3,858 matches
-
barbarilor la catolicism. Cartea a fost scrisă în două versiuni, una mai scurtă, din 619, și alta mai lungă, din 625. însă opera sa profană cea mai importantă, care i-a adus și cea mai mare faimă, este o vastă enciclopedie, Originile (Origines), intitulată și Etimologii (Etymologiae): Isidor n-a putut să o termine, și ea a fost împărțită în douăzeci de cărți de către discipolul său Braulion din Saragoza. Bineînțeles, nu trebuie să căutăm în Origini etimologii în sensul științific al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
operele lui Chiril în PG 75, 1147-1190; 1419-1478. Un tratat editat sub titlul Sfînta Treime, legat de opera lui Ioan Damaschinul despre Credința ortodoxă, constituie în realitate ultima parte a acestuia („Despre religie”) ce se termină cu un fel de enciclopedie a științelor, o compilație alcătuită de monahul isihast Iosif Filosoful, care a activat la Constantinopol și a murit la Tesalonic către 1330. Tradiția îi atribuie lui Chiril și liturghii în coptă, siriacă și armeană, de altfel destul de diferite între ele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cînd era greu să iei apărarea Crezului de la Calcedon altfel decît prin trimiteri la tradiția Sfinților Părinți. Aceste florilegii s-au pierdut din diverse motive: au fost depășite de evoluția dezbaterii cristologice; au fost înlocuite de vastele florilegii ulterioare, adevărate enciclopedii, așa cum era Doctrina Sfinților Părinți despre întruparea Logosului, din secolul al VII-lea; și, în general, un florilegiu se păstrează mai bine dacă e unit cu un tratat, așa cum se întîmplă la autori din secolul al VI-lea, ca Leonțiu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sănătății omului, respectiv „a stării de echilibru și funcționare a organismului. Educația fizică reprezintă activitatea de formare-dezvoltare a personalității umane proiectată și realizată prin valorificarea deplină a potențialului fizic, fiziologic și psihologic al organismului în condițiile specifice moderne, contemporane.”. Conform Enciclopediei educației fizice și sportului din România, volumul IV, pagina 155, 2002, educația fizică este considerată a fi o: „componentă a educației generale, acționând ca proces pedagogic cu implicații biologice, psihice, estetice, morale și sociale în viața individului. Se constituie ca
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
2002; Gheorghe Grigurcu, O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco, RL, 2003, 11; Arșavir Acterian, Cioran, Eliade, Ionesco, îngr. Fabian Anton, pref. Mihai Șora, Cluj-Napoca, 2003; Marie-France Ionesco, Portretul scriitorului în secol. Eugène Ionesco. 1909-1994, tr. Mona Țepeneag, București, 2003; Manolescu, Enciclopedia, 403-414; Sergiu Miculescu, Măștile lui Eugen Ionescu, Constanța, 2003. D.G.
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
Gheorghe Grigurcu, Dilema lui Făt-Frumos, RL, 1997, 36; Pop, Pagini, 125-130; Dicț. scriit. rom., II, 703-705; Titu Popescu, Lecturi diasporene. Repatrierea poetului, JL, 2000, 3-6; Gheorghe Grigurcu, Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol, RL, 2002, 15; Simion, Genurile, 128-131; Manolescu, Enciclopedia, 438-439; Dicț. analitic, IV, 441-442. V.Cr.
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
T, 1986, 11; Cândroveanu, Lit. rom., 154-157; Livius Ciocârlie, „Și moartea nu va fi biruitoare”, VR, 1990, 9; Cristea, A scrie, 127-135; Ioana Pârvulescu, Marea evadare, RL, 1994, 20; Ion Vartic, Sonia Larian, în Dicț. scriit. rom., II, 716-718; Manolescu, Enciclopedia, 446. T.R.
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
scurte, IV, 111-116; Florin Mihăilescu, Un anumit sentiment al culturii, ST, 1995, 3; Dimisianu, Lumea, 339-347; Dicț. esențial, 702-704; Micu, Ist. lit., 711-712; Manolescu, Lista, III, 233-241; Popa, Ist. lit., I, 1092-1093; Alex. Ștefănescu, Lucian Raicu, RL, 2003, 42; Manolescu, Enciclopedia, 585-586. A.C.
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
din anii 1960-1965, cercetarea pe domenii de specialitate și pe genuri din cadrul „Colecției naționale de folclor”, Atlasul etnografic al României ș.a. Prin marea varietate și prin nivelul contribuțiilor paginile publicației alcătuiesc, cum afirma Al. I. Amzulescu în 1996, o veritabilă enciclopedie dinamică, o lucrare complexă a domeniului culturii populare românești, mereu perfectibilă, înfăptuită de două generații de colaboratori maturizați în etape distincte: cea prerevoluționară și cea postrevoluționară. I.D.
