2,118 matches
-
Colbert, soția ministrului de finanțe Jean-Baptiste Colbert. Copiii au fost crescuți de Mme Colbert departe de intrigile de la Curte. Mărie Anne a fost recunoscută de tatăl ei la 14 mai 1667. În aceeași zi, mama ei a primit titlul de Ducesa de La Vallière, titlu pe care Mărie Anne îl va moșteni după decesul mamei sale. În adolescență a fost cunoscută al curte că "Mademoiselle de Blois", titlu acordat mai tarziu mai tinerei sale surori vitrege, Françoise-Marie de Bourbon. La 16 ianuarie
Marie Anne de Bourbon () [Corola-website/Science/321035_a_322364]
-
eșec. În anul următor, Louis-Auguste a făcut o altă călătorie încheiată cu un eșec, de data aceasta la apele Bareges, un mic orășel din Pirinei. Cel mai mare inamic de la Curte al tânărului duce du Mâine era cumnată tatălui său, ducesa de Orléans, cunoscută la curte că "Madame". În faimoasa ei corespondență unde a descris viața la Versailles, "Madame" a susținut că du Mâine nu este fiul regelui: "Mi-e ușor să cred că contele de Toulouse este fiul regelui; dar
Louis-Auguste de Bourbon, duce du Maine () [Corola-website/Science/321032_a_322361]
-
Marie "Louise Élisabeth" d'Orléans, Ducesă de Berry (20 august 1695 - 21 iulie 1719) a fost membră a Casei de Orléans și "prințesă de sânge". După căsătoria cu vărul ei, ducele de Berry, a devenit "petite-fille de France". Marie "Louise Élisabeth" d'Orléans s-a născut
Marie Louise Élisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/321095_a_322424]
-
Frații ei erau: A fost botezată la Saint-Cloud la 29 iulie 1696. Louise Élisabeth a crescut la Palatul Regal, reședința pariziană a familiei Orléans, care, în momentul căsătoriei părinților ei a fost dăruit de Ludovic al XIV-lea Ducelui și Ducesei de Orléans, părinții Ducelui de Chartres. La vârsta de șase ani, după ce s-a vindecat de o boală aproape fatală, a devenit apropiată de tatăl ei, care a îngrijit-o zi și noapte pentru a o salva, și a rămas
Marie Louise Élisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/321095_a_322424]
-
matern), un privilegiu rezervat pentru Copiii și nepoții Franței. Se spune că acest lucru a crescut nivelul de animozitate dintre familiile înrudite Orléans și Condé. Discuția căsătoriei Louisei Élisabeth a apărut când verișoara sa, frumoasei Louise Élisabeth de Bourbon, fiica Ducesei de Bourbon, i s-a sugerat că ar putea fi soția lui Charles al Franței, Duce de Berry, al treilea și cel mai mic fiu al Marelui Delfin (singurul fiu legitim al regelui Ludovic al XIV-lea) și a soției
Marie Louise Élisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/321095_a_322424]
-
Bourbon, i s-a sugerat că ar putea fi soția lui Charles al Franței, Duce de Berry, al treilea și cel mai mic fiu al Marelui Delfin (singurul fiu legitim al regelui Ludovic al XIV-lea) și a soției lui, Ducesa Maria Anna de Bavaria. Mamele Louisei Élisabeth d'Orléans și Louise Élisabeth de Bourbon erau surori, ambele fiind fiice ale lui Ludovic al XIV-lea și a metresei lui, Madame de Montespan, și rivale timp de ani de zile. S-
Marie Louise Élisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/321095_a_322424]
-
