6,495 matches
-
Istorie a Românilor, scrisă de reputatul publicist, istoric și economist, profesorul Ioan Străjan, Președintele Fundației „Alba Iulia” și Directorul valoroasei reviste cu același titlu. Lucrarea apare cu subtitlul: „Adunarea de protest de la Alba Iulia, din 29 mai 1922, împotriva înființării Episcopiei greco-catolice maghiare la Hajdu-Durog” și a văzut lumina tiparului în anul 2014, la prestigioasa Editură „Tipo Moldova” din Iași, în colecția „Omnia. Carte de Istorie”. De la început doresc să subliniez că este de bun augur colaborarea dintre cele două mari
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
rolul proeminent al unor personalități de notorietate în dezavuarea politicii agresive antiromânești și solidarizarea opiniei publice europene cu cauza dreaptă a românilor ardeleni. Lucrarea expune, in extenso, Răsunetul Adunării de Protest de la Alba Iulia, din 29 mai 1912, împotriva înființării Episcopiei Greco-Catolice de la Hajdu-Durog, prin care guvernul maghiar urmărea să subordoneze direct, majoritatea parohiilor greco-catolice din Ardeal, inclusiv cele românești. La acest protest de răsunet european, au participat peste 20.000 de români greco-catolici, în frunte cu personalități de prestigiu, cum
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
Acasă > Impact > Istorie > MITE MĂNEANU. BRÂNCOVEANU-300 Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului BRÂNCOVEANU-300 Recent, pentru marcarea a 300 de ani de la Martiriul Brâncovenilor, la Editură Episcopiei Slatinei și Romanaților ( cu aportul financiar al Departamentului Cultelor al Guvernului României) a aparut importantă lucrare „Sfanțul Constantin Brâncoveanu-ocrotitorul Episcopiei Slatinei și Romanaților”, coordonatori: P.S.Sebastian-Episcopul Slatinei, prof. Univ. dr. Dinică Ciobotea și pr. Dr. Ion Rizea. În cele trei
MITE MĂNEANU. BRÂNCOVEANU-300 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376280_a_377609]
-
din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului BRÂNCOVEANU-300 Recent, pentru marcarea a 300 de ani de la Martiriul Brâncovenilor, la Editură Episcopiei Slatinei și Romanaților ( cu aportul financiar al Departamentului Cultelor al Guvernului României) a aparut importantă lucrare „Sfanțul Constantin Brâncoveanu-ocrotitorul Episcopiei Slatinei și Romanaților”, coordonatori: P.S.Sebastian-Episcopul Slatinei, prof. Univ. dr. Dinică Ciobotea și pr. Dr. Ion Rizea. În cele trei volume (însumând 1850 p.) sunt incluse 85 contribuții: studii, articole, note, etc., semnate de personalități marcante ale istoriografiei și vieții
MITE MĂNEANU. BRÂNCOVEANU-300 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376280_a_377609]
-
cum ar fi spre exemplu: în anul 1980 „Patericul Românesc”, cu 736 pagini, apărut la E.I.B.M.B.O.R. București în condiții deloc ușoare, bine știind regimul totalitar - comunist sub care viețuiam cu toții; 1984 „Convorbiri duhovnicești” - vol. I, apărut la Editura Episcopiei Romanului iar în 1988 cel de-al doilea volum al acestei lucrări, tot la Roman; 1992 „Pelerinaj la locurile sfinte” (reeditare din anul 1988 a cărții „Mărturii la locurile sfinte”), apărut tot la Roman; în același an au mai apărut
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
decimarea sau greco-slavizarea românilor ar fi fost probabil, că cea de la sud de Dunăre astăzi. 4) Pe de altă parte nu ungurii au lichidat Biserica unită cu Roma, garanția emancipării naționale și sociale, ci frații lor, moldo-valahii. Ei au ucis episcopii, preoți uniți și intelectualii filooccidentali, au reorientat 2.000 de biserici cu baioneta spre Moscova, azi refuză retrocedarea lor, plagiază și degradează Șoala Ardelenă la nivelul jos, fără Dumnezeu, atee, iluministă. Perfidie bizantină sau prostie balcanică? Sau și una și
UN NOU RĂZBOI RECE ? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375677_a_377006]
-
