5,930 matches
-
proces de producere. Dacă putem imagina un proces plauzibil de producere a variației unui fenomen de către un altul, acest lucru reprezintă o garanție relativă pentru adoptarea unui sens al cauzării. Să reluăm exemplul relației dintre satisfacția muncii și performanță. Măsurarea empirică nu este capabilă să determine, de regulă, aici o secvență temporară. Orientarea relațiilor umane a avansat un model explicativ plauzibil al procedurii performanțelor de către satisfacție: insatisfacția este un demotivator, generează atitudini negative față de muncă, pe când satisfacția, dimpotrivă, motivează performanța, creează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asemenea răsturnări spectaculoase în ceea ce privește sensul cauzării. În tradiția psihologică și sociologică se postula o relație cauzală între atitudini și comportament. Empiric există o corelație ridicată între aceste două variabile. Sensul cauzării părea evident: atitudinile determină comportamentul. Și aici însă stabilirea empirică a succesiunii este dificilă, dacă nu imposibilă, întrucât atitudinile și comportamentele nu sunt evenimente discrete, ci procese care se pierd în trecut, fiind practic imposibil să sestabilească un punct absolut de pornire. Teoretic, atitudinile păreau anterioare și independente în raport cu comportamentul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sale, atitudini, credințe, comportamente. Comportamentul odată făcut nu mai poate fi de cele mai multe ori modificat în acord cu atitudinile și credințele. Acestea din urmă pot fi însă modificate în acord cu comportamentul. O asemenea presupoziție nu este lipsită de suport empiric. Experimental au fost distinse preferințele înainte de cumpărare, cumpărarea efectivă și preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
procesului de producere, putem încerca să recurgem la un test mai primitiv al sensului cauzării: testul independenței. Vom încerca să identificăm, în cuplul de variabile corelate, pe aceea care pare să fie independentă în raport cu cealaltă. În sociologia organizațiilor, diferitele cercetări empirice au pus în evidență o corelație empirică semnificativă între stilul de conducere la nivelurile superioare ale organizațiilor și stilul de conducere de la nivelurile inferioare. Presupunând că această corelație exprimă o relație cauzală despre ale cărei mecanisme nu putem face presupoziții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la un test mai primitiv al sensului cauzării: testul independenței. Vom încerca să identificăm, în cuplul de variabile corelate, pe aceea care pare să fie independentă în raport cu cealaltă. În sociologia organizațiilor, diferitele cercetări empirice au pus în evidență o corelație empirică semnificativă între stilul de conducere la nivelurile superioare ale organizațiilor și stilul de conducere de la nivelurile inferioare. Presupunând că această corelație exprimă o relație cauzală despre ale cărei mecanisme nu putem face presupoziții rezonabile, putem totuși emite o ipoteză destul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
definiția cauzalității nu putem deriva o specificare prea clară: el trebuie să fie mai mare ca zero și mai mic decât infinitul. Poate fi el însă oricât de mare? Are vreun sens o relație cauzală între două evenimente înalt corelate empiric, dar separate de o perioadă foarte mare de timp? Gibbs folosește această dificultate pentru a susține că relația de cauzalitate este o idee confuză, care ar trebui eliminată de știință. La dificultatea duratei se poate adăuga și dificultatea distanței. Efectul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
totuși eliminată prin presupozițiile care decurg din modelul explicativ al procesului de producere cauzală. Din mecanismele acestuia pot fi derivate presupoziții în legătură cu distanțele spațiale și temporale care pot susține o relație cauzală. Problema cauzelor aparente. Introducerea legilor cauzale din regularități empirice poate duce adesea la imaginarea de cauze false, aparente. Relația clasă socială-natalitate (Stinchkomb, 1968). Analizele întreprinse în SUA au scos în evidență o relație clară de covariație între clasa socială și natalitate. Clasele sociale mai sărace prezintă o natalitate semnificativ
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
eroare este faptul că, în clasele sărace, o proporție mult mai mare de persoane provin din mediul rural decât în cazul claselor bogate. După cum se poate observa, relația adevărată de cauzalitate a fost stabilită în acest caz pe baze strict empirice. Ea nu oferă, în consecință, nici o garanție că în alte societăți clasa socială nu este în mod efectiv un factor determinant al natalității. Relația caracteristici personale-sărăcie. De multe ori, presupunerea unor cauze eronate nu se datorează în primul rând unor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu oferă, în consecință, nici o garanție că în alte societăți clasa socială nu este în mod efectiv un factor determinant al natalității. Relația caracteristici personale-sărăcie. De multe ori, presupunerea unor cauze eronate nu se datorează în primul rând unor relații empirice care pot induce în eroare, ci ideologiei, prejudecăților colective ce se sprijină pe unele evidențe empirice, dar tendențios interpretate. Tom Burns (1970) oferă un exemplu clardin acest punct de vedere. Teoria sărăciei, curentă la începutul secolului în Anglia, parte a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
