7,845 matches
-
în favoarea „puilor de cuc” nu e susținută scenic, personajele nu au consistență, iar deznodământul se bizuie pe un artificiu facil: o încurcătură de rețete farmaceutice. Pe aceeași linie a dramei burgheze în proză, Fata lui Loth arată o construcție mai elaborată. Intriga se axează pe un caz judiciar - crima comisă de o tânără, victima fiind tatăl vitreg care, cu complicitatea mamei, îi speculase afecțiunea pentru a profita de averea ei. Piesa are un crescendo dramatic, bine transpus într-un dialog alert
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
1985) și Euthanasia (1991), îl definesc pe P. ca pe un poet aflat în căutarea personalității. Versul se situează pe linia tradițională și ca prozodie, și tematic. Ulterior poezia accede la un anume rafinament al ideii, dar adesea rămâne insuficient elaborată liric, jocul unor sonorități verbale ajungând la granița calamburului, ceea ce ar reprezenta, totuși, numai o performanță facilă. Antologia Poezie sovietică modernă și contemporană (1988) propune o selecție în care predomină autorii din generațiile mai tinere și oferă versiuni românești fidele
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
fluxul liric așezându-se, cuminte, într-un tipar destul de previzibil și pe alocuri banal. Bunăoară, dragostea e „batere de aripă”, ramurile „scuturatu-s-au/ ca și iubirea”, doar spaima de moarte ia chipul unei fiare la pândă, într-o imagistică ceva mai elaborată. O undă naționalistă, specifică anilor de după 1940, îl scoate temporar din contemplarea propriei suferințe. Încearcă să edifice, printr-un artificiu de arhitectură fonetică, „o grațioasă definiție” - cum spunea G. Călinescu - a provinciei martirizate: „Basarabia/ Cuvânt cu patru a/ ca o
PLOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
și captat de un instrument senzorial foarte fin, își păstrează toată consistența. Atâta doar că își schimbă regimul: se mută din ordinea imediatului în ordinea literaturii, iar agentul principal al acestei translații este fraza de o mare densitate. Cât de elaborată, de puțin spontană este expresia din jurnalele publicate - Părul Berenicei (1981), A treia dimensiune (1984) - s-a putut constata când, după 1989, au apărut în presă fragmente pe care autorul nu apucase să le finiseze. Și omul părea altul, încât
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
fiind formulări încă primitive, compuse din abstracții confuze. Problema lor nu este aceea de a fi testate - admise ca legi sau respinse ca erori -, ci de a fi precizate, dezvoltate din formulări aproximative, vagi, puțin diferențiate, în formulări tot mai elaborate mai precise, mai nuanțate. Ideea acesta a fost sugerată de Ion Aluaș într-o discuție foarte interesantă pe marginea acestei cărți. Lucrarea se concentrează asupra celor două mari tipuri de operații pe care le practică sociologia: explicație și construcție. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obțină facilitățile care îi sunt necesare propriei sale funcționări. • Atingerea scopurilor: mobilizarea energiilor interne în vederea realizării scopurilor propuse. • Integrarea părților componente într-un tot armonios. • Latența se referă, pe de o parte, la asigurarea conformării comportamentului actorilor cu modelele sociale elaborate, iar pe de altă parte, la reglementarea tensiunilor interne care provin din relațiile dintre actori. Bronislav Malinowski (1944) consideră că orice organizare socială trebuie să asigure satisfacerea a două grupuri mari de nevoi: nevoi de bază - hrană, reproducere, confort corporal
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atunci când argumentează că propozițiile generale (legile) ale sociologiei vor trebui să fie individualiste, și nu holiste. Sociologia trebuie să pornească de la legilegenerale pe care le oferă psihologia și să deducă din acestea proprietățile interacțiunii dintre persoane. O poziție individualist-metodologică amplu elaborată o găsim la Raymond Boudon (1979). Punctul său de vedere este că fenomenele sociale trebuie privite ca efecte de agregare, emergente ale acțiunilor indivizilor. El este atomul logic al analizei sociologice. Din punct de vedere teoretic, legile care guvernează fenomenele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale. Este ceea ce adesea găsim desemnat prin termenul de sociologie aplicată. Am optat pentru termenul de „constructivă”, în loc de „aplicată”, pentru un motiv anume. Termenul de „sociologie aplicată” pare să îngusteze preocupările sociologiei în această ipostază la utilizarea, aplicarea teoriilor deja elaborate. În fapt, cel mai adesea, sociologia angajată în procesul social practic nu utilizează pur și simplu doar ceea ce a creat deja „teoreticianul”, ci este ea însăși o mare producătoare de teorii. „Aplicarea” sociologiei reprezintă mai degrabă un ciclu de cercetare-acțiune-cercetare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai generale ale contextului. În fine, în conștiința colectivității, alternativa practică este deosebit de pregnantă, fiind însoțită de o mulțime de informații și tehnici necesare practicării ei; celelalte alternative, atunci când sunt formulate, apar într-o modalitate mult mai vagă, mai puțin elaborată, fiind susținute de puține informații