1,466 matches
-
a crezut că sunt, un ostaș credincios al bravei oștiri legionare. Cât am reușit voi afla tot „dincolo”. Din mărturiile despre Nicolae Petrașcu care se vor consemna, cea mai prestigioasă este a lui Ion Moța și cea mai plină de duioșie este aceea a fiului său, Horia, care deapănă câteva din puținele amintiri despre tatăl său din scurtele perioade cât acesta a fost împreună cu familia. Dăm pentru început dedicația pentru Nicolae Petrașcu de pe exemplarul cărții lui Ion Moța, „Cranii de lemn
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de un cinism primitiv. O lume care se epuizează, fără perspectivă istorică și morală. Romancierul îngroașă această idee și, în ultima parte, intervine cu neinspirate reflecții politice despre decăderea neamurilor (veche temă din literatura nuveliștilor de la 1900, tratată acolo cu duioșie și resemnare). Alte tipuri memorabile: Elena Vorvoreanu, una dintre fiicele Davidei (Davida este, se poate zice, personajul-matrice în Cronică de familie), își ucide sora pentru a-i lua bijuteriile; Dimitrie Cozianu, mic geniu financiar, membru al grupului „Corupția română” (din
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
intensitate. Scrise de cele mai multe ori la persoana întâi, romanele se constituie ca un fel de jurnal unde persoanele și ființele dragi (mama, sora Toia și nelipsitul său prieten credincios - cockerul Tom) se integrează firesc în narațiune, devenind ele însele personaje. Duioșia, umorul, ironia (niciodată împinsă spre sarcasm), dialogul alert sunt doar câteva dintre caracteristicile prozelor lui D. SCRIERI: Caii de la Voroneț, București, 1974; Ultima aventură a lui Nat Pinkerton, București, 1975; Insula nevăzută, București, 1976; Intrarea actorilor, București, 1977; Zeița de
DAVIDOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286706_a_288035]
-
Ștefan a Petrei n-a fost un sentimental (de aceea pasajele lirice nu i-au ieșit niciodată scriitorului). Acest strat de nepăsare, de relativă insensibilitate, acea „armură” de care vorbește C. Ciopraga („La Creangă râsul devine un fel de armură, duioșia putând trece aproape neobservată”) se divulgă nu o dată deopotrivă în biografia și opera scriitorului. Nimic nu-l dezvăluie în așa măsură pe scriitor precum chenarul ironic în care el închide portretul bunicii Nastasia, nevasta lui David Creangă: „Încă n-am
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
D., cea de scriitor și cea de actor. Micul volum, în format de buzunar, este „un amestec de jurnal intim, literatură satirică, opinii despre teatru și mai ales despre cinematografia română” (Valentin Silvestru). Umorul stă alături de amintire, fanfaronada inteligentă de duioșia sfioasă, totul în forma unor mici bijuterii de vervă și stil. SCRIERI: Șugubina, București, 1977; La noi, când vine iarna, București, 1979; Scaunul de pânză al actorului, București, 1985; În Bucureștii de odinioară cu Mircea Diaconu, București, 1998. Repere bibliografice
DIACONU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
cronică”, GL, 1964, 41; Mircea Iorgulescu, „La porțile Severinului”, LCF, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Fata morgana”, LCF, 1974, 7; Martin, Pro Patria, 175-178; George Mirea, „Viața nu iartă”, R, 1975, 5; Dan Mutașcu, „Talida”, „Pentru patrie”, 1977, 2; Alex. Ștefănescu, Duioșii periculoase, FLC, 1977, 32; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, București, 1980, 171-178; Firan, Profiluri, 386-389; Popa, Ist. lit., I, 1038; Florea Firan, Prozatorii Florian și Ion Grecea. Evocări, „Caligraf”, 2003, 24. A.Ml.