Louisei Élisabeth d'Orléans și Louise Élisabeth de Bourbon erau surori, ambele fiind fiice ale lui Ludovic al XIV-lea și a metresei lui, Madame de Montespan, și rivale timp de ani de zile. S-a decis, cu ajutorul Mariei Adélaïde, Ducesă de Burgundia, viitoarea ei cumnată, că Louise Élisabeth se va căsători cu Ducele de Berry. Dispensa papală a sosit pe 5 iar căsătoria a avut loc la 6 iulie 1710 la Palatul Versailles. Episcopul care a oficiat căsătoria a fost
Marie Louise Élisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/321095_a_322424]
-
6 iulie 1710 la Palatul Versailles. Episcopul care a oficiat căsătoria a fost cardinalul de Janson. Ca o ironie, "Mademoiselle de Bourbon" a avut onoarea să poarte trena "Madame de Berry". Banchetul care a urmat ceremoniei a fost găzduit de către Ducesa de Burgundia și a fost urmat de festivități pentru membrii Curții. Devenind nepoată a Franței, Louise Élisabeth avea dreptul la propria ei curte, un privilegiu de care nu se bucura ca prințesă de sânge. Poziția de doamnă de onoare a
Marie Louise Élisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/321095_a_322424]
-
mai târziu Marie Anne a demisionat din cauza naturii nestăpânite a verișoarei ei. La început căsătoria a fost una fericită, însă curând, cuplul a început să se certe în public, spre disperarea bunicului Ludovic al XIV-lea. În iulie 1711, tânăra ducesă a născut primul ei copil, o fată, la Palatul Fontainebleau. Fiica a trăit numai două zile iar de moartea ei a fost acuzat regele care a determinat-o pe Louise Élisabeth să călătorească cu Curtea la Fontainebleau în ciuda sfaturilor medicilor
Marie Louise Élisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/321095_a_322424]
-
a fost acuzat regele care a determinat-o pe Louise Élisabeth să călătorească cu Curtea la Fontainebleau în ciuda sfaturilor medicilor să stea la Versailles sau la Palatul Regal din cauza sarcinii avansate. Louise Élisabeth aproape că și-a pierdut viața însă ducesa și-a revenit repede. La 26 martie 1713, la Versailles, Ducesa de Berry a născut un fiu, care a primit titlul de Duce de Alençon. După câteva atacuri severe și convulsii, copilul a murit la Versailles la 16 iunie. La
Marie Louise Élisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/321095_a_322424]
-
să călătorească cu Curtea la Fontainebleau în ciuda sfaturilor medicilor să stea la Versailles sau la Palatul Regal din cauza sarcinii avansate. Louise Élisabeth aproape că și-a pierdut viața însă ducesa și-a revenit repede. La 26 martie 1713, la Versailles, Ducesa de Berry a născut un fiu, care a primit titlul de Duce de Alençon. După câteva atacuri severe și convulsii, copilul a murit la Versailles la 16 iunie. La 5 mai 1714, soțul ei a murit de răni provocate într-
Marie Louise Élisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/321095_a_322424]
-
iulie 1719 la vârsta de 23 de ani. Luni 24 iulie 1719 a fost înmormântată la biserica Saint-Denis.. Funerariile au fost organizate de Saint-Simon.. În timpul vieții, Louise Élisabeth și-a câștigat reputația de înclinație spre scandal. Ca o ironie, următoarea ducesă de Berry, Prințesa Caroline Ferdinande a celor Două Sicilii, a fost de asemenea cunoscută pentru comportamentul scandalos.
