4,682 matches
-
și a corpului se află aceleași cauze determinante. În postulatul al șaptelea din partea a doua a Eticii sale, Spinoza a spus că "ordinea reprezentărilor și a legăturii dintre lucruri este aceeași cu cea a lucrurilor și a legăturilor acestora". Această echivalență se păstrează ca un atribut al naturii, fie că aceasta se referă la atributul întinderii, fie la cel al gândirii. În aceasta constă esența monismului psihofizic al lui Spinoza. 2. Principiul asociației Spinoza a descris fenomenele psihice ca fiind expresia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deosebire pe cea de a doua problemă. Astfel, el pornește de la demonstrarea legii conservării energiei, plecând de la postulatul că procesele fizice sunt convertibile în unele psihice și invers. Principiul își păstrează valabilitatea, cu precizarea că nu se poate pretinde ca echivalența aplicată la nivelul fenomenelor materiale poate fi reprodusă întocmai la nivelul fenomenelor psihice pentru că fenomenele psihice au alte izvoare, și pentru a se manifesta au nevoie de alte legi. Una dintre acestea este menționata lege a sintezei creative, aflată în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
abordări psihologice au la bază două tipuri de presupuneri. Prima ar fi că framing-ul se referă la modurile diferite de prezentare a exact aceleiași informații. Prin urmare, informația rămâne echivalentă în ciuda cadrajelor diferite, acestei perspective corespunzându-i încadrarea de tip echivalență (equivalence framing). Potrivit celei de-a doua presupuneri, interpretarea informațiilor are loc în funcție de contextul în care sunt încadrate. Anumiți autori (Scheufele și Iyengar, 2011) atrag însă atenția asupra superficialității acestei perspective, argumentând că nu sunt luate în considerare aspectele complexe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2009, p. 181) cataloghează aceste tipuri de cadraje ca scheme cognitive (schemata). Alți autori accentuează însă faptul că schemele noastre cognitive sunt modelate de cadrajele din știri. Druckman (2001) identifică două tipuri de cadraje care surprind acest proces: cadrajele de echivalență (engl. equivalency framing) și cadrajele de accentuare (engl. emphasis framing). Efectele de echivalență surprind modificarea anumitor preferințe sub impactul unor fraze sau cuvinte, echivalente din punct de vedere logic, dar prezentate diferit. Este vorba despre aceeași informație, prezentată fie pozitiv
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
autori accentuează însă faptul că schemele noastre cognitive sunt modelate de cadrajele din știri. Druckman (2001) identifică două tipuri de cadraje care surprind acest proces: cadrajele de echivalență (engl. equivalency framing) și cadrajele de accentuare (engl. emphasis framing). Efectele de echivalență surprind modificarea anumitor preferințe sub impactul unor fraze sau cuvinte, echivalente din punct de vedere logic, dar prezentate diferit. Este vorba despre aceeași informație, prezentată fie pozitiv, fie negativ (Druckman, 2004, p. 671). Un exemplu este cel al indivizilor care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sens și de efecte asupra realului"114. Din perspectiva logicii, "articulațiile discursului retoric (discursul politic fiind o specie a acestuia) se manifestă în jocul combinatoriu dintre constantele și variabilele logice"115. Constantele logice operatorii logici precum negația, implicația materială, conjuncția, echivalența, disjuncția etc. se regăsesc la nivelul discursului, în calitate de conectori argumentativi și retorici. Identificarea structurii profunde a manifestărilor discursive din câmpul politicii se realizează prin raportare la logica predicatelor și la logica propozițiilor. Considerăm că investigarea logicii subiacente a limbajului politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eufonice remarcabile. f) Anafora constă în folosirea unui pronume care are același referent cu un termen anterior. În accepție retorică, anafora definește repetarea unui cuvânt sau a unei expresii la începutul unor propoziții succesive. Relația anaforică are la bază principiul echivalenței semantice. g) Epifora procedeu retoric care constă în repetarea aceluiași cuvânt sau expresii la sfârșitul unor propoziții succesive. h) Acumularea procedeu retoric care face legătura între structuri care prezintă asemănări sintactice și semantice parțiale. Conectorul argumentativ reprezintă "un morfem (conjuncție
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
incidența evenimentelor cardiovasculare nu au fost influențate de modul de cardiostimulare (23). Aceste studii au dovedit că între 5 i 26% dintre pacienții cardiostimulați VVI au dezvoltat sindrom de pacemaker. În privința stimulării VDD cu un singur electrod, studiile au arătat echivalența cu stimularea DDD, reducând costurile de implantare și respectiv urmărire (24,25). Pacienții cu bloc AV sau bloc de ramură și indicație de pacing permanent necesită o atenție specială dacă fracția de ejecție a ventriculului stâng (FEVS) este redusă (< 35
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