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
se află apartamentul ei și așteptarea, pigmentată de contactul cu o altă prietenă care o aștepta la răndu-i ocupă cele 256 de pagini ale unei cărți. Oster acceptă mult mai ușor decît Echenoz sau Toussaint să-și prezinte, cu infinită duioșie, personajele ca looseri. Dar, atîta vreme cît datoria lor este să piardă, lucru pentru care trebuie să aibă iluzia de-a fi cîștigat ceva, sau chiar să cîștige, ele se achită perfect, profesionist, de această sarcină. În cel mai bun
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
optzecistă românească, congenere), Încît ele, printr-un procedeu invers celui romantic, Însuflețesc ființele: palmierul din Havana, În Femeia perfectă, un hamburger, În Le Feu d’artifice. Apoi, protagonistul - un dezrădăcinat - părăsit apoi de Margot, nevasta de care-și amintește cu duioșii retezate spartan, doldora de cultură generală de concursuri televizate, născut la Buenos Aires: “subiect Încercat. SÎnge rece, rigoare, pregătire superioară, incapabil de cea mai mică emoție”. El nu numai că nu sucombă În fața realității, dar ea, realitatea, În exercițiul insignifianței ei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la studii în Germania, tânărul foarte studios apărându-i lui Comarnescu ca ocupând un loc „aproape unic” în cadrul generației sale, un tânăr care „posedă o duioșie și o luciditate de mare înțelept, știind de minune să alterneze construcția și iubirea de neam cu grija de propășire și să le îmbine într-o mărinimoasă viziune”. Dintre reprezentanții școlii de cercetare de la București, Comarnescu s-a simțit constant
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de anxietate și depresie existând însă o semnificativă deschidere spre relația terapeutică. Abilitatea de a denigra și învinovăți pe cei din jur se împletește cu incapacitatea de a întreține relații sociale durabile, deși, adeseori, le inițiază cu dificultate. Alături de absența duioșiei și a umorului, este evidentă lipsa complexelor de vinovăție și remușcare corespunzătoare suferințelor sau pierderilor provocate anturajului, cu orientarea spre împlinirea necondiționată și rapidă a propriilor dorințe și nevoi de factură strict egocentrică. Concepția despre sine: „Sunt unic și omnipotent
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de pe pământ/ și eram frumoși și sălbatici și goi/ și eram morți amândoi”. Producțiile pentru copii (Prințul Miorlau, 1957, Povestea a doi pui de tigru..., 1969, Roșcată ca arama și cei șapte șoricei, 1985) sunt moralizatoare, dar cu haz și duioșie. Dintre poeții care își construiesc mimetic universul, C. este cea mai plină de vervă și grație. Scrierile sale în proză (Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, 1971) sunt rezultatul unor observații ironice, necruțătoare asupra unei lumi caricaturale, cu care
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Vis de primăvară (1909), Fără noroc (1914), Flămânzii (1925), care au cunoscut mai multe ediții antume. Cele mai numeroase secvențe sunt descrieri lirice ale unor aspecte din viața rurală sau din natură, portrete de copii și animale, scăldate într-o duioșie care, în pofida unor improprietăți stilistice, poate sensibiliza prin sinceritatea trăirii. O altă categorie o constituie micile scene în care este ilustrat traiul greu, la limita umanului, al unor familii de țărani, în imagini pline de amănunte mișcătoare. Câteva povestiri (Pentru
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
de talent, așa cum îl considera C. Dobrogeanu-Gherea, C. este autorul unor versuri adesea sensibile, fine, prelungind mai cu seamă tonalități eminesciene. Ca și alți poeți ai epocii, el nu este atât un melancolic, cât un sentimental romanțios, înclinat spre o duioșie grațioasă. Mâhnit și înlăcrimat la vederea suferinței, a sărăciei, el amintește uneori maniera poeziei delicate a lui Fr. Coppée, din aceeași sentimentalitate născându-se unele tablouri idilice, artificioase, ca într-o banală litografie. Mai interesante sunt unele teme și motive
CISMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]
-
reprezintă. Iată pericolele generalizărilor și reprezentărilor superficiale de care ne-am bucurat și ne bucurăm și acum, dar pe care le asimilăm cu mare comoditate. Un oftat de resemnare în fața destinului ireparabil care ne apasă! Și ne privim tăcuți, cu duioșie chiar, recunoscân-du-ne în oglinda tuturor spațiilor cărora le aparținem din punct de vedere istoric și imaginativ. Spații heterotopice care înlocuiesc spațiul real al viețuirii noastre! Imaginile britanice din romanele și jurnalele de călătorie ale lui Alan Brownjohn, Paul Bailey, Helena
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a simțit vibrația poeziei lui Nichita Stănescu și i-a decorticat cuvintele, într-un mod care unea inteligența cu talentul (combinație atât de rară!), Marius Damian și-a dimensionat corect mijloacele izbutind să căptușească - la fel ca Bashevis Singer - cu duioșie ridicolul personajului (copertele din Jean-Claude Carričre n-au avut nici un rost). Posesoarele Premiului "Timică" și a celui intitulat "Sică Alexandrescu" intră, ambele, în categoria "au ceva". Adică ce s-a văzut nu e concludent, nu m-aș repezi s-o
O furtună pe o scenă mică by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12521_a_13846]
-
