2,582 matches
-
sau translucid, de 0,2 mm în diametru. Larva este incoloră la eclozare și devine galbenă la maturitate; este apodă și acefală. Larvele și pupele prezintă posterior o pereche de apendice ascuțit, tridentate. Pupa este de culoare galben-postocalie. Biologie și ecologie.Este o specie polivoltină, care în condiții de seră poate avea 8 - 12 generații pe an. Ouăle sunt depuse pe partea superioară a frunzelor tinere. Pentru depunerea pontei, femela roade cu ovopozitorul o cavitate mică, în care depune câte un
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
chimice și a îngrășămintelor, la lucrările agrotehnice etc. În țara noastră, acarianul roșu comun se întâlnește în toate zonele, în câmp este prezent din martie până în octombrie, iar în sere în tot cursul anului. Un studiu amănunțit asupra morfologiei, biologiei, ecologiei și combaterii integrate a acarianului roșu comun a fost efectuat de Andor I. (2001). Descriere. Acarianul roșu comun prezintă dimorfism sexual. Femela are corpul de formă elipsoidală, ușor bombat dorsal și turtit ventral, de 0,4 - 0,5 mm lungime
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
este galbenă. Piesele bucale sunt bine dezvoltate, cu mandibulele puternice, care au un dinte subterminal. Ultimul segment abdominal este conic și prezintă două gropițe stigmatiforme, de la care pleacă posterior câte o carenă oblică. Pupa este de culoare galbenă. Biologie și ecologie. Prezintă o generație la 45 ani și iernează ca adulți și larve în diferite vârste în sol. În condițiile țării noastre, adulții apar în lunile mai sau iunie și au o activitate nocturnă. Uneori, apar și ziua pe inflorescențele de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
prevăzute cu pete negre. Picioarele sunt brune-închis. Lungimea larvei mature este de 8 - 10 mm (fig. 25 b). Pupa are 10 - 12 mm lungime, are corpul bombat, de culoare portocalie-roșcat, cu excepția părții posterioare a abdomenului (fig. 25 c). Biologie și ecologie. Iernează în sol ca adult, la adâncimi cuprinse între 10 - 90 cm, în funcție de natura solului. Prezintă, de regulă, două generații pe an, care evoluează astfel: G-I maiiunie, G-II iulie - august. În timpul iernii o mare parte din adulții hibernanți pot
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pete triunghiulare de culoare neagră, iar pe părțile laterale, deasupra stigmelor (orificii respiratorii) câte o pată de aceeași formă și culoare. Al nouălea segment abdominal este lipsit de de pete. Picioarele false au fiecare câte 25 de croșete. Biologie și ecologie. Prezintă două generații pe an și iernează în stadiul de larvă în sol, la adâncimea de 25 - 30 cm. În primăvară, larvele migrează între straturile ale solului. Ele se hrănesc intens circa două săptămâni și apoi se transformă în pupe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Europa și America de Nord și a fost descrisă pentru prima dată în anul 1826 de Meigen sub denumirea de Anthomyia antiqua. În România se întâlnește în toate zonele, producând pagube mari în Moldova și Muntenia. Un studiu amănunțit asupra morfologiei, biologiei, ecologiei și combaterii insectei Delia antiqua Meig. a fost efectuat de Abd El Rahman. Descriere. Adultul are corpul de 6,0 - 7,0 mm lungime, este de culoare cenușie-gălbuie, cu pete și dungi caracteristice, negricioase. Pronotul este gălbui, prevăzut cu o
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
o punctuație deasă. Elitrele sunt cenușii sau cafenii, cu dungi longitudinale paralele mai deschise și mai închise (fig. 47 a). Larva este de tip curculionid, are 5 - 6 mm lungime, de culoare albă, capul galben-bruniu (fig. 47 b). Biologie și ecologie. Iernează în stadiul de adult în sol, în crăpăturile solului, sub plantele uscate și are o generație pe an. În luna aprilie, adulții părăsesc locurile de hibernare și se deplasează prin mers și zbor spre culturile de leguminoase abia răsărite
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
culoare galbenă, palid, cu ochii roșii. Larva matură are 0,7 - 0,8 mm lungime, corpul este turtit și sclerificat, de culoare verde-palid, prevăzut lateral cu o serie de spini scurți, iar dorsal cu 15 - 25 perișori albicioși. Biologie și ecologie. În condiții de seră musculița albă evoluează în tot cursul anului, iar în solarii și câmp, numai în timpul perioadei de vegetație. Întreg ciclul de evoluție al insectei se desfășoară pe partea inferioară a frunzelor, unde la un moment dat se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la bază. Furca (aparatul de sărit) este bine dezvoltată. Spinii anali sunt scurți. Larva este asemănătoare cu insecta adultă, la eclozare corpul de culoare albă și cu pete negre, iar după câtva timp devine brună cenușie ( fig. 58). Biologie și ecologie. Specie polivoltină, iernând în stadiul de insect adultă în stratul superficial al solului, în substratul vegetal în descompunere. În condiții de sere, solarii, răsadnițe se poate înmulți fără întrerupere, generațiile suprapunându-se. Ponta are loc în stratul superficial al solului
