1,663 matches
-
În cartierul nostru unde au un perete dedicat impresioniștilor. Mamele s-au obișnuit de voie, de nevoie cu ideea că banii nu pot cumpăra dragostea, dar cred că-l pot cumpăra pe Monet, și asta e suficient pentru ele. Mame epuizate care merg la serviciu și care-și Înscriu fetele la academii ale stresului. Poate e singura perspectivă pe care o mai putem Înțelege. Stres. Succes. Chiar rimează. 09.28: — Ce probleme are femeia aia? —Poftim? Winston mă studiază În oglinda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
soluțiile: fie plec la aeroport de dimineață Într-o atmosferă Înghețată și sper să se mai Încălzească până mă Întorc, fie mă dezbrac pe loc și ne amintesc amândurora că dragostea e ceva care se poate face. Sunt atât de epuizată, că-mi simt trupul ca o carcasă; nu, mă simt ca un trup viu care cară unul mort În spate. Dar nu pot să-l las așa, și apoi există tipuri de sex care necesită mai puțin timp și energie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
bebeluș să tacă. Pentru că bebelușul vrea să doarmă, dar probabil din cauza presiunii o dor urechile. Singurul mod de a egaliza presiunea este s-o convingă să bea puțin lapte, dar nu vrea să se agațe de sân pentru că e prea epuizată ca să sugă. La auzul cuvântului „a suge“, pe Momo o trece un mic fior de silă care face să-i tresalte puloverul de lână gri Donna Karan. Spune că Întreaga idee de a hrăni de la sân i se pare extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
așa? În adâncul sufletelor, știm cu toții asta. Când vor Începe să fabrice conserve cu numele „Mama și decalajul orar“ sau „Mama În timpul liber“, când pâinea va fi Împachetată În ambalaje pe care să scrie „Mândria tatălui“, noi, mamele denaturate și epuizate, vom putea ieși din ascunzători cu mâinile sus. Vineri, 07.10: Richard a ridicat tonul. Nu l-am mai auzit ridicând tonul până acum, poate doar ca să-mi ceară să-l cobor eu pe-al meu. Dar cum stăteam noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
În clasa de mijloc. Nu se poate casă elegantă care să nu aibă așa ceva. Felix a fost diagnosticat cu „deficit de atenție“. Cred că și tatăl lui suferă de același lucru, dar să fie oare pentru că are o aventură?? Prea epuizată ca să-mi pese. Am citit În Good Housekeeping că jumătate din femeile care lucrează sunt Îngrijorate că relația cu soțul e afectată de o groaznică „foame de timp“. Ce face cealaltă jumătate: felații de 30 de secunde? Ce se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
că de fapt cîinele era un bărbat În smoching crem, care se lupta cu cineva pe care Îl imobilizase În scaunul din dreapta. În scurta pauză dintre două piese de la discotecă, am auzit un strigăt de femeie, mai mult un icnet epuizat. MÎinile ei Întinse deasupra capului bărbatului sfîșiau țesătura plafonului. La șase metri de mine avea loc un viol. Am aprins farurile și am claxonat lung de trei ori. Am pășit pe prundiș și portiera Porsche-ului s-a deschis cu putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
să pară la vânătoare cu ogari. Conversația le e sub cea a unui servitor de rând. La 25 de ani și-au pierdut părul, mâncat de hydrargyr (ca să nu-i spunem mercur). ș...ț Sunt pur și simplu niște oameni epuizați”. Devitalizarea lor galopantă, efeminarea tot mai pronunțată stau la rădăcina poreclelor de cocodè sau petit crevé (cel de-al doilea Însemnând, la propriu și la figurat, „epuizat”, „frânt”, „rupt de oboseală”). Toată această epidemie de dandysm de mâna a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
un om din altă lume. Zi după zi, imaginea viitorului personaj des Esseintes se limpezește. Romanul A rebours (În răspăr)1 stă să se nască. „Va fi curios, cred, cu atât mai mult cu cât În el se află rafinamentul epuizat al tuturor lucrurilor, al literaturii, al artei, al florii, al parfumurilor, al mobilelor, al pietrelor etc.” Sunt gândurile lui Huysmans dintr-o scrisoare adresată unui prieten. Tot ceea ce melancolicul funcționar, chinuit de ficat, fiere, stomac, de o viață precară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Besborough, Lady Warburton, Sir H. Smyth, Sir H. Peyton, Sir W. Burgoyne, coloneii Sheddon și Cotton, generalul Phipps etc. etc. Toți Își doreau - și prin urmare au plătit ca niște englezi care doresc ceva - aceste relicve prețioase ale unui lux epuizat, aceste obiecte consacrate de gustul unui bărbat, aceste lucruri fragile atinse și folosite pe jumătate de Brummell. Societatea opulentă, pentru care superfluul devenise necesitate, a plătit cel mai scump exact ceea ce avea mai puțină valoare În sine: niște bagatele (the