ori găsindu-l tăind copaci, stivuind bolovani sau plivind grădina pe care o avea în poiană. Ziua muncea, iar noaptea o petrecea în privegheri neîntrerupte și rugăciuni fierbinți, însoțite de lacrimi izvorâte din inimă. Rămas la Schitul Iezer, metoc al Episcopiei Râmnicului, Sfântul Antonie a reușit să ridice lăcașul de cult din starea jalnică în care se afla. La cererea Episcopului Ilarion, Sfântul Antonie a refăcut biserica și chiliile schitului Iezer prin anii 1700 - 1705, folosind toți banii pe care îi
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Centrului Multifuncțional de pregătire Șehengen, Buzău. "...un bun samaritean" * Scriitor Elenă Radu (USR). "Un om care arde necontenit la focul iubirii de neam". * Prof. Rodica Pârvan și dr. Ioan Lăcătușu, Sf. Gheorghe, Jud. Covasna. "un mare prieten al românilor din Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei". * Dr. Rodica Tache, muzeograf și dr. Laurențui Grigoraș, Dir. Muzeeului Jud. Buzău. "Un mărturisitor al neamului românesc". * Nina Neculce, ziarista, R. Moldova. "plin de flori și cu lumina bucuriei pe fata". * Victor Cobăsneanu, redactor “Observatorul
BUCURII BASARABENE. LANSARE DE CARTE UN SAMARITEAN DEOSEBIT de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369244_a_370573]
-
Acasa > Orizont > Interviuri > INTERVIU CU PARINTELE SINGHEL DANIEL PRODE Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Părintele Singhel Daniel Prode este preot slujitor la Mănăstirea “Sfânta Cuvioasa Parascheva” Vilaller, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Spaniei și Portugaliei. Trăim într-o lume incertă, nesigură, seculară, consumistă, globalizată, o lume aflată într-o continuă schimbare. Oamenii trebuie să se adapteze din mers la noile condiții oferite de acest tip de societate, mulți reușesc să
INTERVIU CU PARINTELE SINGHEL DANIEL PRODE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378679_a_380008]
-
catolice, considerate ca excesive. Una din manifestările politice ale prezenței franceze trece prin utilizarea protectoratului catolic în Orient; romano-catolicii sînt foarte puțini numeroși în această țară ortodoxă în proporție de 90%; sînt 40.000 în dieceza Bucureștilor, 100.000 în episcopia Iași, în cea mai mare parte unguri imigrați în județele Bacău și Roman. Pe acest teren, Franța se află în competiție cu Austria, izbindu-se de rezistența ortodoxă. La începutul secolului XX, conflictele se focalizează în jurul instituțiilor de învățămînt. Pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1957 în Departament al Cultelor și subordonat Consiliului de Miniștri. În februarie 1949 este promulgat Statutul de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române. Se afirmă principiul unei organizări centralizate în jurul Patriarhiei. Instituția cuprinde cinci Mitropolii de care depind Episcopiile. Comentariul autorităților politice este clar: Scînteia subliniază exemplaritatea Uniunii Sovietice pentru clerul ortodox român și reamintește că partidul nu poate fi indiferent în fața prejudiciilor și credințelor mistice răspîndite în rîndurile clasei muncitoare de către regimul burghez și al marilor proprietari. Petru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
plînge că îi este atacată memoria, patrimoniul și credința. Naționalizarea arhivelor prin legea asupra patrimoniului cultural din 1974 și prin decretul asupra arhivelor naționale retrage bisericilor și persoanelor private documentele mai vechi de 30 de ani. Unele arhive cele ale Episcopiei de Satu-Mare sînt distruse. Materialul este împrăștiat. Ansamblul arhivelor este controlat de Ministerul de Interne și de cel al Culturii. Ungurii catolici, al căror număr se ridică la peste un milion, se plîng că nu pot edita Biblii. Scade numărul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în grabă la primărie pe unul dintre oamenii lor, cari s-au întors numaidecât cu condica de cărți electorale; astfel, la fața locului, conducătorii bandei (pe cât aflăm frații Tănăsești, cofetarii, aceiași cari au căpătat de la d. Serurie, ca primar, trotoarul Episcopiei fără licitație și cu jumătate prețul odată adjudecat altui concurent) au împărțit de la cotor cărți de alegători oamenilor lor. După cucerirea biuroului de către compania fraților Tănăsești n-a mai fost chip pentru alegătorii independenți să pătrunză la urnă. Câțiva alegători
