2,664 matches
-
pânzar Liov Colun tatar Coman Comuz Condrea Coman Cornea Corod boier Costea Tataraș era cumnat lui Ștefan V. Tulbure Sărăciu ținând în căsătorie pe Sora Cozma Cotea Cristina Cremene Crețu Opriș -Dâmba Dan Pace-bună Dragomir Liteanu Dragoș Zamă Duma Isăcel Dumbravă Rău Istrate Tatu Filip Frâncu Groza Orbu Ion Pelin Săcară Iuga Ivu Pleșan Sinescu Vulpe Limbă dulce Plotun Mălina Mănăilă Mânzatu Mara Marcu Marga. În 1471 Ștefan VV a făcut danii M-rei Zografu dela Sf. Munte. în 1474 a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
auzit la masă pe boieri. Cum râd de asemenea prostie. IV Când au venit hoții la curte și Ianoș a dat de veste. V Moara și râul; Mitiță se duce călare la moară, vede opustul, peștii, trestiile, paserile. VI În dumbravă la vânat, primăvara. VII Păstoraș la câmp toamna. VIII Gâște și păsări de ogradă. De ce cântă cucoșul străjile. IX Iarna, când se prind scatii și sticleți. Viscol mare. Morarul povesteșe cum a fost față la nașterea lui Isus "Ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
isprăvi cu săniuța. Poveste cu lupi. XIV Primăvara când a cântat o privighetoare și au venit cocostârci și cucul, și ciocârlia. Cum îi povestesc lui Mitiță o istorie cu un flăcău și o fată, dece se află ei singuri în dumbravă și cum nu trebuie să spuie nimănui nimic, ca să nu rămâie mut. XV Mitiță se întâlnește cu hoți. XVI Țigani nomazi. Ursul. Gâcitorile. Descântece și farmece. Nomazii comit crimă și jaf (povestea de la Vaslui seminomazi) și sunt urmăriți până ce-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se cuvine. Aici în pisc, după greutatea urcușului îi loc de oprire; și le fluier ca să-i îndemn să-și facă și ei cesitățile, cum spuneți dumneavoastră. Cucoanele și duducele coboară într-o vale precum ca să culeagă flori din marginea dumbrăvii; iar caii poposesc după ce suie în culme. Țăran obraznic, a mormăit cucoana Săftica. Eu nu auzeam și nu băgam de sama nimica. Mă uitam încolo cătră zarea muntelui. 19 Iulie. Partida de pescuit de la Süt-Ghiol, cu Gică, după îndemnul tov.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Furtună (Pekelman) coleg și prieten cu Mihail Sadoveanu la Liceul Național din Iași. Medic și scriitor. La Editura "Minerva" apărea în 1977 Corespondența debutului, volum incluzând scrisorile lui Sadoveanu către Enric Furtună și alții. 4. Artur Verona (1868-1946) pictor. 5. Dumbrava minunată. 6. cf. Cele mai vechi amintiri (1935). 7. cf. Anii de ucenicie (1944). 8. I. I. Mironescu (1883-1939) medic, profesor la Facultatea de medicină din Iași, scriitor. Prieten al lui Mihail Sadoveanu. 9. "Prietinul" era Octavian Goga. 10. Paginile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o biserică, dar o duminică, în 3 septembrie, cădea în anul 1469. În Letopisețul de la Putna II se arată că „În anul 6978 (1470) august 20, au venit tătarii, mulțime mare, și s-a bătut cu ei Ștefan voievod la dumbrava de la Lipinți, lângă Nistru. Și a gonit urma lor și a luat toată prada lor. Și apoi s-a întors cu izbândă și a venit să sfințească hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mâna preasfințitului mitropolit, chir
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
amintirea părinților lor marea înfrângere suferită de regele Ioan Albert al Poloniei, din partea moldovenilor conduși de Ștefan, regele lor neînfricat și neobosit”. În legătură cu felul în care s-au purtat moldovenii cu polonii prinși în 1497, s-a creat legenda cu Dumbrava Roșie. Ion Neculce înșiră trei Dumbrăvi, una la Botoșani, alta la Cotnari și o a treia „mai gios de Roman”. D. Cantemir scrie că regele polon a vrut să-i răscumpere pe prizonieri cu o mare sumă de bani, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de regele Ioan Albert al Poloniei, din partea moldovenilor conduși de Ștefan, regele lor neînfricat și neobosit”. În legătură cu felul în care s-au purtat moldovenii cu polonii prinși în 1497, s-a creat legenda cu Dumbrava Roșie. Ion Neculce înșiră trei Dumbrăvi, una la Botoșani, alta la Cotnari și o a treia „mai gios de Roman”. D. Cantemir scrie că regele polon a vrut să-i răscumpere pe prizonieri cu o mare sumă de bani, Ștefan însă a refuzat să-i elibereze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o mare sumă de bani, Ștefan însă a refuzat să-i elibereze și a arat cu ei locul în care s-a dat bătălia, semănând ghindă, din care au crescut păduri mari și frumoase, cărora