1,945 matches
-
și substanță, forma fiind o configurație lingvistică ce rezultă din rețeaua relațională care definește unitățile și produce diferențele dintre limbi în ceea ce privește raportarea la realitățile lumii. Avînd ca fundament acestă concepție imanentistă asupra sensului, glosematica se opune din punct de vedere epistemologic praxematicii, care recurge la întemeieri practice, iar nu sistematice sau relaționale. V. epistemologie, practică, praxematică. HJELMSLEV 1943; DUBOIS 1973; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN GLOSOCOSMOS. În principiu, termenul glosocosmos (un compus realizat din cuvintele grecești
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
praxematicii, orientate spre fenomenele de limbă degajate din schemele practice. Prin afirmarea și urmarea unei poziții realiste în cercetarea limbii, îndeosebi în analiza sensului în limbă și în discurs, s-a inițiat lingvistica antropologică, care implică, din punct de vedere epistemologic, asumarea unei problematici materialiste, ce intră în atenția praxematicii. La fel ca etnolingvistica, lingvistica antropologică are ca element central al investigației relația dintre limbă și cultură, deoarece limba este concepută ca un inventar complex de idei, interese și ocupații ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relații și determinări reciproce care se stabilesc între obiecte sau concepte. Analiza mediologică devine pertinentă în condițiile punerii în relație a două concepte diferite și urmărește detectarea consecințelor reciproce rezultate în planul zonelor de interacțiune. Din perspectiva "gradului de risc epistemologic", inerent abordării mediologice, R. Debray propune o clasificare a tipurilor de interacțiune. La un prim nivel, se situează interacțiunea intrasistemică (de exemplu, între introducerea sistemului digital și arta fotografică). La al doilea nivel, se află interacțiunea intersistemică (aspecte tehnologice și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
particulare (precum cele privind analiza determinanților sau tipurile verbale), o problematică ce favorizează cercetările care privesc modalizarea și țin cont de dinamica proceselor de producere a sensului. Cea de-a doua sursă oferă mai multe elemente; ea a ajutat critica epistemologică a modelelor structuraliste care postulau imanența sensului, contribuind la fondarea teoretică a cadrelor unei lingvistici antropologice și la opțiunea realistă a analizelor lingvistice; acest realism este inerent dialecticii limbii și realității prin care practica lingvistică se articulează cu alte practici
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lor pot fi confirmate sau infirmate. Enunțul prin care se exprimă astfel de judecăți apare astfel lipsit de probe sau de argumente suficiente și, de aceea, este îndoielnic sau suspect. Substantivul problematică are însă un conținut total diferit, avînd valoare epistemologică, fără nici o conotație depreciativă, deoarece denumește un "ansamblu de probleme referitoare la un subiect sau la un domeniu al cunoașterii". Acest ansamblu indică în mod implicit maniera în care este abordat subiectul sau domeniul respectiv în vederea obținerii unor cunoștințe științifice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvînt, dar, fiind un dat anterior actualizării lui, sensul este înțeles ca un semnificat imanent, al cărui statut este superior manifestării conjuncturale și variabile în vorbire. Aceasta ar reprezenta esențializarea. Reificarea și esențializarea devin astfel două aspecte ale aceleiași probleme epistemologice. De exemplu, pentru traducere, un specialist în inteligența artificială încearcă să construiască o mașină de tradus, dar va fi surprins de reificarea sensului, în vreme ce un hermeneut, angajat în traducerea poetică, va avea dificultăți în evitarea formelor de esențializare. De aceea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de regularizare a fenomenelor, astfel încît, prin operații de generalizare, pot fi stabilite clase, paradigme și categorii corespunzînd unor serii de elemente cu trăsături care instituie identități și diferențe. Avem a face, în acest caz, cu valoarea pozitivă a stereotipiilor epistemologice și metodologice. În cercetarea proceselor cognitive se constată de asemenea rolul pozitiv al stereotipului, acesta fiind un element indispensabil în funcționarea memoriei și a gîndirii umane (concept rezistent, forte, rigid). De aici decurge, în mod firesc, acceparea tezei că, datorită
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la o teologie a istoriei INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt de început / 7 Capitolul 1. Întâlnirea teologiei cu istoria / 9 1.1. Câteva precizări conceptuale / 9 1.2. Obiect. Metodă. Criterii de selecție a faptelor providențiale / 25 1.3. Limite epistemologice Ernest Troeltsch / 28 1.4. Istoricul și credinciosul / 30 1.5. Care este sensul istoriei? / 35 Capitolul 2. Providența divină în istorie / 47 2.1. Concepția elenistică vs. viziunea iudaică cu privire la istorie / 47 2.2. Istoria lui Israel ca teologie
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