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
416; Homenaje a Eugen Relgis en șu 60-o aniversario, Montevideo, 1955; Normă Suiffet, Eugen Relgis, escritor humanista y maestro, Montevideo, 1970; Mircea Handoca, Un umanist al zilelor noastre: Eugen Relgis, RL, 1980, 9; Dicț. scriit. rom., IV, 65-68; Manolescu, Enciclopedia, 593-596. I.O.
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
1952. Traduceri: A. S. Pușkin, Boris Godunov, București, 1937 (în colaborare cu Grigore Avachian). Repere bibliografice: Horia Stamatu, Un om ca oamenii, „Revista scriitorilor români”, 1978, 15; Nicolae Novac, Ion G. Dimitriu, „Drum”, 1978, 1-3; Datcu, Dicț. etnolog., III, 53-54; Manolescu, Enciclopedia, 247-248. I.D.
DIMITRIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
1996, 181-200; Andrei Marga, Două sinteze majore, APF, 1997, 1-2; Andreea Deciu, Miza cea mare și o miză mai mică, RL, 1998, 43; Spiridon, Interpretarea, 158-161; Adrian Oțoiu, Trafic de frontieră, Pitești, 2000, 44-46; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 262-266; Manolescu, Enciclopedia, 631-632. M. S.
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Cristea-Enache, Un Oblomov care scrie, ALA, 2001, 550; Popa, Ist. lit., II, 1147; Petraș, Panorama, 596-597; Dicț. scriit. rom., IV, 457-460; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 318; Tudorel Urian, Case cu pereții de sticlă, RL, 2003, 5; Manolescu, Enciclopedia, 653-654; Constantin M. Popa, Brațul de la Lepanto, Craiova, 2003, 128-131; Săndulescu, Memorialiști, 286-297. D. Mc.
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Român, publicația include dări de seamă asupra lucrărilor asociației, conferințe, articole de pedagogie și istorie, de popularizare a științei, profilându-se ca o revistă enciclopedică, de un serios nivel științific și literar. Este împărțită în patru secțiuni: „Actele societății”, „Școala”, „Enciclopedie populară” (aici intră și paginile literare) și „Diverse”. Documentate articole de istorie au publicat C. Esarcu (Petru Cercel), Gh. Sion (Filosofia la romani), Barbu Constantinescu (Cultura domnilor fanarioți din secolul XVIII), Bonifaciu Florescu și Petre Cernătescu (Fragmente istorice). Articolele pe
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289766_a_291095]
-
Botta, pref. Ion Biberi, București, 1968, 75-82; Paul Petrescu, Imagini ale soarelui în arta populară, SCIA, 1963, 1; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 273-274; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 68-72; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976, 231-234, 372; Dicț. lit. 1900, 795-796; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 143-156. L. Bd.
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
literatură, București, 1967, 512-545; Sabina Cornelia Stroescu, La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, București, 1969; Adrian Fochi, G. Coșbuc și creația populară, București, 1971, 186-200; Gheorghe Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 363-366; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976, 350-370; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 274-277; Dicț. lit. 1900, 794-795; Mihai-Alexandru Canciovici, Păcală, eroul comic din snoava populară românească, pref. Dim. Păcurariu, Craiova, 1988; Pavel Ruxăndoiu, Folclorul literar în contextul
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Adunarea generală a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1965, 4; [Congresele Societății Academice Române], „Revista scriitorilor români”, 1966, 5, 1967, 6, 1968, 7, 1969, 8; Constantin Sporea, Date despre istoricul Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1982, 19; Manolescu, Enciclopedia, 624-628. M.P.-C.