de Ťacumť din viața mea și știu sigur că, fără șirul de momente precedente, nu aș fi Ťaiciť. Și nu aș fi Ťeuť. Sentimentul pe care îl am față de dungile paralele de pe obrazul meu abia trezit din somn e de duioșie. Îl mângâi ca pe un prieten de drum lung: Ťia te uită... te-ai molipsit de dungile unei mâneci oarecare... nu mai ești elastic ca odinioară...ť și îi fac un mic masaj de îmbărbătare. Îmi vine în minte o
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
și n-a luat-o să meargă la nevastă, la struguri, la cămin și bucure-se vreme de-un an că le stăpânește înainte de-a se-aduna în război cu alții. În sfârșit cui îi e teamă, cine are duioșie în inimă să rămână acasă și să nu slăbească curajul fraților lui în război. Am citit aceste reguli în cărțile sfinte și-am dorit să fac parte dintr-un popor străvechi cu inimă bună pentru cei tineri. Pentru că mi-am
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
adîncă solidaritate și o înțelegere plină de tandrețe. Femeia bătrînă, pe jumătate caraghioasă, pe jumătate tragică, solitarul monumental prăbușit pe o bancă sau corul de orbi - și acestea sînt doar cîteva din exemplele posibile - par mai degrabă subiecte pentru întreținerea duioșiei decît pretexte pentru un interminabil haz. Asemenea Creatorului însuși, care însemnează cu aceeași grijă la răboj faptele bune și pe cele rele, Jiquidi își plimbă privirea pe deasupra personajelor sale și sancționează sau mîngîie cu o neascunsă iubire părintească. Privirea fermă
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
Bivolițele, Cazul disciplinar, Scuipatul divin, Fesul ori fustanela?; m-a dezamăgit însă Enuresis nocturna; păcat! Desigur, va avea parte de o critică foarte bună, chiar din partea noilor generații, căci e o adevărată revelație, și chiar dacă pentru noi amestecată cu neagră duioșie. Anul ăsta se umflă iarăși Rinul și ajunse pînă la locul unde se pierdu Zorina (nu fu niciodată invers!). Eu, aproape înecat, plutesc pe operele complete ale lui Borges. În timpul liber, îmi pregătii cursul noului semestru, care începe peste o
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
princiar, exclamând veselă: Niet, niet, pa ruski! adică să-i spun numărul camerii pe rusește; și nu mă lasă până când nu spun și cifra și cluci... E felul ei de a mă răsplăti, de a se achita, învățându-mă cu duioșie limba lui Pușkin, dar care aici întotdeauna are aerul unei teribile și fără de scăpare constrângeri afectuoase... * * * Perechi de tineri căsătoriți vin la mormântul eroului de sub Kremlin și se fotografiază. Ideea lor, atât de rusească, de a veni anume în acest
Pa ruski by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13090_a_14415]
-
suntem poporul lui Dumnezeu, deosebit, evlavios la ce folosește, dacă inima nu e curată, iar noblețe ne e străină? Râvna pentru Casa Domnului, pentru curățenie, ordine, tăcere, pentru lucrurile bune ale Legii reprezintă o piatră de poticnire pentru păcătoși dacă duioșia, respectul și zdrobirea de inimă ne lipsesc. pag.45 „Fiecare să se cerceteze pe sine însuși” 1 Corint. 11:28 căci „ dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor și a fariseilor, cu nici un chip nu veți intra în Împărăția
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
în alb, cu inscripții roșii, scrie INVICTA LONDON. Românii, pe lîngă altele, le lașară, moștenire pentru viitor, aceste două cuvinte, gata unite, gata turnate într-un blazon nepieritor. Atîta brutalitate și duritate în istoria lor însoțită în spirit de atîta duioșie, gingășie, tandrețe, ca seara aceasta, iarăși, lăsîndu-se peste parcul deasupra căruia se leagănă în văzduhul înroșit smeele... * * * Michelangelo la Sfîntul Petre în lanțuri. Orele cinci după amiază. Lumină bate la ușă din dreapta. Genunchiul puternic luminat, sandaua cu degetele bine reliefate
Seara cu smee... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17631_a_18956]
-
Str. Dirijorului Str. Doamna Despina Str. Doamna Elena Str. Doamna Stanca Str. Dobrogei Str. Documentului Str. Dolomitului Str. Domnița Ancuța Pța. Dr. Haralambie Botescu (fosta Matache, Ilie Pintilie) Str. Dr. Iacob Felix - nr. 56 - capăt; 75 - capăt Str. Dragoslavele Str. Duioșiei Str. Dumitru Sergiu Str. Dumitru Zosimma Str. Dunăcești Str. Dunei Str. Durau - nr. 106 - capăt; 115 - capăt Str. Echipajului Str. Ecluzei Str. Elena Pleșoianu Str. Elizeu Str. Eugen Lovinescu (fosta Videle) Int. Ezăreni Str. Fagului Str. Fanionului Str. Făgăraș Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
regizat de Robert Bălan și excelent performat de cele trei actrițe, pentru care devine un text-poem experiențial prin implicațiile profund subiective pe care le are pentru fiecare dintre ele, este fragmentat în calupuri de situații cotidiene care explorează, cu ironie, duioșie, cinism, luciditate observațională, forță de abstractizare și simbolizare, trasee ale maternității. Întâlniri cu mamele ascunse din fiecare mamă, cu angoasele camuflate și explodate, cu obsesiile nutriționale, cu bucăți de timp liber împuținat, cu oboseala, cu joaca balonașelor de săpun, cu
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
bușilea Viziunea abia născută asemenea copiilor se scaldă cu poftă-n Nimic (clăbucii jucăuși îți stropesc fața brăzdată stropi fierbinți ți se preling pe gît pe grumaz) apoi începe să cînte la muzicuță să ne caute să ne cheme cu duioșie maternă ca și cum noi am fi copiii. Viață S-a pierdut de mult s-a pierdut episodul-pilot al aventuroasei inimi căci memoria mînuiește mecanisme tot mai pretențioase preferă nuanțe codate parfumuri metalizate imaginile happening dar suflul trecutului atît de simplu dintr-
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/2853_a_4178]