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se întâlnește pretutindeni. Descriere. Adultul are corpul de formă caracteristică, ghebos, de 2 - 3 mm lungime, de culoare neagră, cu antene scurte (fig. 59 a). Larva este apodă și acefală, mandibulele chitinizate, adaptate pentru ros (fig. 59 c). Biologie și ecologie. Insecta se înmulțește continuu, din luna iunie și până în toamnă. Femelele depun ouăle între lamelele ciupercilor sau pe miceliu. Larvele eclozate sapă galerii în pălăria ciupercii, dezvoltarea lor durând 5 - 6 zile. La maturitate larva părăsesște corpul ciupercii și se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
compuși bine dezvoltați și antene filiforme lungi (fig. 60 a, b). Larva este apodă și eucefală, capsula cefalică de culoare neagră- strălucitoare, iar corpul de culoare albă; la maturitate lungimea corpului ajunge la 5 mm (fig. 60 c). Biologie și ecologie. Prezintă 3 - 4 generații pe an. Femela depune ouăle direct în substratul sau amestecul de acoperire, respective în sol, bălegar, mai rar direct pe ciuperci, în pachete de câte 4 - 6 bucăți. O femelă depune 30 - 40 ouă, adesea până la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Modalități de formare a educației ecologice la clasele I-IV Inst. Viorica Maftei școala cu clasele I-VIII,Sirețel,Locația Slobozia,jud.Iași Motto: “Ecologia e o tulburătoare poveste de dragoste dintre om și natură. Dar și un legământ.” (Toma George Maiorescu) A venit momentul când Omul trebuie să încheie pace cu Natura, o pace cu condiții de reciprocitate pentru ”ambii combatanți”. Astăzi omul trebuie
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
ca sală de clasă sau ca laborator în care elevul învață este un pas decisiv în conștientizarea problemelor cu care se confruntă omenirea: degradarea solului, a subsolului, poluarea aerului și a apei, defrișările masive, dispariția unor plante și animale, etc. Ecologia școlară nu constituie un rezumat concentrat al ecologiei generale. Ea preia din ecologia generală unele noțiuni și fenomene de bază care urmăresc dezvoltarea la elevi a unei gândiri ecologice, relaționale prin care aceștia să se apropie de cunoașterea fenomenelor din
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
care elevul învață este un pas decisiv în conștientizarea problemelor cu care se confruntă omenirea: degradarea solului, a subsolului, poluarea aerului și a apei, defrișările masive, dispariția unor plante și animale, etc. Ecologia școlară nu constituie un rezumat concentrat al ecologiei generale. Ea preia din ecologia generală unele noțiuni și fenomene de bază care urmăresc dezvoltarea la elevi a unei gândiri ecologice, relaționale prin care aceștia să se apropie de cunoașterea fenomenelor din natură. “Numai prin această apropiere a elevului de
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
pas decisiv în conștientizarea problemelor cu care se confruntă omenirea: degradarea solului, a subsolului, poluarea aerului și a apei, defrișările masive, dispariția unor plante și animale, etc. Ecologia școlară nu constituie un rezumat concentrat al ecologiei generale. Ea preia din ecologia generală unele noțiuni și fenomene de bază care urmăresc dezvoltarea la elevi a unei gândiri ecologice, relaționale prin care aceștia să se apropie de cunoașterea fenomenelor din natură. “Numai prin această apropiere a elevului de fenomenul viu se poate înfăptui
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
aceștia să se apropie de cunoașterea fenomenelor din natură. “Numai prin această apropiere a elevului de fenomenul viu se poate înfăptui una din comenzile sociale deosebit de imperioase ale zilelor noastre și anume protejarea naturii și păstrarea nealterată a mediului ambiant.” (“Ecologie”- B. Stugren și H. Killyen). școlarii trebuie puși în contact direct cu natura vie chiar dacă în orașe acest contact se reduce la parcul din fața blocului, aleea de copaci a străzii, rondurile de flori din împrejurimi, etc. Elevii își formează convingeri
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
3 Sindicate 5,3 2,1 Grupuri sau partide politice 3,5 2,4 Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică 1,5 2,0 Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului 1,7 2,0 Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor 3,0 3,6 Asociații profesionale 4,1 2,6 Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc. 2,4 1,6 Sport sau recreare 6,7 5,1 Asociații ale femeilor 1,6 1,7 Mișcări pacifiste
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