efectiv un factor determinant al natalității. Relația caracteristici personale-sărăcie. De multe ori, presupunerea unor cauze eronate nu se datorează în primul rând unor relații empirice care pot induce în eroare, ci ideologiei, prejudecăților colective ce se sprijină pe unele evidențe empirice, dar tendențios interpretate. Tom Burns (1970) oferă un exemplu clardin acest punct de vedere. Teoria sărăciei, curentă la începutul secolului în Anglia, parte a ideologiei burgheze tradiționale, afirmă că aceasta este cauzată de deficiențe personale, morale, caracteriale. Rowntree a întreprins
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceleiași cauze. Există aici o lecție foarte importantă care trebuie reținută. Avertismentul lui David Hume de a nu trece de la post hoc (după aceea) la propter hoc (din cauza aceea) este, în sociologie, deosebit de actual, datorită complexității fenomenelor sociale. O regularitate empirică, oricât de puternică ar fi ea, nu poate fi încă expresia unei legi cauzale dacă nu este validă și teoretic, prin asocierea unei explicații a procesului de producere. În lipsa acesteia, ea poate rămâne o simplă curiozitate. Să ne gândim la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
variația practicilor educative în interiorul aceleiași clase (controlând așadar clasa socială), efectul dispare: practicile educative nu se mai corelează cu imaginea de sine. În ambele exemple s-a pornit de la o presupoziție falsă asupra cauzelor, precizându-se însă corect o corelație empirică. Analizele ulterioare au scos în evidență însă că explicația cauzală a regularității empirice este în realitate alta. Acest risc, de a fi corect din rațiuni false, evidențiază diferența dintre relațiile empirice și interpretările lor cauzale. O ipoteză nu este definitiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
educative nu se mai corelează cu imaginea de sine. În ambele exemple s-a pornit de la o presupoziție falsă asupra cauzelor, precizându-se însă corect o corelație empirică. Analizele ulterioare au scos în evidență însă că explicația cauzală a regularității empirice este în realitate alta. Acest risc, de a fi corect din rațiuni false, evidențiază diferența dintre relațiile empirice și interpretările lor cauzale. O ipoteză nu este definitiv validată decât dacă predicțiile sale empirice sunt confirmate. Problema numărului. Pentru sociologie, una
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
falsă asupra cauzelor, precizându-se însă corect o corelație empirică. Analizele ulterioare au scos în evidență însă că explicația cauzală a regularității empirice este în realitate alta. Acest risc, de a fi corect din rațiuni false, evidențiază diferența dintre relațiile empirice și interpretările lor cauzale. O ipoteză nu este definitiv validată decât dacă predicțiile sale empirice sunt confirmate. Problema numărului. Pentru sociologie, una dintre cele mai dificile probleme este aceea a numărului faptelor pe care își construiește teoriile. Atât pentruelaborarea ipotezelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evidență însă că explicația cauzală a regularității empirice este în realitate alta. Acest risc, de a fi corect din rațiuni false, evidențiază diferența dintre relațiile empirice și interpretările lor cauzale. O ipoteză nu este definitiv validată decât dacă predicțiile sale empirice sunt confirmate. Problema numărului. Pentru sociologie, una dintre cele mai dificile probleme este aceea a numărului faptelor pe care își construiește teoriile. Atât pentruelaborarea ipotezelor, cât mai ales pentru verificarea acestora, este nevoie de un număr suficient de mare de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
adoptă. În plus, ele sunt influențate și de modelul de industrializare din țările capitaliste dezvoltate. Lumea actuală nu este deci compusă din colectivități care evoluează independent, ci interdependent. Interdependența limitează însă dramatic variația naturală a fenomenelor sociale, restrângând astfel baza empirică a sociologiei. Interdependența fenomenelor sociale lasă fără răspuns întrebarea dacă particularitățile lor reprezintă caracteristici generale sau caracteristici accidentale, difuzate de la unul la celălalt. Problema interacțiunii. O lege pune în evidență o relație simplă între două sau mai multe fenomene, făcând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Multiplele interferențe care pot bloca sau deturna un proces cauzal reprezintă însă o problemă de principiu pentru sociologie. Mai mult ca oriunde, datorită interacțiunii intense, legile în sociologie au o valabilitate tendențială. Din cauza acestor interacțiuni, chiar dacă ipotezele sunt corecte, imaginea empirică poate fi confuză. Pentru a realiza o verificare empirică eficace a ipotezelor cauzale este deci nevoie de a controla, într-un fel sau