură). Necesarul proteic se asigură cu rasol din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
iaurtul, știind că lactoza stimulează activitatea bacteriilor care asigură protecția mucoaselor intestinale. La aceste alimente cu efecte favorabile se pot adăuga pâine integrală, tărâțe, orez, soia, iaurt, brânzeturi nefermentate, ouă proaspete, carne slabă de pește și pui, miere de albine, drojdie (30-40 g pe zi), uleiuri vegetale. Foarte bune rezultate dă uleiul de măsline (20-30 ml Înghițit pe stomacul gol), bogat În acizi grași mononesaturați, vitamine și substanțe antioxidante, care Întăresc sistemul imunitar și reduc riscul bolilor cancerigene. De asemenea comprimatele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ceea ce diferă de el. Rică nu era conștient de asta, și totuși se simțea sinistratul unei umori întunecate, ce-l inunda cu regularitate. Vedea tabăra de corturi numită acasă ca pe un dar îndoielnic al noroiului înconjurător, subțiat într-o drojdie plumburie doar spre a-i putea pătrunde lui mai adânc prin piele și nervi, până în suflet. Nici el nu-și mai amintea de câte ori fugise în lume, până se-nspăimântase groaznic de libertatea-i mistuitoare, ce nu-i ieșea propriu-zis în cale
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
care vidul atinge înalte grade de puritate. Lui Rică, procurarea mijloacelor de producție pentru lansarea în comerțul ambulant nu-i ridică probleme majore: tava din tablă de sub ghiveciul unui palmier ce străjuia parcarea fu reciclată ca tigaie, uleiul, făina și drojdia fură scoase dintr-o autoservire în contul (și onoarea) următoarei revoluții franceze, iar aromele artificiale eludară și ele mecanismul magnetic de detecție prin punerea problemei avutului la un nivel mult mai înalt - acela al pălăriei de soare adânci, cu care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
era și asta? Se suci o vreme prin birou, încercând să priceapă. Trupul său rezista instinctiv derapajului în afara ordinii familiare printr-o percheziție asiduă a preajmei traficante de sprijin. În vreme ce gândul căuta repere logice, pe fotoliu coatele se ancorau în drojdia statică a fluxului de impresii, genunchii defineau sfruntat de idiosincratic verticala, gleznele recapitulau prize arboricole din filogeneză, iar degetele se lăsau supte de un nou nascent. Derulă în minte tot filmul întâlnirii cu nomazii, a cărui coerență căzuse acum pradă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
antibioterapie intensivă, discrazii sangvine, boală Hodgkin, tuberculoză, sarcoidoză etc. [35]. Fungii patogeni primari descriși clasic sunt: Histoplasma capsulatum, Coccidioides immitis, Blastomyces dermatitidis, Paracoccidioides brasiliensis, Sporothrix schenckii; acești fungi sunt dimorfi, prezentând formă de micelii în natură și luând formă de drojdie la temperatura corpului. Fungii oportuniști sau secundar patogeni sunt: Cryptococcus neoformans, Torulopsis glabrata, specii de Candida, Mucor și Aspergillus. Rolul chirurgului toracic în managementul micozelor pulmonare este în general diagnostic, însă există anumite situații în care chirurgia de rezecție are
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
care chirurgia de rezecție are indicație terapeutică, iar terapia medicamentoasă este adjuvantă [35, 40]. HISTOPLASMOZA Histoplasmoza este infecția fungică produsă de Histoplasma capsulatum. Acesta este un fung dimorf, fiind prezent sub formă micelială liber în natură și sub formă de drojdie la temperatura corpului. Zonele endemice pentru histoplasmoză sunt America de Nord, regiuni din America Latină și Asia [27]. Infectarea are loc prin inhalarea formei miceliale a Histoplasma capsulatum, iar simptomatologia depinde de cantitatea inhalată și de statusul imunologic al gazdei. Patogenie Histoplasmoza este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
din America Latină și Asia [27]. Infectarea are loc prin inhalarea formei miceliale a Histoplasma capsulatum, iar simptomatologia depinde de cantitatea inhalată și de statusul imunologic al gazdei. Patogenie Histoplasmoza este o micoză a aparatului respirator. Sporii inhalați iau forma de drojdie și produc o pneumonită localizată. Macrofagele activate și limfocitele T capătă proprietăți fungicide [2] și boala se limitează la aparatul respirator și ganglionii limfatici corespunzători. Inflamația este intensă și leziunile se însoțesc de necroză de cazeificare. La pacienții imunocompromiși este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
B în doze mari, de peste 3000 mg, urmată de terapie de supresie cu azoli toată viața. BLASTOMICOZA Este o boală supurativă granulomatoasă pro-dusă de Blastomyces dermatitidis, fung dimorf aflat în natură sub formă micelială, iar în organism sub formă de drojdie. Blastomicoza este endemică în zona centrală a Statelor Unite și în Africa. Forma miceliană se găsește în aer și conține particulele infectante - microconidiile; inhalate, acestea se transformă în drojdie și produc o pneumonită neutrofilică. Sunt afectați și ganglionii locoregionali. În evoluție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
