4,462 matches
-
un alt articol, unul dintre autori explică și cum votul politic se vede mai bine în cazul unui scrutin cu participare la vot redusă: "cu cat prezența la urne este mai mică, cu atat rolul structurii de partid și importanța electoratului captiv cresc"9. Pentru corectitudine, reținem și diferențele care pot influența comparațiile - în 2009, PSD se află la guvernare într-o coaliție cu PDL, iar în 2014 PSD se află la guvernare, insă tocmai după ce se dizolvase coaliția USL. O
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unul foarte important 10. Discuția despre reformarea sau modernizarea stângii însă va continua, pentru că ea reprezintă o retorică ce are mai mult legătură cu lupta politică și cu legitimarea diverselor gesturi politice ale reprezentanților stângii decât cu nevoia reală a electoratului stângii românești. Publicul stângii românești are trăsături constante și preocupări relativ clare - ele nu coincid cu agenda publicului dreptei decât parțial, așa cum constatăm într-o analiză a temelor de agendă care împart România în două (o Românie a publicului dreptei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
relația sa cu publicul sau tradițional, definit în acest articol ca fiind un public preponderent din rural, îmbătrânit, cu nivel mediu și redus de educație, mai putin cosmopolit și mai preocupat de valori naționale sau de supraviețuire. Relația cu acest electorat poate face ca PSD să rămână un partid care să conteze în viitorul politicii românești (așa cum a făcut-o aproape de fiecare dată după o înfrângere, revenind și câștigând alegeri în 2000 sau 2012, de exemplu) sau să redevină un partid
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
PSD în alegerile prezidențiale. Cazul 2014", în Sfera Politicii, nr. 1 (183), ian.-mart. 2015. 10 Sondajele CSCI publicate pe www.infopolitic.ro, pe tot parcursul anului 2015, arată ca PSD se menține pe primul loc în continuare în opțiunea electoratului din România. http://infopolitic.ro/editoriale/un-sondaj-la-cald-despre-vinovati-si-solutii-post-accidentul-din-clubul-colectiv.html Bibliografie BUȚI, Daniel, "Limitele electorale ale PSD în alegerile prezidențiale. Cazul 2014", Sfera Politicii, Nr. 1 (183), ian.-martie 2015 DANCU, Vasile, discurs în cadrul întrunirii "Locul și rolul stângii în România Contemporană
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sferapoliticii.ro/sfera/185/pdf/185.09.Teodorescu-Sultanescu.pdf Institutul Social Democrat "Ovidiu Șincai", "110 ani de social democrație în România", iulie 2003; http://www.fisd.ro/PDF/110ani.pdf Infopolitic, "PSD Ponta vs. PSD Geoana. 5 evoluții în profilul electoratului PSD", http://infopolitic.ro/studii/studiu-infopolitic-psd-ponta-vs-psd-geoana-5-evolutii-in-profilul-electoratului-psd.html "Geoana și Guiddens pledează pentru reforma PSD", http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-11-10/geoana-si-guiddens-pledeaza-pentru-reforma-psd.html Programul de guvernare al ApR, "România 2000", conform: http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/apr-a-intrat-in-campania-electorala~ni14fs Sondajele CSCI publicate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cazul regimurilor democratice, campaniile electorale poartă cel mai mare grad de violență simbolică, si care devine, în acest context, ritualica 11. Campania electorală se transformă într-un joc la care participă întreaga societate și care nu urmărește altceva decât seducerea electoratului, prin impunerea acelor reprezentări asupra lumii sociale. De la un ciclu electoral la altul, discursul politic din România a căpătat nuanțe din ce in ce mai agresive. Practicile discursive au devenit tot mai violente, iar limitele tolerate de clasa politică și de societate s-au
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de cei doi contracandidați, se remarcă votul din diaspora, laitmotivul campaniei lui Klaus Iohannis. Să ne amintim că modalitatea defectuoasă în care Guvenul USL a organizat votul pentru românii plecați din țară a fost și motor al mobilizării masive a electoratului, nu doar al furiei lor. De altfel, sunt de notorietate imaginile din Italia, Franța sau Marea Britanie, cozile kilometrice la care așteptau românii pentru a-și exprima opțiunile de vot. Protestele românilor din străinătate au reprezentat, în opinia lui Cosmin Dima
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
FSN. Anii de democratizare și de modernizare instituțională, și-au lăsat amprenta asupra acestor partide. Atât la nivel doctrinar, cât și la cel de acțiune politică, schimbările sunt importante. Cu toate acestea, memoria istorică recentă a unei părți importante a electoratului a rămas în continuare influențată de modul în care România s-a despărțit de comunism. Pe plan extern, pentru prima dată de la căderea regimurilor comuniste în Europa de Est, la granițele statului român a izbucnit un conflict deosebit de sângeros, cel ucrainian care
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