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
în vol. cit., pp. 247-257). 38. Vezi Jacques Freu, Suppiluliuma et la veuve du pharaon: histoire d’un mariage manqué. Essai sur les relations égypto-hittites, Paris - Budapesta - Torino, L’Harmattan 2004. 39. Dizionario enciclopedico italiano, vol. XII, Roma, Instituto della Enciclopedia Italiana, 1970, p. 654. Vezi și Jacques Freu, Suppiluliuma et la veuve du pharaon: histoire d’un mariage manqué, Paris - Budapesta - Torino, L’Harmattan, 2004. 40. Aici și în continuare citez după Biblia sau Sfânta Scriptură, București, Institutul Biblic și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și retină, București, Editura Meridiane, 1966, p. 59-60. 118. Émile Littré, Dictionnaire de la langue française, tom. V, Paris, Gallimard-Hachette, 1965, p. 758; vezi și Eugen Bulai, Dicționar de termeni cromatici, București, Editura Viitorul românesc, 1997, p. 52. 119. Ivan Evseev, Enciclopedia semnelor și simbolurilor culturale, Timișoara, Editura Amarcord, 1999, p. 310; vezi și Graham Gunn, Feng Shui. Armonia casei tale, [vers. rom.], Iași, Editura Polirom, 2003, p. 68. 120. Ivan Evseev, op. cit., p. 127. 121. Michel Pastaureau, Une histoire symbolique du
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 458): armăsar ~, câine ~. ficat ~, găină ~, noatin ~, ochi negri ~, pisică neagră ~, puică neagră ~, semn ~. 126. Émile Lotbé, loc. cit. Vezi și Dicționar enciclopedic ilustrat, București, Editura Cartier, 1999, p. 628. Culoarea de doliu a voievozilor era roșul. 127. Ivan Evseev, Enciclopedia ..., p. 310. Contribuțiile sunt numeroase. Citez (după Thomas Lüttenberg, La Veuve était en soie. L’habit des veuves et la construction de l’état modern au XVI-e siècle, în vol. Veufs, veuves et veuvage dans la France d’Ancien Régime
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pavel Mureșan, Culoarea în viața noastră, București, Editura Ceres, 1987, p. 27. 129. Jean Chevalier-Alain Gheerhrandt, Dicționar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, [vers. rom.], vol I, București, Editura Artemis, 1944, p. 414. 130. Ivan Evseev, Enciclopedia ..., p. 127. Michel Pastoureau vorbește despre funcțiile - economică, morală, socială și ideologică - ale vestimentației (O istorie simbolică ..., p. 179). 131. Michel Pastoureau, op. cit, p. 180-181. 132. S. Fl. Marian - Tudor Pamfile - Mihai Lupescu, Cromatica ..., pr. ed. cit., p. 162
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să nu poată servi ca medicament" Va fi, poate, de un anumit interes pentru cititorii mei să amintesc aici un pasaj dintr-o lucrare științifică, necunoscută majorității publicului, care poate servi drept comentariu la subiectul dinainte. Pasajul e luat din Enciclopedia lui Smith (vol. III, p. 332): „Nu există aliment care să nu poată deveni medicament, sub o formă sau alta. Apa, firimiturile de pâine, ouăle, gelatina și osmazome (supă cafenie) sunt astfel folosite. Și constatăm, de asemenea, că alimentele consumate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vol. II, p. 485 (nota din 28 februarie 1830 despre chinină). 27. US Dispensatory afirmă În diferite rânduri prescripțiile moderate, mai ales În cazul substanțelor care pot avea efecte letale, cum e laudanumul sau chiar infuzia de tutun. Dar În enciclopedia medicală și farmaceutică americană nu pare să figureze numele lui Honigberger (există Însă un dr. Hinterberger, p. 637, și un Martin’s cancer powder, p. 1662, tratament introdus pentru ulcerele de natură canceroasă). 28. Salvia officinalis (salvie), Ruta graveolens (virnanț
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
gacchati), se poate levita (lit. „merge prin aer”, ³k³ïe kramati), se poate atinge soarele cu mâna, sau luna (s¿ryacandramasan... p³ñin³ ³m³rÌÚi). Pasajul din urmă e subliniat În creion de Eliade pe exemplarul său din traducerea lui É. Lamotte a enciclopediei lui N³g³rjuna - excemplar achiziționat la Paris, probabil prin 19463. Iar Între cele 9 (apoi12) genuri literare (aòga) ale literaturii budiste, Adbhutadharma, povestirile miraculoase, au o largă atestare infracanonică 4. Pentru a Înțelege Însă de unde provine interesul teoretic al lui Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
De altfel, șalurile de Kashmir circulau Îndeajuns de-a lungul Europei, de vreme ce la 1858, și Rallet, și Odobescu le amintesc- la Constantinopol și la Paris - În periplul lor. Dimitrie Rallet le asociază chiar pe cele de Lahore În portretul de enciclopedie Îndoielnică dar indispensabilă unui Orient definit de bazar: „(...) acolo, pe la șalgii și pe la parfumori, să vezi șaluri de Lahor, de Bagdad, stofe de Brusa, caftane, tandure, testemele, imamele, mătăsării de tot felul, tenzufuri, curse, unt de roze, paste de scos
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]