Marie Louise Élisabeth de Orléans () [Corola-website/Science/321095_a_322424]
-
și surori: Tatăl Louisei Élisabeth a fost fiul și moștenitorul lui Henri Jules de Bourbon, Prinț de Condé și "primul prinț de sânge" al Franței. Mama ei a fost "Légitimée de France". La momentul nașterii sale, părinții ei, Ducele și Ducesa de Bourbon, erau căsătoriți de 8 ani. Deși Louise Élisabeth a fost al treilea copil din cei nouă, ea a fost cea mai longevivă. A fost botezata la capelă de la Versailles la 24 noiembrie 1698 împreună cu fratele ei mai mare
Louise Élisabeth de Bourbon () [Corola-website/Science/321126_a_322455]
-
a sugerat o căsătorie cu unul dintre nepoții regelui, tânărul Duce de Berry. O asemenea căsătorie i-ar fi adus fiicei prestigiosul rang de "petite-fille de France". Totuși, căsătoria nu a avut loc ca urmare a mașinațiunilor mătușii Louisei Élisabeth, Ducesa de Orléans, care l-a vrut pe duce pentru fiica ei, Mărie Louise Élisabeth d'Orléans. Ca rezultat, Louise Élisabeth nu a beneficiat de privilegiile dictate de eticheta strictă de la Versailles, cum ar fi dreptul de a se așeza pe
Louise Élisabeth de Bourbon () [Corola-website/Science/321126_a_322455]
-
naștere. Prezenți la nunta au fost mama ei, Madame la Duchesse; bunica paterna Prințesa de Condé; Ducele de Berry și soția sa Madame de Berry; unchii ei Ducele de Mâine, Contele de Toulouse și Ducele de Orléans și mătușile sale Ducesa de Orléans, Mărie Anne de Bourbon și Mărie Thérèse de Bourbon. În august 1716, la vârsta de 22 de ani, Louise Élisabeth s-a îmbolnăvit de variolă după ce și-a îngrijit soțul de această boală. Un an mai târziu ea
Louise Élisabeth de Bourbon () [Corola-website/Science/321126_a_322455]
-
d'Orléans. După decesul mamei sale în iunie 1743, a cumpărat "castelul Louveciennes", care mai târziu a revenit Coroanei. Ludovic al XV-lea la rândul său l-a dăruit succesoarei Doamnei de Pompadour, Madame du Barry. Prințesa de Conți și Ducesa de Orléans și-au unit forțele în 1743 și au organizat căsătoria singurei fiice a Louisei Élisabeth, Louise Henriette cu Louis Philippe d'Orléans, Duce de Chartres. Prințesa a murit la casa ei, Palatul Conți din Paris, la vârsta de
Louise Élisabeth de Bourbon () [Corola-website/Science/321126_a_322455]
-
(20 iunie 1726 - 9 februarie 1759), "Mademoiselle de Conți" la naștere, a fost o prințesă franceză, care, prin căsătorie, a devenit Ducesa de Chartres (1743-1752), apoi Ducesa de Orléans (1752-1759) după decesul socrului ei. La 4 februarie 1752, soțul ei a devenit capul Casei de Orléans și primul prinț de sânge ("Premier prince du sang"), cel mai important personaj imediat dupa membrii
Louise Henriette de Bourbon () [Corola-website/Science/321128_a_322457]
-
(20 iunie 1726 - 9 februarie 1759), "Mademoiselle de Conți" la naștere, a fost o prințesă franceză, care, prin căsătorie, a devenit Ducesa de Chartres (1743-1752), apoi Ducesa de Orléans (1752-1759) după decesul socrului ei. La 4 februarie 1752, soțul ei a devenit capul Casei de Orléans și primul prinț de sânge ("Premier prince du sang"), cel mai important personaj imediat dupa membrii familiei regale. , Ducesa de Orléans
Louise Henriette de Bourbon () [Corola-website/Science/321128_a_322457]
-
1743-1752), apoi Ducesa de Orléans (1752-1759) după decesul socrului ei. La 4 februarie 1752, soțul ei a devenit capul Casei de Orléans și primul prinț de sânge ("Premier prince du sang"), cel mai important personaj imediat dupa membrii familiei regale. , Ducesa de Orléans a fost bunica monarhului francez Louis-Philippe, "regele cetățean". Printre descendenții ei se includ pretendenții orleaniști de astăzi la tronul Franței și ai Italiei și regii Juan Carlos I al Spaniei și Albert al II-lea al Belgiei. Louise