existențialismului specific epocii și, nu în ultimul rând, prin trecutul său contestatar în raport cu Biserica Ortodoxă Rusă, care-l acuzase de blasfemie după un articol critic la adresa Sfântului Sinod din 1913. Între a filozofa și a teologhisi există totuși o breșă epistemologică, care se definește prin opțiunea existențială a omului între a crede sau a nu crede în Dumnezeu. Această alegere este necesară și pentru interpretarea creștină a istoriei, care presupune recunoașterea lui Iisus ca Hristos, a Întrupării și Învierii Sale11. Mi
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Dumnezeu a participat la un anumit eveniment. Totuși, îl intuim pe Dumnezeu în istorie pentru că simțim că El acționează în viața noastră. Experiența noastră spiritual-existențială, influențată de Scriptură, ne asigură lentilele prin care vedem evenimentele istorice 55. 1.3. Limite epistemologice Ernst Troeltsch Pentru ca teologia istoriei să poată fi receptată nu doar de teologi sau credincioși, ci și de istorici sau comunitatea științifică în general, este nevoie ca ea să respecte anumite norme metodologice, care, la rândul lor, creează limitări epistemologice
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
epistemologice Ernst Troeltsch Pentru ca teologia istoriei să poată fi receptată nu doar de teologi sau credincioși, ci și de istorici sau comunitatea științifică în general, este nevoie ca ea să respecte anumite norme metodologice, care, la rândul lor, creează limitări epistemologice. De la Herodot la Tucidide și de la Tacitus la von Ranke și Collingwood, istoriografia a suferit numeroase modificări din dorința de a situa narațiunea istorică cât mai aproape de adevăr. Principiile istoriografiei moderne, care vizează și relația dintre credință și istorie, au
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
respire în voie numai când poate fi sigură, chiar și pe tărâmul cercetării științifice, că bazele ei sunt adevărate"42. În metoda sa, Pannenberg îl urmează pe Leibniz, care găsea în criticismul istoric un ajutor necesar în fundamentarea logică și epistemologică a Revelației. Pentru a demonstra Învierea lui Hristos pe baze raționale, Pannenberg construiește o argumentație solidă care include: delimitarea așteptărilor eschatologice ale evreilor de învierea generală a morților, o analiză istorico-critică a tradițiilor referitoare la Înviere, exegeza textelor despre Înviere
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mult, el limitează credința, speranța în cele nevăzute, la simpla convingere sprijinită de date raționale, golind-o de semnificația ei mistică, de miezul ei tainic. Este notabil însă efortul său de a fundamenta credința pe cercetarea istorică cu normele sale epistemologice moderne pentru a-i convinge chiar și pe cei care încă mai ezită: "Credința creștină trebuie să caute confirmarea sa intelectuală în ea [cercetarea istorică n.n.] așa cum și biserica veche a găsit necesar să recurgă la filozofia greacă pentru a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
care încă mai ezită: "Credința creștină trebuie să caute confirmarea sa intelectuală în ea [cercetarea istorică n.n.] așa cum și biserica veche a găsit necesar să recurgă la filozofia greacă pentru a depune mărturie pentru dumnezeirea lui Iisus Hristos"45. Efortul epistemologic al lui Pannenberg de a face Învierea credibilă chiar și celor care nu cred până nu au dovezile necesare l-a inspirat și pe părintele Stăniloae, care arată că lumea ajunsese atât de coruptă, încât numai Fiul lui Dumnezeu o
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
țeapăn (realiză el), dar plimbarea o să-l pună în mișcare (își spuse el), cum o să-i treacă și frigul, și curînd va răsări soarele. La o căutare prea automată a elementelor modale am putea considera că viitorul trădează o nesiguranță epistemologică și un stil negativ; dar în context e clar că nu e vorba de nesiguranță în privința utilizării lor. De fapt, sînt acestea elemente esențiale într-un fragment unde, pentru prima oară, cititorul îl zărește pe tînărul Sortoris nemaifiind împovărat, nesigur
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
În sfârșit, modelul celor patru clivaje e un model de tip deictic, adică descrie și enunță reguli interpretative, însă nu pretinde că furnizează vreo explicație. Luarea în calcul a proprietăților inerente caracterului de model sau, mai exact, statutului logic sau epistemologic, impune ca utilizatorii acestuia să-i respecte constrângerile structurale. Astfel, dorința de a adăuga clivaje noi, sau, în generat, categorii suplimentare unei taxinomii modelul celor patru clivaje este o taxinomie se poate face, dar respectând gramatica specifică a modelului care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ori drept un subterfugiu, înainte de a fi văzută ca un exorcism: dacă se pun cartofi în storcătorul de fructe, sucul obținut va fi de un gust îndoilenic! Recursul la metode cantitative nu ne scutește nici de cea mai mare prudență epistemologică, nici de o analiză culturală prealabilă și, cu atât mai mult, nici de critica semiologică a cuvintelor. Cuvintele, numele partidelor de exemplu, sau negura discursivă în care își învăluie acordurile transnaționale de multe ori hazardate se regăsesc mereu în analiza