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tov. Dumitru Popescu] A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.302, vol. 18, f. 172-173. 139. 1975 septembrie 12 - Notă-raport întocmită de Direcția I, pentru informarea lui Emil Bobu, asupra oportunității „alegerii” lui Nicolae Vasile-Veniamin ca episcop vicar al Episcopiei Buzăului. MINISTERUL DE INTERNE DIRECȚIA I STRICT SECRET Nr. 00127618 din 12 septembrie 1975 Ex. nr. 1 [08.01.1976 Retur de la tov. Emil Bobu] NOTĂ RAPORT În executarea ordinului tovarășului ministru TEODOR COMAN, prezentăm alăturat nota referitoare la starețul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din 12 septembrie 1975 Ex. nr. 1 [08.01.1976 Retur de la tov. Emil Bobu] NOTĂ RAPORT În executarea ordinului tovarășului ministru TEODOR COMAN, prezentăm alăturat nota referitoare la starețul NICOLAE VASILE-VENIAMIN, propus să fie ales ca episcop vicar al Episcopiei Buzăului. Departamentul Cultelor, împreună cu conducerea Bisericii Ortodoxe Române, a discutat în anul 1974 problema alegerii ca episcop vicar a starețului VENIAMIN, propunere cu care a fost de acord și tovarășul Prim-secretar al Comitetului județean P.C.R. Buzău. Aflându-se despre
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sus-numitului în funcția respectivă, episcopul Buzăului ANTIM ANGELESCU a intervenit pe lângă Patriarhul JUSTINIAN MARINA ca acesta să nu fie de acord cu numirea lui VENIAMIN ca episcop vicar, prezentând alte trei propuneri în persoane numiților MOTOC GHEORGHE, vicar administrativ la episcopia Galațiului, MAREȘ IOAN, preot din Bacău, și PIMEN ZAINEA, stareț la mânăstirea „Sf. Ioan” din Suceava. Unul dintre acești trei candidați urma să fie ales ca episcop vicar la 26 august a.c., cu ocazia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. Departamentul Cultelor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Ioan” din Suceava. Unul dintre acești trei candidați urma să fie ales ca episcop vicar la 26 august a.c., cu ocazia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. Departamentul Cultelor, considerând că propunerile sunt insuficient pregătite, a determinat amânarea alegerii episcopului vicar al Episcopiei Buzăului. În această situație urmează ca VENIAMIN să candideze pentru postul menționat, întrucât este mai corespunzător decât ceilalți trei și este acceptat de organele de partid și de stat locale. Față de propunerile făcute, raportăm că și noi apreciem ca indicat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Rămâne însă fapt stabilit că acel detașament [urmărea să pătrundă în Transilvania, evitând o ciocnire cu trupele țariste, că el a fost sprijinit și aprovizionat de Aslan, că la Vintilă Vodă a fost bine primit, I. D. Petrescu, diacon la Episcopia de Buzău, tratându-l cu toată solicitudinea. Care a fost însă atitudinea autorităților oficiale ale revoluției române? S-a spus că Locotenența domnească ar fi făcut greutăți detașamentului polonez în legătură cu intrarea în Țara Românească și că, în această privință, influența
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al lui Nicolae Pârâianu, țărani. Urmează clasele primare la Nenciulești - Vâlcea, apoi Liceul „Al. Lahovary” din Râmnicu-Vâlcea, Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928, întreruptă în 1930), Conservatorul din București, secția de artă dramatică (1930-1933). A fost funcționar la Episcopia Râmnicului și a Noului Severin (ca elev), impiegat la Ministerul Cultelor (ca student). Debutează cu proză la „Calendarul” (1932). A colaborat la „Adevărul”, „Cadran”, „Cuvântul liber”, „Facla”, „Dimineața”, „Iot”, „Rampa”, „Viața literară”, „Vremea”, „Reporter”. Frecventează cenaclul Sburătorul, fiind remarcat nu
AMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285315_a_286644]
-
Autor neidentificat], Gramatica de la învățătura fizicii, îngr. și introd. A. I. Babii, Șt. Lupan, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: P. V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 58-93; Iustin Șt. Frățiman, Studiu contributiv la istoricul mitropoliei Proilavia (Brăila), Chișinău, 1923, 68-91; Șt. Berechet, Episcopia Hotinului. Activitatea literară a episcopului de Hotin Amfilohie, BOR, 1924, 12, 1925, 1; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 157, 314-316; D. Axinte, Amfilohie Hotiniul. Mormântul de la Zagavia, „Revista critică”, 1930, 3-4; Claudio Isopescu, Il Vescovo Amfilohie Hotiniul e L’Italia
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
punând în valoare cercetări de folclor comparat sau evidențiind relații ale culturii române cu cea germană (Elegia română - o poezie necunoscută de la 1840), dar și în „Cuvântul în exil”, „Destin”, „Ethos”, „Patria”, „România” (New York), „Prodromos”. În martie 1954, sub patronajul Episcopiei Ortodoxe Române din America, lansează revista românească de cultură „Frăția ortodoxă”, intervenind capital în conflictul dintre biserica ortodoxă și cea greco-catolică. Revista apare la Wiesbaden și, cu mici excepții, toate cele zece numere câte înregistrează până la sfârșitul anului 1954 sunt
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
subterană de la Jilava se nasc povestirile din Amintirile peregrinului apter, la Aiud concepe mental poemele dramatice Steaua Zimbrului și Meșterul Manole. Este eliberat în 1964, prin decret general de grațiere. În 1965 pleacă din țară, la Detroit, ca preot al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America. La întoarcere, în 1976, este numit director al Institutului Biblic din București. În 1992 a fost înscăunat arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului. Debutează în dramaturgie la 17 ani, cu scenariul radiofonic în versuri Jocul
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
La școlile mănăstirești din zonă a deprins limbile slavonă, greacă, rusă, cunoștințe de toponimie, de istorie și geografie, meșteșugul caligrafiei și al miniaturii, arta gravurii și a picturii bisericești. Ucenic al episcopului Grigorie Socoteanu și preot de mir la biserica Episcopiei Râmnicului, se va călugări la Hurezu (1769). Va fi ieromonah (1770-1771) și, pentru scurt timp, egumen. Ca eclesiarh la Episcopia Râmnicului lucrează la rânduirea și copierea arhivelor din mănăstiri și alte instituții bisericești. În timpul războiului turco-austriac (1788-1791), pornește în pribegie
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
și al miniaturii, arta gravurii și a picturii bisericești. Ucenic al episcopului Grigorie Socoteanu și preot de mir la biserica Episcopiei Râmnicului, se va călugări la Hurezu (1769). Va fi ieromonah (1770-1771) și, pentru scurt timp, egumen. Ca eclesiarh la Episcopia Râmnicului lucrează la rânduirea și copierea arhivelor din mănăstiri și alte instituții bisericești. În timpul războiului turco-austriac (1788-1791), pornește în pribegie, ca și Naum Râmniceanu, alături de episcopul Filaret de Râmnic. În cronica pe care o va scrie apar însemnări despre călătoria
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
manual. Din rusește, traduce Stavrofilia sau Calea împărătească a crucii Domnului (1793). O muncă uriașă a depus la cele peste 30 de condici de documente și 22 de pomelnice adunate din mănăstiri și biserici, cele mai multe din Oltenia și Vâlcea, de la Episcopia Râmnicului și Mitropolia țării. În aceste opere „minore”, se regăsesc preocupările sale pentru istoria țării și mărturii personale, strecurate în prefețe. A alcătuit condicile Episcopiei Râmnicului (I-III, 1779-1786), ale unor mari mănăstiri: Tismana (I-II, 1787), Cozia (1794), Bistrița
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]