4,425 matches
-
vulgarității. Într-un moment de amarnică supărare, iritat la maximum de faptul că Lucia nu se arată cu totul insensibilă la aspectele fizice ale iubirii, cavalerul îi comunică... dimensiunile podoabei sale bărbătești (lungime plus diametru). Din corpusul de corespondență lipsesc epistolele feminine (apar doar câteva rânduri, lămuritoare asupra stilului celei care le semnează), astfel că nu avem posibilitatea de a înregistra contrareacția la o asemenea reacție, contraatacul la un asemenea atac suburban. Le putem totuși aproxima. Dintre cei doi, prin toate
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
ofițer de securitate (soțul încornorat) ca ibovnicul Dimov să fie înrolat în detașamentele de muncă ale armatei. De la mare depărtare, și din supapele unui program zilnic de muncă istovitoare "în folos obștesc", tânărul cap de familie îi trimite soției niște epistole mișcătoare. Acestea (ultimele șaizeci de pagini ale cărții) sunt cele mai pregnante. Pare că distanța geografică îl limpezește pe Dimov, îl spală de zgura unei afectivități problematice și îl configurează ca incipient scriitor. Creatorul oniric de mai târziu are acum
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
Malaparte La împlinirea a șaizeci și cinci de ani de la publicarea cu un succes răsunător a volumului La pelle de Curzio Malaparte, poate nu este superfluu să ne amintim de portretul făcut acestuia în 1957 de poetul Umberto Saba, sub forma unei epistole adresate Linuccei, fata lui. În ciuda unor ciocniri cu autoritățile fasciste, ziaristul și scriitorul Malaparte (pe adevăratul nume Kurt Erich Suckert, 1898 - 1957), inițial și el membru al partidului mussolinian, a rămas mereu o importantă figură publică, ridicînd semne de întrebare
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia poetului, prozatorului, jurnalistului, traducătorului și epistolografului Tudor Arghezi (1880-1967), concepută și elaborată de istoricul și criticul literar Dimitrie Vatamaniuc 1, cu pasiune și rigoare, înregistrează la capitolul corespondență un însemnat număr de epistole 2 pe care acesta le-a scris și trimis unora dintre confrați, prieteni și rude. Unul dintre apropiații săi, poetul Mihai Beniuc, s-a bucurat de atenția și prețuirea lui Tudor Arghezi, care, ori de câte ori se ivea vreo problemă, apela la
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
Strada Grădina Bordei, nr. 51, Bucarest, Roumanie]. Aceste microepistole, deloc de neglijat, conțin o anume încărcătură emoțională și contribuie la conturarea portretului moral al celui ce s-a impus în presa interbelică ca un necruțător pamfletar. Remarcabile sunt și celelalte epistole, ce se publică acum întâia oară, și care cuprind sugestii, îndemnuri și intervenții privitoare la urmașii unora dintre confraț ii lor. Ultimul document ce se publică aici se constituie, de fapt, într-un fermecător discurs prilejuit de împlinirea a 80
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
binevoit să mă primiți. Ieri, am fost între doctori, între medici. Azi, mă găsesc între scriitori... Aici mă simt mai la locul meu, lângă tulpina mea, în grădina mea, în partea mea morală. Vă îmbrățișez, Tudor Arghezi Note Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. D. Vatamaniuc, Tudor Arghezi (1880-1967). Biobibliografie. [Volumul] 1-2. Opera și Repere critice și corespondență. Cu o postfață de Niculae Gheran. București, Editura Institutului Cultural Român, 2005, 868 pagini (1
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
1. D. Vatamaniuc, Tudor Arghezi (1880-1967). Biobibliografie. [Volumul] 1-2. Opera și Repere critice și corespondență. Cu o postfață de Niculae Gheran. București, Editura Institutului Cultural Român, 2005, 868 pagini (1) + 650 pagini (2). 2. Sunt bibliografiate și adnotate 487 de epistole. Se cuvine să precizez că este inclusă și o scrisoare a lui Tudor Arghezi către Mihai Beniuc din 3 decembrie 1952. 3. Nicolae Florescu, Mihai Beniuc - Destăinuiri în „Manuscriptum”, 3, nr. 2 (7), 1972, p. 73-78. Reluat în Ileana Corbea
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
primește Armenia mică. Dobrogea actuala intră sub ocupația regilor odrisi, ca prieteni ai românilor. Cetățile grecești din Pontul vestic au intrat sub influența Romei, iar în anul 8, Ovidius este trimis în exil la Tomis, în care își va scrie epistolele în care menționează că teritoriul a intrat sub ocupație română. Acțiunile militare ale lui Aelius Catus i-a influențat pe geții din Muntenia, cei din Moldova actuala fiind încă liberi și neavând contact cu romanii.Într-un poem al lui
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