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
analizăm rezultatele unei anchete referitoare la electoratul acestuia. Fără a avea în vedere aspectele teoretice și istorice, această lectură, precum și analiza de față, riscă să fie mistificatoare. Pentru a evita asemenea capcane, sugerăm trei percepte metodologice, primul fiind de natură epistemologică, iar celelalte două de ordin istoric. 1. Nu se poate clasifica un partid și, mai ales, nu-l putem atribui unui clivaj, fără a proceda, în prealabil, la o operație de ruptură epistemologică. Savantul trebuie, așa cum zicea Bachelard, să se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
trei percepte metodologice, primul fiind de natură epistemologică, iar celelalte două de ordin istoric. 1. Nu se poate clasifica un partid și, mai ales, nu-l putem atribui unui clivaj, fără a proceda, în prealabil, la o operație de ruptură epistemologică. Savantul trebuie, așa cum zicea Bachelard, să se desprină de evidențele înșelătoare impuse de simțul comun, sociologul trebuie să se abțină, așa cum zicea Durkheim, să recurgă la "prenoțiuni pe care lunga obișnuință ni le prezintă drept naturale". Un autor la care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
schimb, Bulgaria, Serbia Muntenegru și Albania posedă clivaje care își datorează structura revoluției internaționale așa cum am descris-o mai sus. * * * Lumea post comunistă e un laborator fascinant pentru studiul clivajelor și partidelor politice, cu condiția să fie respectate anumite precauții epistemologice și metodologice. În principal, trebuie să evităm două obstacole: acel conceptual stretching care lărgește conceptele până la nivelul la care acestea își pierd orice valoare euristică, pe de o parte, și transformarea unui model într-un "pat al lui Procust" aplicabil
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Prefață de Sorin ANTOHI INSTITUTUL EUROPEAN 2015 "Cunoașterea este funcția esențială a creierului; fără creier nu există cunoaștere. Cei ce vorbesc despre "conștiința cunoașterii" vorbesc, de fapt, despre mentalitatea cognitivă și despre moralitatea cunoașterii. Conștiința, ca și "omenia", sunt atribute epistemologice și nu au o existență independentă. Nu există o infrastructură cerebrală a conștiinței; nu există centri nervoși ai conștiinței". Cuprins Prefață (Sorin Antohi) / 9 Cuvântul autorului / 17 Capitolul I. Spiralogia / 21 Capitolul II. Creierul, infrastructura cunoașterii și a conștiinței / 35
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a intrat cam tot atunci în declinul său postmodern, mizând, alături de mai toate disciplinele socio-umane, pe rebeliune anticanonică, relativism, deconstructivism fără limite și abolire a oricărei metanarațiuni. Mai bine zis, metanarațiunea morții metanarațiunilor a devenit forma hegemonică a unui demers epistemologic și chiar metafizic îndreptat împotriva Proiectului Luminilor și incapabil de a mai gândi cunoașterea ca un tot complex. Niciodată nu fusese mai adevărată formula lui Cusanus, docta ignorantia, de data asta înțeleasă literal, fără contextul ei inițial (insuficiența cunoașterii raționale
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
geometria euclidiană, acceptată secole de-a rândul, pentru ca descoperirea geometriei neeuclidiene să o limiteze la lumea macroscopică, geometria neeuclidiană reprezentând lumea infinitezimală și cosmică. Separarea cunoașterii de conștiință este doar o consecință didactică a nevoii de a explica atributul ei epistemologic. Daniel Clement, Dan Dennett III3 redă complexitatea funcționării creierului ca fiind rezultatul permanentului feedback neuronal și al transformării gândirii într-o narațiune în permanentă transformare dinamică. Cunoașterea și conștiința sunt ca două fațete ale aceleași monede; secționarea acesteia în două
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
minimalist, care îmbogățește articolul-program. PM a luat naștere din confirmarea tezei GB privind arhitectura de tip Principii și Parametri a facultății de limbaj și din cercetările care au urmat acestui moment. PM conține o teză profundă din punct de vedere epistemologic, numită, în lucrările de specialitate, teza minimalistă forte: facultatea umană de limbaj este un sistem cu un design optim și cu o organizare desăvârșită care ne conduc la ideea că avem a face cu funcționarea internă a unui set de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
constituirea printr-un context apare drept ceea ce este: o gramatică. O nouă gramatică a comunicării, fără legătură cu cea veche, analitică, substanțialistă, divizantă. "Rămîn fidel ipotezei că pierderea de către noi a sensului unității a fost pur și simplu o eroare epistemologică" 49. B) Circularitatea. Circularitatea elementelor și diferențierea nivelurilor, într-un cuvînt, complexitatea, sînt reluate din viziunea ecosistemică și cibernetică, dar cu accent pe dezvoltarea societăților și a persoanelor, căci ceea ce contează, la Bateson și la prietenii săi, este schimbarea, justa
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]