altul, intervenția factorilor exteriori relației investigate. În științele naturii, factorii exteriori sunt controlați în primul rând prin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzal reprezintă însă o problemă de principiu pentru sociologie. Mai mult ca oriunde, datorită interacțiunii intense, legile în sociologie au o valabilitate tendențială. Din cauza acestor interacțiuni, chiar dacă ipotezele sunt corecte, imaginea empirică poate fi confuză. Pentru a realiza o verificare empirică eficace a ipotezelor cauzale este deci nevoie de a controla, într-un fel sau altul, intervenția factorilor exteriori relației investigate. În științele naturii, factorii exteriori sunt controlați în primul rând prin tehnicile experimentale. Acestea pot organiza situația empirică în așa
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o verificare empirică eficace a ipotezelor cauzale este deci nevoie de a controla, într-un fel sau altul, intervenția factorilor exteriori relației investigate. În științele naturii, factorii exteriori sunt controlați în primul rând prin tehnicile experimentale. Acestea pot organiza situația empirică în așa fel încât influența diferiților factori exteriori să poată fi eliminată sau cel puțin discriminată de procesul cauzal urmărit. În sociologie, experimentarea este extrem de dificilă. Mai ales când este vorba de macrofenomene, ea devine practic imposibilă. Din acest motiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
limite de principiu a analizei sociologice. Gradul ridicat al interacțiunii presupunând un număr mare de cazuri disponibile agravează dificultatea generată de numărul principial redus de fapte de care dispune sociologul. Variația contextuală a cauzalității. Fizicianul se așteaptă ca o relație empirică oarecare să fie de regulă invariabilă în raport cu spațiul și timpul; aceeași pe continentul american și pe cel asiatic; aceeași în prezent, ca și acum 2000 de ani sau peste. Sociologul nu mai poate face automat o asemenea presupoziție. Stabilite cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în raport cu spațiul și timpul; aceeași pe continentul american și pe cel asiatic; aceeași în prezent, ca și acum 2000 de ani sau peste. Sociologul nu mai poate face automat o asemenea presupoziție. Stabilite cu mare migală, aici și acum, regularitățile empirice se pulverizează dacă trecem într-o altă societate sau dacă un parametru structural al perspectivei societății se modifică. Realitatea fizică este relativ omogenă. În contrast, realitatea socială are un caracter puternic variabil. Ea nu mai este omogenă în spațiu și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asemenea presupoziție pare, pentru omul actual, destul de bizară. Este necesar însă să ne situăm în evaluarea psihanalizei și într-o perspectivă istorică. Societatea europeană de la începutul secolului, caracterizată prin numeroase restricții ale sexualității, oferă teoriei lui Freud un anumit suport empiric. Dacă într-o societate care practică un control sever al sexualității, traumele din această sferă pot explica într-o mare măsură psihopatologiile, în alte societăți, caracterizate prin mult mai puține îngrădiri ale sexualității, această sferă va avea un rol sensibil
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unei colectivități caracterizate printr-o cultură autoritară? Pentru a răspunde la această întrebare, experimentul a fost replicat cu grupuri de copii din India, țară caracterizată printr-o cultură tradițională puternic orientată autoritar (Mead, 1971). Rezultatele au fost diferite. Alte regularități empirice au apărut. Stilul de conducere autoritar a funcționat mai eficient decât cel democrat, acesta din urmă prezentând o serie de incongruențe cu așteptările culturale cristalizate ale copiilor. Studiile americane asupra mobilității sociale ne oferă un alt exemplu de variație contextuală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1972). Datorită importanței deosebite a contextului în explicația sociologică, ne putem aștepta că vom avea doar în mod excepțional relații cauzale simple. Cele maimulte dintre formulările cauzale simple se dovedesc curând a fi formulări neglijente, generalizări abuzive ale unor regularități empirice conjuncturale. Trebuie să ne așteptăm mai degrabă la formularea de teorii complexe care să precizeze într-o măsură cât mai mare variația relațiilor de determinare în funcție de diferiții factori contextuali. Doar specificarea pentru fiecare lege cauzală a condițiilor care pot modifica
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
inevitabil starea de raritate este însoțită de inegalitate socială sau există posibilități stabile de organizare socială egalitară pe baza rarității. Problema empirismului cauzelor și a efectelor. Una dintre marile speranțe puse în schema cauzală se referă la pronunțata ei deschidere empirică. Există adesea chiar iluzia că procedurile empirice inductive pot duce cu ușurință la formularea de ipoteze cauzale. Dacă avem de explicat un fenomen X, este necesar să căutăm printre antecedentele sale un fenomen Y care îl produce în modconstant și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]