Louise Henriette de Bourbon () [Corola-website/Science/321128_a_322457]
-
Henriette, Louise Élisabeth de Bourbon, speră că mariajul să pună capăt rivalității dintre Casă de Bourbon-Condé și Casa de Orléans. Sursă conflictului era animozitatea dintre mama Louisei Élisabeth, Louise-Françoise de Bourbon Prințesa de Condé, și mătușa ei, Françoise-Marie de Bourbon, Ducesa de Orléans, care erau surori și fiice recunoscute al lui Ludovic al XIV-lea și Doamnei de Montespan. În 1731 mai avusese loc o căsătorie dintre cele două familii, dintre fratele mai mare al Henriettei, Louis François I de Bourbon
Louise Henriette de Bourbon () [Corola-website/Science/321128_a_322457]
-
Charlotte Aglaé d'Orléans (20 octombrie 1700 - 19 ianuarie 1761) a fost Ducesă de Modena prin căsătorie. A fost fiica Philippe d'Orléans (care a fost succesiv Duce de Chartres, Duce de Orléans și Regent al Franței din 1715 până în 1723) și a soției lui, Françoise-Marie de Bourbon. S-a născut "prințesă de
Charlotte Aglaé de Orléans () [Corola-website/Science/321122_a_322451]
-
au fost plasate la mănăstirea Chelles, unde mai târziu sora sa va deveni stareță. În 1714 Charlotte Aglaé va fi trimisă de părinți la mănăstirea Val-de-Grâce. Apoi, familia a început să fie preocupată de măritișul ei. Sora ei mai mare, ducesa de Berry a sugerat o căsătorie cu tânărul Louis Armand de Bourbon,"Prinț Conti", fiul lui François Louis, Prinț Conti și a soției lui Marie Thérèse de Bourbon, dar Ludovic al XIV-lea nu și-ar fi dat consimțământul pentru
Charlotte Aglaé de Orléans () [Corola-website/Science/321122_a_322451]
-
femeile de la curte. Curtea din Modena fiind plictisitoare, pentru a se distra, Charlotte Aglaé a început să țineau mici adunări private în apartamentele ei, la care au participat și cele trei surori ale soțului ei, inclusiv Enrichetta d'Este, viitoarea ducesa de Parma. În septembrie 1720, Charlotte Aglaé s-a îmbolnăvit de variolă si, potrivit bunicii ei, i s-au acordat ultimele taine. Ea și-a chemat duhovnicul ei francez, Colibeaux, și i-a dat o cutie cu documente rugându-l
Charlotte Aglaé de Orléans () [Corola-website/Science/321122_a_322451]
-
ceară permisiunea să se întoarcă la Paris, împreună cu fiica ei mai mare, Maria Teresa. Această solicitare a fost inițial ignorată însă vechiul ei iubit, ducele de Richelieu și-a folosit influența asupra amantei curente a regelui Ludovic al XV-lea, ducesa de Chateauroux, pentru a obține aprobarea necesară. Când a ajuns la Paris, ea a fost întâmpinată cu toate onorurile datorate rangului ei. Ea era acum o femeie robustă, cu fața roșie, semănând cu tatăl ei. A locuit pe Rue de
Charlotte Aglaé de Orléans () [Corola-website/Science/321122_a_322451]
-
ajuns la Paris, ea a fost întâmpinată cu toate onorurile datorate rangului ei. Ea era acum o femeie robustă, cu fața roșie, semănând cu tatăl ei. A locuit pe Rue de Grenelle în Faubourg Saint-Germain și a devenit prietenă cu ducesa de Châteauroux. La moartea ducesa de Chateauroux, influența ei s-a diminuat pentru un timp. Totuși, în 1744, ea a putut să asigure pentru fiica ei, Prințesa Maria Teresa de Modena, o căsătorie cu ducele de Penthièvre, cel mai bogat
Charlotte Aglaé de Orléans () [Corola-website/Science/321122_a_322451]