b. Organizații religioase sau bisericești; c. Educație, artă, muzică sau activități culturale; d. Sindicate; e. Grupuri sau partide politice; f. Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică; g. Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului; h. Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor; i. Asociații profesionale; j. Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc.; k. Sport sau recreare; l. Asociații ale femeilor; m. Mișcări pacifiste; n. Organizații voluntare care se ocupă de sănătate; o. Alte grupuri. Categorii de răspuns: 1
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
b. Organizații religioase sau bisericești; c. Educație, artă, muzică sau activități culturale; d. Sindicate; e. Grupuri sau partide politice; f. Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică; g. Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului; h. Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor; i. Asociații profesionale; j. Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc.; k. Sport sau recreare; l. Asociații ale femeilor ; m. Mișcări pacifiste; n. Organizații voluntare care se ocupă de sănătate; o. Alte grupuri. Categorii de răspuns: 1
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CONSTANTIN STOENESCU Etica mediului Argumente rezonabile și întâmpinări critice INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte cheie: etica mediului, sfera moralității, individualism și holism etic, antropocentrism și biocentrism, eliberarea animalelor, datorii indirecte, "ecologie profundă", dezvoltare durabilă, etică globală Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Partea I. Etica mediului ca proiect teoretic / 11 1. Clarificări conceptuale / 11 1.1. Introducere / 11 1.1.1. De la miltitantismul ecologiștilor la filosofii de meserie / 11 1.1.2. Conștiința ecologistă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
142 3.2. Datorii față de speciile aflate în pericol. Dreptatea între specii / 143 3.3. Datorii față de ecosisteme. Viziuni asupra conservării ecosistemelor / 147 3.4. Datorii față de peisaje. Natura falsificată / 150 3.5. Datorii față de resurse. Dimensiunea temporală / 154 4. Ecologia profundă și etica grijii / 157 4.1. Ideea de natură și sensibilitatea romantică / 158 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" / 162 4.3. Etica grijii / 166 4.4. O reconciliere: ecologismul și etica virtuții / 169 Partea a III-a. Omul în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Viziuni asupra conservării ecosistemelor / 147 3.4. Datorii față de peisaje. Natura falsificată / 150 3.5. Datorii față de resurse. Dimensiunea temporală / 154 4. Ecologia profundă și etica grijii / 157 4.1. Ideea de natură și sensibilitatea romantică / 158 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" / 162 4.3. Etica grijii / 166 4.4. O reconciliere: ecologismul și etica virtuții / 169 Partea a III-a. Omul în ecosferă / 173 1. Atitudini față de animale / 173 1.1. Vânători și prădători / 173 1.2. Experimente pe animale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Controverse și aprofundări / 196 2.4. Principiile unui mod de viață ecologic / 203 2.4.1. Ecologismul ca mod de viață / 203 2.4.2. Precauție, subsidiaritate, non-reciprocitate / 205 2.5. Proiecte politice / 208 2.6. Ecofeminism / 212 2.7. Ecologie radicală și eco-terorism / 215 2.8. Norme juridice și coduri etice / 216 3. Etica mediului ca etică globală / 219 3.1. Ideea unei etici globale / 219 3.2. Etica globală și mediul înconjurător / 222 3.3. Etica mediului și globalizarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ori poate chiar mai rău, dacă nu cumva barca în care ne aflăm este o barcă de salvare. 1.1.2. Conștiința ecologistă În intervalul dintre sfârșitul anilor '60 și începutul anilor '70 ai secolului trecut se produce joncțiunea dintre ecologia științifică și conștientizarea faptului că mediul natural se degradează, ceea ce are drept consecință stabilirea legăturii dintre ecologie ca știință și conștiința ecologistă. Deși ecologia ca disciplină științifică a fost creată încă de la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea de biologul german Ernst
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
salvare. 1.1.2. Conștiința ecologistă În intervalul dintre sfârșitul anilor '60 și începutul anilor '70 ai secolului trecut se produce joncțiunea dintre ecologia științifică și conștientizarea faptului că mediul natural se degradează, ceea ce are drept consecință stabilirea legăturii dintre ecologie ca știință și conștiința ecologistă. Deși ecologia ca disciplină științifică a fost creată încă de la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea de biologul german Ernst Haeckel, iar în 1935 Tansley a propus deja noțiunea de ecosistem, conceptele fundamentale ale ecologiei, noua ei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]