dimensiunea religioasă ortodoxă și sprijinul pentru anumite aspecte specifice bisericii oficiale, votul popular nu s-a schimbat decisiv, a fost demonstrată. Analiza comparată pe parcursul a trei momente electorale importante, 1996, 2004 și 2014, ne arată că, în cazul alegerilor prezidențiale, electoratul votează în principal an funcție de motivații care nu au ca principală tema, credința sau religia. Prin intermediul acestui articol avem posibilitatea să înțelegem de ce anumite mesaje ale candidatului Victor Ponta nu au avut rezultatul așteptat. A patra contribuție este propusă de către
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
este alcătuit din trei teme. În primă, autorea și-a propus demonstrare ipotezei conform căreia, a existat pe parcursul campaniei prezidențiale din 2014 persoane care, prin intermediul mijloacelor de informare online au promovat mesaje ce nu au privit doar candidatul ci și electoratul, sau o parte a electoratului acestuia. A doua parte a fost rezervată prezentării și analizei mesajelor online cu caracter antidemocratic (n.a), pentru că ultima parte să fie rezervată prezentării unei cercetări empirice alcătuită din interviuri prin care s-a dorit
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
În primă, autorea și-a propus demonstrare ipotezei conform căreia, a existat pe parcursul campaniei prezidențiale din 2014 persoane care, prin intermediul mijloacelor de informare online au promovat mesaje ce nu au privit doar candidatul ci și electoratul, sau o parte a electoratului acestuia. A doua parte a fost rezervată prezentării și analizei mesajelor online cu caracter antidemocratic (n.a), pentru că ultima parte să fie rezervată prezentării unei cercetări empirice alcătuită din interviuri prin care s-a dorit analiza temei limitării dreptului de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
contribuții este că identifica elementele comune ale campaniilor dezbaterilor televizate în perioada postdecembrista. A opta contribuție aparține cercetătoarei ce provine de dincolo de Prut, doamna Aurelia Peru Bălan. Articolul său, intitulat: "Factorul basarabean în alegerile prezidențiale din România" ne prezintă comportamentul electoratului cu drept de vot din Republică Moldova și evoluția numărului celor care au participat la alegeri din anul 1992 până în zilele noastre. Concluzia autoarei este că cetățenii români din Republică Moldova votează "într-o manieră mai mult sentimentală decât pragmatică
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
decât pragmatică". Principalele argumente care au influențat decizia acestuia provin din "... politicile promovate în raport cu statutul românilor din acest teritoriu". Ideile prezentate de autoare sunt importante deorece ne permit să vedem prin intermediul analizei specialistului aflat la fața locului modul în care electoratul basarabean se raportează la marile teme existente în spațiul politic din România. Începând cu a noua contribuție, prezentată de domnul Radu Carp intitulată: ""Constituționalizarea" programului politic al Președintelui și personalizarea partidelor politice" se deschide seria studiilor cu caracter teoretic. Autorul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
depăși blocajele inevitabile ale practicii instituționale" prin probabilă alegere a unei majorități parlamentare care să provină din același partid cu președintele. În acest mod se realizează o coerentă a actului de guvernare și o aplicare a unui program comun. Astfel, electoratul va avea posibilitatea să evalueze mai ușor la încheierea ciclului electoral și să voteze în cunoștință de cauză. A unsprezecea contribuție și ultimul studiu cu caracter teoretic aparține domnului Cristian Ion Popa și este intitulată: "Pentru revizuirea Constituției economice". Punctul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
funcția creată special pentru el, propunerea venind chiar din partea președintelui partidului, la Congresul PNL din 20 februarie 201318. Crin Antonescu, beneficiar al suspedării președintelui Băsescu, pe care popularii euopeni îl sprijineau, fiind asociat cu proiectul USL și nefiind agreat de electoratul PDL și nebeneficiind de sprijinul politic al familiei politice europene populare, pentru funcția de Președinte al României, liderul PNL a făcut pașii politici strategici înapoi. Astfel, actorul politic propus Klaus Iohannis, deținând a doua funcție în partid, cea de prim-
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
trecerea în opoziție. În acest context al ruperii USL, Tăriceanu a anunțat că va demisiona din partid și că va lupta pentru menținerea USL. Astfel, Crin Antonescu a declarat, pe 25 februarie 2014, ca USL nu mai există și că electoratul trebuie să înțeleagă că guvernarea dintre social-democrați și liberali a încetat, inclusiv proiectul USL: "Este o decizie care nu s-a luat ușor, pe care nu mi-am dorit-o și pe care am încercat să o evităm. Toată alianță
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