Evangelistul" (în , alfabetizat: Luka, "Louka"; în , "Loukás") este unul dintre cei patru evangheliști, fiind considerat de către tradiția creștină autorul Evangheliei după Luca și a cărții Faptele Apostolilor. Era discipol al lui Pavel din Tars. El este menționat în trei din Epistolele lui Pavel inclusiv în Coloseni unde este descris de apostol ca „prietenul nostru drag, doctorul”. Părinții Bisericii timpurii ca Ieronim și Eusebiu au revendicat că el este autorul Evangheliei după Luca și a cărții Faptele Apostolilor și acesta este punctul
Luca Evanghelistul () [Corola-website/Science/308111_a_309440]
-
Peloponezului), alte surse spun că a murit spânzurat de un copac. Conform altor izvoare ar fi murit de bătrânețe, la 84 ani în Boeotia (în prezent Grecia). Cea mai timpurie menționare a lui, a fost făcută de apostolul Pavel în Epistola către Filimon, versetul 24. El mai este menționat în Coloseni 4:14 și 2 Timotei 4:11, două scrisori atribuite comun lui Pavel. Următorarea menționare timpurie a lui Luca este în Prologul "Anti-Marcionism a Evangheliei după Luca", un document despre
Luca Evanghelistul () [Corola-website/Science/308111_a_309440]
-
Magnus . Ibn Abī ‘Usaybī’a a stabilit o listă a operelor sale: Tratatele de medicație scrise l-au influențat pe Ibn Rușd . În lucrarea "Recunoașterea intelegenței active" consideră că inteligența activă este cea mai importantă facultate a ființei umane. În "Epistola despărțirii", "Epistola despre ajungere omului la intelect", în "Felul de a fi al Singuraticului", în unele pasaje din "Cartea despre suflet" tema centrală este unirea sufletului cu divinitatea, scop suprem al existenței. Unirea nu este privită în sens strict religios
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
Abī ‘Usaybī’a a stabilit o listă a operelor sale: Tratatele de medicație scrise l-au influențat pe Ibn Rușd . În lucrarea "Recunoașterea intelegenței active" consideră că inteligența activă este cea mai importantă facultate a ființei umane. În "Epistola despărțirii", "Epistola despre ajungere omului la intelect", în "Felul de a fi al Singuraticului", în unele pasaje din "Cartea despre suflet" tema centrală este unirea sufletului cu divinitatea, scop suprem al existenței. Unirea nu este privită în sens strict religios, ci este
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
consultant. Se cuvine să precizez că istoricul literar și profesorul universitar Al. Piru nu a făcut nici măcar o singură intervenție publică, după 1990, în care să incrimineze pe cei ce l-au ostracizat mai bine de o jumătate de secol. Epistolele pe care le-a trimis, în timp, lui G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Dumitru Murărașu, Adrian Marino, Constantin Ciopraga, Pompiliu Marcea, Virgil Treboniu și altora se constituie, de fapt, în mărturii excepționale despre un timp potrivnic și despre niște oameni lipsiți
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
lui G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Dumitru Murărașu, Adrian Marino, Constantin Ciopraga, Pompiliu Marcea, Virgil Treboniu și altora se constituie, de fapt, în mărturii excepționale despre un timp potrivnic și despre niște oameni lipsiți de onoare și cu un caracter îndoielnic. Epistola ce se publică acum, întâia oară, este o invitație la respect și o chemare la reflecție și luciditate a lui Pompiliu Marcea (1928-1985) care a fost consiliat greșit în privința profesorului și cărturarului Al. Piru. Iritarea lui Pompiliu Marcea, ieșirile sale
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
om care dacă nu ți-a făcut nici un bine, după cum văd că gândești, nu ți-a făcut în orice caz vreun rău. Și cred că este incapabil să-ți facă, după firea sa. Al dumitale, Al. Piru Note Originalul acestei epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Al. Piru - Pompiliu Marcea - „Convorbiri literare” și spiritul critic și Ioan Slavici în Varia. Studii și observații critice. [Volumul] 2. [București], Editura Eminescu, 1973, p. 104-107 și 172-179. 2
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
este literatura scrisă de autori români. În același timp, termenul se referă la întreaga literatură scrisă în limba română. Cel mai vechi document păstrat scris în limba română este o epistolă datată 1521, trimisă de Neacșu de la Câmpulung "judelui" de la Brașov, Hans Benkner. Cultura Română a fost puternic influențată de creștinism de la începuturile sale, chiar "Sfântul Apostol Andrei, Cel dintâi chemat" fiind propovăduitor al Sfintei Scripturi în aceste locuri. Cu toate
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