auditive) sau cognitive; simptomele relatate de pacient sunt de obicei numeroase, diverse, vagi și nespecifice - medicul trebuie să aibă multă experiență pentru a discerne simptomele bolilor cronice (chiar dacă zgomotoase - de exemplu, durerea articulară) de simptomele afecțiunilor acute, severe (de exemplu, „echivalențele durerii anginoase sau ale dispneei din insuficiența ventriculară stângă) și care necesită intervenție imediată; simptomele clasice pot lipsi (de exemplu, absența durerii anginoase din cauza lipsei efortului fizic necesar atingerii pragului anginos sau din cauza modificărilor de percepție a pragului dureros - diabet
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91959_a_92454]
-
și care necesită intervenție imediată; simptomele clasice pot lipsi (de exemplu, absența durerii anginoase din cauza lipsei efortului fizic necesar atingerii pragului anginos sau din cauza modificărilor de percepție a pragului dureros - diabet zaharat [DZ], sindrom demențial) sau pot fi înlocuite de „echivalențe” - manifestări ale altor aparate și sisteme decât cele afectate (de exemplu, tulburări de echilibru recent instalate secundare scăderii debitului cerebral în context de IC); simptomele clasice pot fi înlocuite de manifestări secundare afectării psihologice, dezinserției sociale, depresiei și abandonului (valori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91959_a_92454]
-
identitate națională în așa măsură încît, la ceremonia de învestitură a președintelui României, în decembrie 2009, Patriarhul Daniel i-a binecuvîntat mandatul în slujba unui popor dreptcredincios, perpetuînd astfel tema (convenabilă? concordantă cu doctrina creștină? potrivită cu principiile democrației?) a echivalenței dintre comunitatea de credință și cea cetățenească. La rîndul lor, oameni politici de toate culorile se folosesc de același capital simbolic pentru a obține profit de popularitate. în 1996, universitarul Emil Constantinescu ni s-a înfățișat ca erou al unui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pluralismul religios, apără libertatea de conștiință, critică ceea ce în ochii lor sînt derapaje ale modernității. Dar, sigure de autoritatea lor spirituală, încearcă mereu să o asocieze cu puterea statului, să asigure prin lege normele etice ale religiei, să pună semnul echivalenței între comunitatea de credință și cea cetățenească. în Fundamentele sociale ale Bisericii ruse (2000) se declară năruirea sistemului de valori spirituale, dat fiind că cea mai mare parte a societății care admite principiul libertății de conștiință și-a pierdut dorința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cuvânt nu poate fi exemplificată printr-un concept, ci numai printr-un obiect 162. Atunci când folosim verbul "a fi" trebuie să facem deosebire între situații în care acest verb este folosit ca și copulă sau este folosit ca și o echivalență pentru două nume proprii. Un nume propriu poate fi privit doar ca făcând parte dintr-un predicat și este întotdeauna exemplificat printr-un concept. Distincția dintre conceptr de ordinul I și concepte de ordinul II poate fi reprezentată prin distincția
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
activității verbale concretizate în actul lingvistic - comunicarea de informații), dar și aici apar toate funcțiile, inclusiv cea poetică. În actul lingvistic există două moduri principale de aranjament: selecția și combinarea. în comunicarea obișnuită, vorbitorul realizează selecția cuvintelor pe baza principiului echivalenței și, pe baza principiului contiguității, realizează combinarea. Poetul depășește simpla acțiune de alegere; el propune o serie de echivalențe, care trebuie descoperite de receptor și care creează un efect poetic mai puternic cu cât sunt mai originale, mai surprinzătoare. „Funcțiunea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
actul lingvistic există două moduri principale de aranjament: selecția și combinarea. în comunicarea obișnuită, vorbitorul realizează selecția cuvintelor pe baza principiului echivalenței și, pe baza principiului contiguității, realizează combinarea. Poetul depășește simpla acțiune de alegere; el propune o serie de echivalențe, care trebuie descoperite de receptor și care creează un efect poetic mai puternic cu cât sunt mai originale, mai surprinzătoare. „Funcțiunea poetică proiectează principiul echivalenței de pe axa selecției, pe axa combinării. Echivalența devine factorul constitutiv al secvenței.” Prin intermediul metaforelor și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
principiului contiguității, realizează combinarea. Poetul depășește simpla acțiune de alegere; el propune o serie de echivalențe, care trebuie descoperite de receptor și care creează un efect poetic mai puternic cu cât sunt mai originale, mai surprinzătoare. „Funcțiunea poetică proiectează principiul echivalenței de pe axa selecției, pe axa combinării. Echivalența devine factorul constitutiv al secvenței.” Prin intermediul metaforelor și al altor figuri de stil (metonimia, sinecdoca), al ritmului, rimei, repetițiilor, al alternanțelor, al contrastelor, „se poate spune că locutorul elaborează un cod special, un
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