și tehnici de acțiune practică. Din acest punct de vedere, asistăm în prezent la o modificare profundă a modelului schimbării sociale. Dezvoltarea științelor sociale introduce o modificare structurală, de natură să lichideze decalajul tradițional care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întreba dacă acestea sunt doar tipuri de trăiri individuale (percepții individuale ale temporalității) sau sunt totodată și tipuri colective de percepere a timpului, fixate în forme culturale. Analiza lui Georges Gurvitch nu răspunde la aceste întrebări. Ea este destul de puțin elaborată, fiind mai mult rodul speculării asupra unui proces intuitiv. Este însă mai presus de orice îndoială faptul că nu toate societățile au asupra timpului viziunea societăților moderne. Sunt societăți ce nu atribuie timpului și evenimentelor care le jalonează nici o semnificație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
similare. De asemenea, gradul de integrare al elementelor componente este scăzut. Treptat însă, elementele componente tind să se diferențieze tot mai mult, să se specializeze în realizarea unor anumite funcții. Totodată, mecanismele lor de integrare reciprocă tind să devină din ce în ce mai elaborate. Tendința evolutivă este deci în sensul sporirii eterogenității și a integrării. Gradul de complexitate crește prin acest proces. Criteriul complexității este susținut oarecum de evidența empirică a evoluției diferitelor sisteme. Atât sistemele biologice, cât și cele sociale și, de asemenea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însă ne putem întreba dacă, transcrisă în domeniul psihoterapiei, ea nu amplifică într-o manieră anormală, în sfera strategiilor terapeutice, raționalul în dauna emoționalului. Ea este ilustrată mai ales în terapiile comportamentale de către teoriile lui Beck și ale lui Seligman elaborate pornind de la depresie. In aceste teorii, patologia este percepută ca fiind consecința erorilor în logica formală. Dacă autorii acordă teoriilor învățării un rol fundamental în obținerea de „scheme” ale gândirii iraționale, scheme care funcționează apoi în mod automat, notăm că
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
științele politice au examinat impactul acestor variații ale regulilor asupra calității experienței democratice și a caracteristicilor guvernului care rezultă din acestea. Politicatc "Politica" Cercetarea în științele politice s-a ocupat de rezultatele, dar și de mecanismele vieții politice, de politicile elaborate, precum și de procesele care le generează. Cercetarea comparativă a politicilor publice constituie în prezent unul dintre cele mai importante domenii de cercetare. Guvernele abordează probleme publice aproximativ similare elaborând politici diferite care produc efecte diferite. S-a constatat, de exemplu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
codificate. Observațiile trebuie selectate, de obicei printr-o eșantionare a populației pe cazuri eligibile. Apoi trebuie colectate date pentru fiecare variabilă din studiu, la fiecare observație selectată, acordându-se atenție potențialelor surse de erori de măsurare. În continuare, se cere elaborată o strategie de testare care să acorde cercetătorului maximă libertate de manipulare a datelor. Este necesar să fie identificate modelele sistematice din date, acestea să fie distinse de variațiile aleatorii sau ne-sistematice și să fie stabilit dacă este improbabil
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
avem încă probe suficiente. O concluzie trasă fără efortul de a susține ipoteza nulă și de a o menține în ciuda unui număr crescând de dovezi care o contrazic, poate fi plauzibilă intuitiv și interesantă teoretic, dar nu este suficient de elaborată ca să poată fi declarată a fi dovedită. Cercetătorii care ignoră ipoteza nulă sau care nu îi acordă suficient respect comit greșeli împotriva normelor științifice și își riscă reputația apărând constatări nesusținute metodologic. Testarea semnificației statistice se bazează pe încă două
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în Cursul 5, nu există o metodă formală prin care să se poată identifica numărul sau tipurile de factori de control care trebuie introduse într-un anumit cvasi-experiment în studiu. Aceasta depinde în totalitate de teoria aplicată și de modelul elaborat, susținute de o judecată solidă și de un studiu exhaustiv al literaturii de specialitate din domeniu. Astfel, aceasta înseamnă că cercetătorul trebuie să dea mai puțină crezare constatărilor cvasi-experimentale în comparație cu cele obținute din experimentele pure. Totuși, condițiile ideale experimentale sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care aluzia culturală se integrează suplu, cu naturalețe: „Stau în fața ta/ Mai curată decât crinii,/ Cu inima dulce”. Decantarea instrumentelor textuale, în sensul unei aspirații spre simplitate, continuă în Mai mult pasăre decât înger. Totuși poeta nu renunță la imaginile elaborate, nici la bucolicul artificial, în care „Ierburile pe dealuri devin lapte/ În vocile suave ca niște îngeri albi”, sau la „confuziile” suprarealiste. Accentele teribiliste nu dispar nici ele cu totul, fiind învederate în declarații tranșante, care pot scandaliza dacă sunt