moldovenii „le zic și astăzi Dumbrăvile Roșii fiindcă au fost udate cu sânge polon”. „Cruzimea cu care domnul Moldovei s-a purtat față de prizonieri, hărțuielile continue și starea de nesiguranță, pe care a întreținut-o în rândurile oastei polone, până la ieșirea acesteia din țară, arată că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un loc este dăruit mânăstirii Tazlău ca să își facă o prisacă și un altul este dăruit mânăstirii Putna. Așadar, pentru întemeierea unor sate, domnul dă doar 6 privilegii. În primul document din 8 decembrie 1466, Ștefan întărea lui Bodea de la Dumbravă un loc în pustiu “unde a fost mânăstirea” pe care Bodea l-a cumpărat ca să își facă sat și prisacă. La 9 aprilie 1481, domnul întărește lui Ivașcu Andronic un loc în pustie, pe care l-a cumpărat ca să își
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al treilea fiu, Costea, n-a deținut nici o dregătorie. Primul document în care apar fiii lui Oană vornicul este din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea lor și trei sate, sub Dumbrava Înaltă, anume: unde a fost vătăman Minco, alt sat la iazul lor, al treilea sat, unde a fost cneaz Stan. Peste șase luni, la 3 iunie 1429, domnul le da celor trei frați un privilegiu în care este întărită stăpânirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stăpânite de fiii lui Oană vornicul figurează și cele trei sate ale mânăstirii Humor, mânăstire care era proprietatea lor. Din 18 februarie 1445, datează un uric din care aflăm că cei trei frați dau mânăstirii Humor cele trei sate de la Dumbrava Înaltă, care, de data aceasta poartă un nume: Vornicenii, Antileștii și Părteștii. Din felul în care erau răspândite satele lui Oană vornicul reiese că domeniul său nu este aidoma unui domeniu din Occidentul feudal, adică satele nu se grupează în jurul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domeniile feudale românești. Un alt sat din moșia lui Oană vornicul, Moisinți (Moisești) din ținutul Neamț, se afla în 1455 în stăpânirea lui Tador Limbă Dulce. La 18 februarie 1445, fiii lui Oană întăresc mânăstirii Humor cele trei sate de sub Dumbrava Înaltă, moșia mânăstirii despărțindu-se de moșia boierului. Una dintre marile moșii din secolul al XV-lea este aceea a lui Oană Porcu. La 27 iulie 1448, Petru voievod îi întărește lui Oană (Ion, Ivan) Porcu (Porcovici), așa cum reiese din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 28 decembrie 1428, domnul întărea fiilor lui Oană vornicul seliștea lui Dobrin, la Humor, împreună cu mânăstirea de acolo, dăruindu-le pentru această mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul lor, sub Dumbrava Înaltă. La 18 februarie 1445, domnul întărea mânăstirii Humor satele pe care fii lui Oană vornicul le dăruiau mânăstirii anume: Vorniceni, sub Dumbrava Înaltă, Antilești și Părtești. La 27 septembrie 1445, domnul scutea de vamă două care, ce vor aduce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul lor, sub Dumbrava Înaltă. La 18 februarie 1445, domnul întărea mânăstirii Humor satele pe care fii lui Oană vornicul le dăruiau mânăstirii anume: Vorniceni, sub Dumbrava Înaltă, Antilești și Părtești. La 27 septembrie 1445, domnul scutea de vamă două care, ce vor aduce pește de la Dunăre pentru mânăstirea Humor. Petru Aron, scutea la 20 ianuarie 1456 pe locuitorii din satul Părtești și din seliștea Dieniș de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
facă o prisacă și jumătate din acel câmp, anume, Zlătăroia, dintre vadurile de sub Bohotin, mai sus de Nourești. La 25 aprilie 1475, Ștefan cel Mare întărește mânăstirii Humor “satele drepte și proprii ale acestei sfinte mânăstiri, anume satele: Dvorniceanii, sub Dumbrava Înaltă, și Stăuceanii, și Glodeni, și la obârșia Solonețului, satul anume Pârteștii și curtea lui Dieniș, și pe Jijia satul, anume, Călugărenii și... un munte, anume Ostra, și slatina de la Ostra, care acest munte și cu slatina, au fost de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sân bătăi de noauă zmei/ Cu-ăi trei fecioraj ’ de domnî/ Pentr-o sor’ care-o au iei,/ Că zmeii vor ca s-o ia,/ Fecioraj’ nu vor s-o dea ” (Bârca - Dolj). În alte variante lupta are loc în „dumbravă”, spațiu care este și el mai aproape de social decât de întunericul inițiatic al codrilor. Intruziunea zmeilor este evidentă, iar pericolul în care se află omenirea este cu atât mai mare cu cât fecioara aleasă ar putea fi pierdută în favoarea Celeilalte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