acțiune de alegere; el propune o serie de echivalențe, care trebuie descoperite de receptor și care creează un efect poetic mai puternic cu cât sunt mai originale, mai surprinzătoare. „Funcțiunea poetică proiectează principiul echivalenței de pe axa selecției, pe axa combinării. Echivalența devine factorul constitutiv al secvenței.” Prin intermediul metaforelor și al altor figuri de stil (metonimia, sinecdoca), al ritmului, rimei, repetițiilor, al alternanțelor, al contrastelor, „se poate spune că locutorul elaborează un cod special, un sistem singular realizat într-un mesaj singular
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
indică că faptul că afirmația se referă la un moment anterior enunțării. La aceasta se adaugă dimensiunea modală, cea prin care enunțiatorul se erijează în responsabil al actului de aserțiune. De fapt, se întîmplă des să asistăm la o dublă echivalență: Enunțiator = sursa reperajelor privitoare la situația de enunțare Enunțiator = responsabil al actului de vorbire. Un fenomen banal precum discursul raportat o demonstrează. Atunci cînd introducem în discursul direct cuvintele cuiva, nu ne erijăm în responsabili ai acestor cuvinte și nici
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
chiar natura lor, o dublă stratificare semantică, care se manifestă prin scindarea "conținutului" între planul literal și planul idiomatic/figurat al expresiei. a2) În ceea ce privește "corolarul comutării", acesta se particularizează în cadrul textemelor, ca urmare a precizărilor de la punctul a1), prin corolarul echivalenței semantice: singurul mod de a verifica existența unui textem este acela de a înlocui "semnificatul" său literal prin semnificatul său idiomatic ("figurat"). În rest, adăugarea, suprimarea sau substituirea unor elemente nu constituie teste concludente pentru a confirma sau infirma ocurența
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acest "lucru" nu trebuie confundat cu semnificatul. Cât privește semnificatul asociativ, acesta nu este dat decât prin discurs (repetat), ca urmare a asocierilor care creează atât trăsăturile comune, cât și trăsăturile distinctive. Dintre acestea, trăsăturile comune sunt generate grație principiului echivalenței idiomatice (v. infra, d), ceea ce face ca și trăsăturile distinctive din cadrul semnificatelor idiomatice să fie diferite de acelea stabilite prin raporturile dintre semnificatele lexicale. c) Ca și semantica structurală, semantica configurativă împărtășește în egală măsură principiul sistematicității ca "prezumție rezonabilă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de relațiile asociative ca expresie a unor modele culturale codificate în planul unei limbi "istorice". d) Principiul "neutralizării", care constituie o simplă "excepție" în cadrul semanticii structurale, joacă, în schimb, un rol crucial în cadrul semanticii configurative, unde apare sub forma principiului echivalenței idiomatice. În mod concret, acest principiu se manifestă în cazul configurațiilor asociative atât prin suspendarea trăsăturilor distinctive dintre lexeme, cât și prin crearea de trăsături comune între elemente aparținând unor câmpuri și/sau clase lexicale diferite (de obicei, prin intermediul predicației
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de vedere, cele mai multe raporturi se stabilesc între LUP și VULPE, respectiv URS. 3.2.1. Astfel, opoziția dintre LUP și VULPE pare a fi mai "slabă" decât aceea dintre LUP și URS, dat fiind că prima face uneori obiectul unor echivalențe/"neutralizări" explicite (1983: Unde se sparge pielea de lup, cârpește-o cu piele de vulpe = "Unde puterea nu-ți ajută, înlesnește-te cu viclenii"; sau variantele 1701: Coada lupului/1700: Coada vulpii = "Se zice, în râs, acelor care spun lucruri
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2.5.2. Întâlnim, apoi, o reîncadrare absolută integrală, în cadrul căreia coincidența textemului și a coreferentului este deplină. În general, reîncadrarea integrală este folosită mai rar decât aceea parțială, întrucât ea presupune un cadru de referință mai restrâns, adică o echivalență perfectă a situațiilor. Cu toate acestea, există evenimente care favorizează utilizarea acestei operații discursive: "Cel mai consistent ciclu este cel consacrat Nisipurilor de Aur ale vecinilor de la Sud, dintr-o zonă ce fost-a și-a noastră o vreme. Acolo
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că ceea ce poate fi conceptualizat există într-o formă sau alta există: "rațiunea cere ca, tuturor celor care cad sub percepția senzorială sau sub cea a inteligenței să i se poată atribui în mod rațional existența"83. Se realizează o echivalență între cele două universuri cel gnoseologic și cel ontologic, neexistând o rupere radicală între acestea. Din această perspectivă, argumentul privind existența lui Dumnezeu dezvoltat de Anselm de Cantebury are sens: "Acesta oricum există cu adevărat astfel încât nu poate fi gândit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
După ce a identificat certitudinea în ego, urmează pașii de descriere a acestuia și implicit de reconstrucție a universului metafizic. Putem concluziona că "tăria" (firmament-ul) se manifestă prin ego, iar ego-ul prin cogito. Intre cele două există o relație de echivalență. Cogito-ul se manifestă ca întreg componentele sufletului ajutându-l să controleze realitatea lumii cunoașterii. Cunoașterea prin el este una intuitivă și holistică. Cogito-ul joacă trei roluri fundamentale: în primul rând cel de distrugător al unei lumi deja existente, un rol
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]