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
care, de altfel, predomină; autorul reușește să refacă lumea haiducilor, utilizând un idiolect arhaic, regional, cu un accentuat specific oltenesc, și aceasta într-un mod natural, ce „prinde” un spirit al locului și al vremurilor. Interesant prin construcție - una artistică, elaborată - și savuros prin limbaj, Pădurea nu doarme continuă acțiunea din Vâlva codrului cu aceleași personaje (Liucimir, Taure, Popa Șapcă ș.a.), din întretăierea unor destine individuale conturându-se destinul unei categorii sociale. Există mai multe fire narative, îmbinând realismul romanului de
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
sovietici. Poezia lui P.T. articulează un proiect ambițios: crearea unui univers coerent, crescut din imaginarul mitologiei autohtone. Acestei voințe constructive i se asociază în mod obișnuit o gesticulație solemnă, o respirație epică amplă, saturată de un imagism abundent, o semantică elaborată, alcătuită din figuri cu valoare simbolică (Muntele, Zoria, Matca, Bradul, Curcubeul, Fluviul, Genunea). Impresia de convențional și artificiu, de construct programatic, când și când de neignorat, este contracarată de o energie genuină ce dă limbajului poetic forță și plasticitate. SCRIERI
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
plagiat explicit, la sinteze neelaborate care nu definesc conceptul de referat științific. Urmează enunțarea schematizata a modalităților de confirmare/infirmare a ipotezelor. Enunțarea schematizata face trimitere numai la precizarea de la început a metodelor și metodologiilor utilizate pentru a analiza ipoteza elaborată (explicație, comprehensiune, comparație, metode calitative sau cantitative, argumentare sau demonstrație). Dezvoltarea efectivă a metodelor și metodologiilor are loc în conținutul referatului. Se răspunde la întrebarea “Cum vreau să confirm/infirm ipoteza de lucru?”. 2) Conținutul referatului Conținutul referatului reprezintă partea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
urmă, când se manifestă, este învestită cu o tentă cărturărească. Mai convingătoare decât gesticulațiile potatorice sunt fără îndoială - deși par „desuete” - câteva pasteluri meditativ-nostalgice sau câteva schițe bucolice ori sentimental-peisagiste, precum Reverie. Discursive, explicite, cu sintaxă corectă, clară și rafinat elaborată, poemele nu reprezintă o „rebeliune” ori un act de frondă în ambianța epocii, în care P. - un manierist și un minor, însă un minor profund - e o figură secundară, chiar dacă inconfundabilă. Asemănări multiple sunt depistabile în opera lui, fie cu
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
rațiunii și conștiinței „omului de tip nou”. Iubirea iubirilor (1964) este închinat „amintirii lui Alexandru Sahia” și reia tematica oportunistă din Umanitas. Poate fi surprinsă însă și o aplecare asupra imaginii poetice, autorul căutând forme și modalități de exprimare mai elaborate. Dincolo de mine însumi (1967), volum consacrat „memoriei lui G. Călinescu”, abandonează temele conjuncturale și, în versuri cantabile, lucrate cu vădită grijă pentru echilibrul prozodic, propune incursiuni în universul sufletesc sau confesiuni sentimentale ponderate. Partea ultimă a cărții este rezervată unor
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
a facilita reorganizarea relațiilor sociale în spațiu și timp și de aproprierea reflexivă a cunoașterii în construcția socială. Această „apropriere” este fundamentală pentru înțelegerea modernității reflexive. Ea presupune: a) analiza și revizuirea permanentă a oricărei activități sociale în funcție de noua cunoaștere elaborată, întrucât cunoașterea a devenit principala „forță de producție”; b) implicarea cunoașterii sociale în construcția vieții personale, a instituțiilor și organizațiilor care populează lumea socială, politică sau culturală; c) demistificarea certitudinilor științifice, a rațiunii sau a „științei providențiale” și practicarea sistematică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și că unele pasaje obscure ar putea fi clarificate și încearcă, bunăoară în Cântarea Cântărilor, o exprimare literară, chiar poetică. Conștiința rostirii cu efect, calitățile de narator, tensiunea interioară a necesității de a comunica sunt evidente în mai toate textele elaborate sau doar traduse de M. El a avut însă și preocupări literare propriu-zise atunci când a tălmăcit Viața și pildele lui Esop, romanul popular Varlaam și Ioasaf, romanul Belizarie de Marmontel, traduceri care nu s-au păstrat. Utilizând elemente ale limbii
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
poetul utiliza doar procedee suprarealiste, fără radicalism, mai mult ca stratagemă de disimulare a unui subtext confesiv, melancolic și sentimental. S-a mai opinat, pe de altă parte, că M. ar fi un „poet de limbaj”, cu discursul poetic extrem de elaborat, înclinat către exacerbarea artificiului, dar nu pentru obținerea unor efecte zgomotoase, prin afișarea unei retorici a emfazei sau a stridenței, ci dimpotrivă, prin administrarea atent supravegheată a unui minimalism al mijloacelor, prin destructurări ale sintaxei, prin recursul la pauze, suspendări
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]