aflat în natură sub formă micelială, iar în organism sub formă de drojdie. Blastomicoza este endemică în zona centrală a Statelor Unite și în Africa. Forma miceliană se găsește în aer și conține particulele infectante - microconidiile; inhalate, acestea se transformă în drojdie și produc o pneumonită neutrofilică. Sunt afectați și ganglionii locoregionali. În evoluție se formează granuloame, iar organismul limitează infecția prin fibroză perilezională. De cele mai multe ori leziunea pulmonară se prezintă ca o opacitate rotundă, fără calcificări. Rolul chirurgului toracic în blastomicoza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
g untură cu 300 g făină până se face o pastă omogenă, pe care o împărțim în trei părți egale. Din 100 g untură, 1,5 l de vin alb, 2 lingurițe de sare, o linguriță de zahăr, 50 g drojdie, 6 ouă întregi și 1,5 - 2 kg făină se formează un aluat elastic și bine frământat, apoi facem o foaie din tot aluatul, peste care punem o parte din aluatul cu untură. Împăturim în trei, apoi facem iar o
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
din borcanul de suc de la roșiile în bulion. La final, se amestecă sau nu, după dorință. PATEURI CU CABANOS Se face un aluat din 800 g smântână, 1 l de apă minerală, 100 g oțet, sare, 6 ouă, 20 g drojdie, o lingură de zahăr și făină cât cuprinde. Se face apoi un alt aluat din 1 kg de unt, 200 g făină, se amestecă bine și se împarte în trei bucăți. Se adaugă 2 kg cabanos. Se face un aluat
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
în ulei. Aranjăm pe farfurie legumele fierte și lângă legume punem feliile de carne prăjită, peste carne punem ficatul prăjit. Decorăm cu verdeața tocată fin. RULADĂ APERITIV Aluatul: 2 căni de cafea cu borș, 2 căni de cafea cu ulei, drojdie cât o nucă, făină cât cuprinde. Umplutura se face din 500 g parizer dat prin mașină, o cutie de paté de ficat mare, 4 ouă, 5-6 cepe tocate și călite, pătrunjel, mărar, piper și vegeta. Se face un aluat moale
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
zdrobim cartofii și adăugăm 150 g făină amestecând mereu ca să nu facă cocoloși, mai lăsăm să fiarbă timp de 10 minute, amestecând mereu. VARZĂ UMPLUTĂ Din 300 gr. de făină, un ou, două linguri de ulei, 100 ml de apă, drojdie cât o nucă facem o cocă asemenea celei de pâine pe care o întindem cu vergeaua, apoi o așezăm în vasul unde punem varza. Ungem vasul cu ulei, așezăm aluatul cu marginile pe dinafară, așezăm varza și desfacem frunzele până
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
legătură de mărar tocat fin, sare și piper. Acest sos se toarnă peste guliile umplute și dăm la cuptor timp de 30 de minute. LANGOȘI Aluatul - 1,5 kg. de făină, 3 gălbenușuri, lapte cât primește aluatul, albușurile bătute spumă, drojdie cât o nucă, dizolvată în 100 ml de apă caldă. Umplutura - 1 kg. de caș dulce și urdă, 2 legături de mărar, o ceapă tocată mărunt, călită în 2 linguri de unt, 2 ouă, sare și piper. Luăm câte o
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
în tigaie cu ulei încins, dând formă de pârjoală. Se prăjesc pe ambele părți, se servesc cu zahăr și smântână pe deasupra. VĂRZĂRI COAPTE Doisprezece paisprezece frunze de varză creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat fin, 500 gr. de brânză frământată, 100 ml de ulei, sare și piper după gust. Se frământă toate
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
care se întind și se umplu cu mere sau brânză de vaci. Se coace la foc iute, apoi, la final, se pudrează cu zahăr. RULOURI CU MERE (2) O cană de ulei (250 ml), 3⁄4 de cană cu borș, drojdie cât o nucă, sare și făină cât cuprinde. Aluatul se face ca să fie moale la mână, apoi se face foaie, se taie fâșii și se adaugă umplutură din mere. Se taie segmente groase de șase până la șapte centimetri, care se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
rând, apoi uleiul, ca la maioneză și, la urmă, făina. Se tapetează tava cu unt și făină și se coace la foc potrivit. COZONAC 3 kg făină, 700 g zahăr, 300 g unt, 200 g margarină, 15 ouă, 200 g drojdie, lămâie, vanilie, rom, sare, 200 g smântână, 600 g apă (sau cât cuprinde). La urmă se frământă cu ulei și se lasă la crescut. După ce își dublează volumul, se împarte în șase părți egale și se fac cozonaci. Se umplu
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se fierb cu 500 g apă, după care se pun 600 g mac măcinat și se fierbe până se îngroașă. După ce s-a răcit, se adaugă mirodenii. COZONAC BUCOVINESC 1 kg făină extra, 6 ouă, 200 g zahăr, 60 g drojdie, 500 g nucă, 2-3 linguri de cacao, 200 g stafide, 2 fiole de esență de rom, coajă de lămâie, 2 g sare, 2-3 linguri de smântână, o ceașcă de ulei, 600 ml de lapte pentru frământat Nuca pentru umplut 100
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o oră la foc potrivit. Se lasă la răcit cel puțin șase ore, iar la final, se pudrează cu zahăr sau se acoperă cu glazură de ciocolată. COZONAC MOLDOVENESC 1 kg făină extra, 6 ouă, 250 g zahăr, 60 g drojdie, o fiolă de esență de rom, coajă de lămâie, o linguriță de sare, 2 linguri de smântână, 100 g unt, 600 ml lapte călduț, 75 ml de ulei Punem făina în vasul în care frământăm, facem loc la mijloc unde
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]