neofiții în balade. Cunoașterea acumulată la hotarul cu haosul permite decodarea semnului marital și inițierea se desăvârșește prin nuntă. Alteori, apropierea de mireasă este marcată de starea fizică specifică la intrarea în sacru, semn că fecioara a asimilat puterile mitice: „Dumbrăvile cu izvoară/ Cine bea pe loc se-nsoară./ Și jupânul nostru mire,/ Fiind foarte însetat,/ La un izvor s-a plecat,/ Și setea și-a stâmpărat;/ Dar când s-a sculat în picioare/ A zărit lâng-o floare/ O urmă de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
urmă de fiară” (Bucovina). Locul din care bea împăratul are o funcție augurală, izvoarele vin din sacru și predestinează consacrarea socială a inițiatului. Urma căutată înglobează fecunditatea sălbatică și candoarea vegetală și devine vizibilă numai ulterior „împărtășaniei” cu apa din dumbravă. Aceasta este revelația finală a procesului inițiatic, tânărul descoperă identitatea alesei și are de parcurs o ultimă etapă a traseului său, care îl dăruiește înapoi lumii. Reintrarea în spațiul social pentru găsirea miresei este marcată de intrarea pe traiectoriile contingentului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Dacă vestitului sat pomicol Rădășeni i-au trebuit generații întregi ca să ajungă azi o grădină imensă de pomi roditori, apoi satului Bogata i-a fost de ajuns doar viața de dascăl a lui Gh. N. Rădășanu"77. Articolul "Merii din dumbrava minunată" scris de Graziela Vîntu, în cotidianul "România liberă" din 9 iunie 1967, ne înfățișează opera acestui învățător astfel: "pensionarul Gh. N. Rădășanu este socotit de către cei din partea locului drept decan al învățăturii despre livezi; el e unul din oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acasă, unde obișnuia să primească pe toți diplomații, ci în casele lui Vintilă Brătianu din Strada Țăranilor. Cuvântul de ordine a fost ca toți să venim pe căi deosebite și pe jos. Cu Brătianu am fost la Procopiu, în Strada Dumbrava Roșie, și de acolo, la interval de un sfert de oră, am pornit pe jos, nevăzuți de nimeni, spre Vintilă Brătianu. Nu au fost de față la iscălirea tratatelor decât cinci persoane: Brătianu, Poklevski, Diamandi, Vintilă Brătianu și cu mine
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mă atenționa și trebuia să mă execut. A venit și vremea poveștilor. În fiecare seară Buni trebuia să-i spună o poveste. Și dacă schimba vreo frază sau omitea ceva, Irina o corecta, până când, obosită, adormea. Eu Îi citeam din Dumbrava minunată a lui Sadoveanu. Lătratul câinelui Patrocle i s-a părut deosebit. Când am ieșit la plimbare, În căruciorul sport, pe străzile de pe Dealul Copoului, fiecare lătrat de câine era al lui Patrocle. În aceste condiții, pe la șase anișori Într-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
biografie e în opera unui scriitor, câtă ficțiune e în biografia unui om? Ficțiune în biografia mea? Poate fi ficțiune faptul că mi-a murit mama când aveam un an și patru luni (după ce mama a plecat de la Cantonul CFR Dumbrava Roșie, de lângă Piatra Neamț, unde m-a născut) și că am fost crescut de rude și de o a doua mamă la un canton CFR izolat (Cantonul 248, Halta Adjudu Vechi, aflat tot în fosta regiune Bacău, unde era și cantonul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de lângă Piatra Neamț, unde m-a născut) și că am fost crescut de rude și de o a doua mamă la un canton CFR izolat (Cantonul 248, Halta Adjudu Vechi, aflat tot în fosta regiune Bacău, unde era și cantonul din Dumbrava Roșie), în plin câmp, la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi și 4 kilometri de orașul Adjud, până la 15 ani, deturnându-mi-se implacabil destinul (și, eventual, sensibilitatea)? Nu e ficțiune, dar poate fi și fapt literar. Am terminat la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la 15 octombrie 1491, păstrat numai în traducerea românească, nu și în originalul slavon. Ștefan cel Mare descrie hotarul cel nou al târgului Vaslui, cu satele și siliștile lui, precizând punctele de reper: „și din gios de pădure în capul dumbrăvii, în dreptul pădurii la movila săpată, și apoi în gios piste zăpodia și piste drum(ul) ce mearge de la Vasluiu la Huși” (subl. ns.). Deci, la sfârșitul secolului al XV-lea, orașul Huși devenise deja suficient de important sub aspect demografic
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]