literar Perpessicius a relevat, pentru întâia oară, semnificația și importanța corespondenței lui Panait Istrati privitoare la „cariera epică, ce avea să culmineze cu romanul Boierul, a lui Romulus Cioflec“1. Revelatoare, din multiple puncte de vedere, sunt și cele două epistole, încă necunoscute, ale lui Romulus Cioflec trimise lui Liviu Rebreanu care, absorbit de marile probleme ale momentului, nu dispune reprezentarea piesei Cupa Domeniilor pe scena Teatrului Național din București. Cauzele rămân încă necunoscute, deși autorul s-a bucurat de excelente
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
știi, și ce va mai rămâne din teatrul 9 lui? Cu cele mai alese sentimente, Romulus Cioflec [Domniei sale domnului Liviu Rebreanu, Bulevardul Elisabeta, nr. 97, Loco; Expeditor: Romulus Cioflec, Strada Inginer Slăniceanu, nr. 6, București IV]. Note Originalele celor două epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române . 1. Perpessicius - Romulus Cioflec, romancier realist, în Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor, II, 1958-1962. șBucureștiț, Editura pentru Literatură, 1964, p. 351. 2. Liviu Rebreanu a fost director al Teatrului Național din București
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
a gîndit tocmai la Eminescu, pentru a-l lua de pseudonim. Aceeași persoană mai știe însă cîte ceva despre Eminescu, nu numai că se află în curtea PSD. Dacă ne luăm după formulele de adresare pe care le folosește în epistolele sale, Eminescu pare să fi fost într-o relație de subordonare față de Dorina Mihăilescu, căreia i se adresează, din reflex, cu Doamnă Dorina Mihăilescu. După stil are pînă în 30, cel mult 35 de ani. Pare să fie bărbat sau
Cine ar putea fi Eminescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11376_a_12701]
-
zilele următoare, am clocit un plan stupid, demodat. L-am pus pe prietenul Paul, colegul meu de grupă, să-i scrie o scrisoare (ea a ajuns, mai târziu, la Securitate). Învățasem la „Comparată“ cât de devastatoare pot fi efectele unei epistole aranjate; profesoara, o mamaie nebună, cu ochelarii săriți de pe nas, trepida de nervi când venea vorba de Stendhal sau Laclos. Tovarășă Popescu“, zicea scrisoarea, sunteți somată să vă prezentați de urgență la sediul Biroului de Partid de sector, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pomeniți generos în scrisoare, mi-erau complet necunoscute. Poate memoria refula niște întâmplări, poate ceva se ștersese din rolele ei istorice și afective, dar beculețul curiozității nu se-aprindea: nu pâlpâia nici un indiciu, nu stabileam nici o legătură. Cât despre stilul epistolei, el mă revolta și-mi stârnea atenția în același timp, ca un spectacol pe care îl urmărești cu milă și de la care nu vrei să mai pleci. Aici chiar că nu mă recunoșteam; pe lângă că scrisul nu-mi aparținea, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
comentariile securistului, care grafiase pe marginea foii obișnuitele lui observații stilistice (gen: „replicant - ce este?“; „destin/bagaj - comparație forțată, nereușită“ sau „corzile de cristal ale minciunii - nu există corzi de cristal, nu se fabrică la noi, verificat Reghin și Sighișoara“), epistola, mai dezlânată și inconsecventă ca oricare alta, începea să producă niște informații valoroase, pe care nu trebuia decât să le așez la locul potrivit. În primul rând, omul lăsa date: cinci ani de relație cu iubita lui. 1998 - 5 = 1993
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
V, ultima. E datată 29.02.1999.“ „Și ce-i cu asta?“ „Pune mâna pe-un calendar. 1999 n-a fost an bisect. Mai simplu spus, februarie a avut 28, nu 29 de zile. Ziua-n care a fost scrisă epistola nu există.“ „Deci Scrisoarea V nu există, de fapt?!“ „Există la fel de mult ca Atlantida sau Moș Nicolae. Dacă vrei tu să existe, există. Poate a și fost scrisă, poate chiar de tipul tău. Da’ nu-n ziua aia.“ „Din câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Nicolae. Dacă vrei tu să existe, există. Poate a și fost scrisă, poate chiar de tipul tău. Da’ nu-n ziua aia.“ „Din câte-nțeleg eu, avem de-a face c-un fals.“ „Nu neapărat. Sunt mai multe variante. Ori epistola a fost redactată anterior/ulterior lui 28 februarie și datată intenționat greșit; ori nimeni n-a scris-o niciodată cu-adevărat, și cineva a confecționat-o, dar, în grabă, a greșit data; ori e-o coincidență și omul nostru pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe calul cel mai iute, cu răvaș la Veneția, la signor Matteo Frassetti, palatul Frassetti, lângă podul Rialto. Te Întorci numai după ce te-ai Încredințat că mesajul a ajuns și a fost citit. Nu aștepți răspuns. Pietro scosese hârtie de epistolă din șaua calului, scrisese câteva cuvinte, pusese un sigiliu, Îl Împături și-l dăduse solului. Iscoadele plecaseră Într-un tropot ușor. - Contessina, vom călători noaptea Întreagă, iar mâine la apus vom fi lângă Udine, unde Încetează puterea Austriei și Începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]