politico- juridică. Prin urmare, Kostas Sasmatzoglou, purtătorul de cuvânt al popularilor europeni, a declarat că PPE ar putea lua o decizie cu privire la primirea PNL, dacă liberalii români trimit documentația necesară la timp34. Astfel, Crin Antonescu, copreședinte al USL, a anunțat electoratul liberal de negocierile politice pe care PNL-ul le ducea cu PPE-ul, oficializând acest transfer politic prin următoarea declarație: "Acum noi suntem într-o corespondență administrativă, pregătim documentația, si la o dată care va fi stabilită, probabil la începutului lunii
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
multă vreme. PNL și-a pus problema de la începutul anului 2000 să adere la PPE, am accelerat această inițiativă după 2012, de la începutul anului 2013"37. Pe de altă parte, pentru că scenariul să fie credibil, pentru membrii de partid și electoratul PNL-ului, șeful liberalilor Crin Antonescu a infirmat public că, Sorin Frunzăverde, devenit liberal din luna mai 2012, înaintea votului moțiunii de cenzură a opoziției prin care Guvernul Răzvan Ungureanu a căzut din Parlament, democrat-liberalul a purtat negocierile politice în numele
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ai căror primari și-au părăsit vechiul partid 3. În acest sens, vom testa impactul migrației politice asupra rezultatelor electorale. Sigur, cele două tipuri de alegeri nu sunt similare din punct de vedere al importanței ce li se acordă de către electorat, cele europarlamentare fiind privite că unele secundare, de unde și prezența mai scăzută la vot în toate țările Uniunii Europene, inclusiv în România. Ideal ar fi fost să fi putut compară alegerile parlamentare sau locale cu cele prezidențiale. Cu toate acestea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
fost similare în cele 10 județe selectate: 33,58% la europarlamentare, 54,41% (primul tur) și 64,87% (al doilea tur) la prezidențiale. Dinamică județeană surprinde aceste diferențe dintre scrutine (figură 1), cu o nuanță, respectiv mobilizarea mai mare a electoratului din județele Giurgiu și Teleorman, evidență mai ales în cazul alegerilor europarlamentare. Fig. 1. Prezența la vot la alegerile europarlamentare și prezidențiale (2014) Sursa: Biroul Electoral Central. Notă: GR - Giurgiu; ÎL - Ialomița; TR - Teleorman; TL - Tulcea; VN - Vrancea; AB - Albă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
tusele de culoare ale dezbaterilor în jurul locului pe care religia îl joacă în cursa electorală dintr-un stat democratic. Momentul alegerilor prezidențiale din 2014, cănd Klaus Iohannis a fost ales președinte fără că religia să lutherană să fi trecut neobservată electoratului, a readus în discuție toate acestea. Așadar, care a fost și care este rolul religiei în campaniile electorale prezidențiale românești? Dar rolul Bisericii Ortodoxe Române? Pentru a realiza un istoric al problemei am optat pentru trei momente electorale esențiale ale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
care însă se poate valida însă la nivelul politicii locale). Ipoteza noastră formulată atunci și ulterior validată în acel context a fost aceea că dacă privim lucrurile la nivel național, în cazul alegerilor prezidențiale, când este ales un singur om, electoratul ține cont în mai mare măsură de alte tipuri de identități în cadrul unui sistem concentric de cercuri de alteritate definit în raport cu proiectul național românesc și pe care l-am descris la vremea respectivă 1. Îndrăznim să spunem că acea concluzie
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
sunt de natură să aducă un avantaj electoral decisiv la alegerile prezidențiale așa cum se desfasoara ele acum, la nivel național. Alți factori, de pildă identitatea etnică sau ideologia politică par a fi mai importanți. La fel și aprecierea pe care electoratul o dă partidelor care îi susțin sau promisiunilor lor în domenii precum combaterea corupției, opțiunile economice, angajamentele în câmpul politicilor de protecție socială etc. Temele analizate Așa cum este știut, la alegerile prezidențiale din 2014 s-a impus candidatul lutheran Klaus
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
clerul de toate confesiunile religioase va continua să se implice politic în mod indirect, nu prin ocuparea de funcții publice, prin aderarea la partide politice sau prin participarea nemijlocita pe listele electorale de partid ci că sfătuitori de încredere ai electoratului". 23 Ibidem. 24 Andrei, Alexandrescu, "The place of the "Național Cathedral" în the process of defining the romanian identity un the 19th - 20th centuries", în Analele Universității din București. Istorie, Anul LX - 2011, partea ÎI, pp. 132-133. 25 Ibidem, p.
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
săi care a transformat imagologic serviciile în instituții fundamentale ale statului de drept; lipsa unor acțiuni teroriste în România a alimentat sentimentul de securitate și, implicit, de eficiență a serviciilor; asocierea explicită a SRI cu lupta anti-corupție, susținută consistent de electorat, prin comunicatele DNA care vorbea de sprijinul logistic oferit de principalul serviciu secret din România. La prezidențialele din 2004 și 2009, si apoi în campania de demitere a Președintelui suspendat Traian Băsescu în 2012, s-a discutat insistent despre "furtul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]