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
și Besborough, Lady Warburton, Sir H. Smyth, Sir H. Peyton, Sir W. Burgoyne, coloneii Sheddon și Cotton, generalul Phipps etc. Toți Își doreau - și prin urmare au plătit ca niște englezi care doresc ceva - aceste relicve prețioase ale unui lux epuizat, obiecte consacrate de gustul unui bărbat, lucruri fragile atinse și folosite pe jumătate de Brummell. Societatea opulentă, pentru care superfluul devenise necesitate, a plătit cel mai scump exact ceea ce avea mai puțină valoare În sine: niște bagatele (the knick-knacks) ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Oricum, spuse Janey cu o insistență discretă, ce se întâmplă dacă îi arăți tipului ăstuia, lui Sally, studioul tău? Ce ai de pierdut? Am ridicat din umeri. Numai că așa m-am săturat de lucrările mele, Janey, mă simt complet epuizată. Uneori mă întreb dacă nu cumva până acum n-am făcut altceva decât s-o tot țin lungă cu o singură idee bună. După toată povestea cu Nat, am muncit ca apucata ca să uit și acum simt că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
făcuse deja intrarea triumfătoare, coborând pe un mobil și apoi sărind pe Oberon printr-o manevră laterală care necesită intervenția a trei mașiniști și nu mai puțin de patru încercări pentru a fi pusă la punct. Deja mă simțeam complet epuizată. Toate secvențele în care se foloseau mobilele mele se terminaseră, oricum. Am pornit-o prin culise în speranță că voi da de Hugo. Amfiteatrul era cufundat în beznă; nu se zăreau decât capetele incandescente ale țigărilor și creioanele lanternă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
fără ca totuși să-l nimerească. — Veșmântul Vostru alb e prea vizibil, Sanctitate! îi spuse însoțitorul său, grăbindu-se să-l acopere cu propria sa mantie, de culoare mov, mai puțin vizibilă. Sfântul Părinte ajunse la castel teafăr și nevătămat, dar epuizat, plin de praf, cu un aer rătăcit, cu chipul descompus. Porunci să fie coborâte grilajele mobile din fier pentru a interzice accesul în fortăreață, apoi se închise singur în apartamentele sale ca să se roage, poate și ca să plângă. În oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sau un prim-ministru al vreunui guvern străin. Bineînțeles că israelienii și palestinienii păstrau o cale de comunicare. Se gândi acum din nou la acest lucru, stând întinsă pe patul hotelului, lăsându-se să alunece câteva minute într-un somn epuizat. Visă că rătăcea pe străzile Ierusalimului, nu în propriul ei trup, ci în cel al avatarului cu maiou creat de sora ei în Second Life. Plutea deasupra Domului aurit al Stâncii, avântându-se mult deasupra Zidului de Vest. Bărbații de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
BASTON: Repede, că înnebunesc! VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Așteaptă, dracului, un pic. BĂRBATUL CU BASTON: Aștept. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Trage acum! (BĂRBATUL CU BASTON trage găleata afară. Dezgustat, se duce și o varsă într-o pubelă pe două roți. Epuizat, se prăbușește lângă fântână. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE scoate capul din fântână, agățat cu mâinile de marginea fântânii.) BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Păi, ce faci? BĂRBATUL CU BASTON (Tresărind.): Ce fac? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Și eu? BĂRBATUL CU BASTON: Iartă-mă. BĂRBATUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Domnule, vă rog, se aude afară... ARTUR: Da! Sunt! Nu pot cere nimic! Nu pot avea nimic! Nu am liniște, nu am covor roșu! Nimic, nimic, nimic! Eu mă sinucid! GARDIANUL (Îngrozit.): Nu știți ce spuneți! (Îi acoperă urechile.) ARTUR (Epuizat, la pământ, icnind.): Nu mai vreau nimic... Să se termine odată! GARDIANUL: Știam eu c-o să se termine totul cu bine... ARTUR: Să vină călăul! Să se termine! GARDIANUL: Imediat, imediat... (Agitat, prin încăpere.) Numaidecât... Întotdeauna întârzie... blestematul... (Pentru sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și se privește în tăcere câteva zeci de secunde; scârbit.) Vax! (PARASCHIV apare, speriat, în deschizătura din tavan; coboară repede câteva trepte, stropind cu apă în jur, trântește capacul, se asigură că e bine închis și se așază pe scară, epuizat, cu găleata între picioare, are fața răvășită.) PARASCHIV: Ne-au prins! (Respiră greu, agitație.) MACABEUS: Ce? PARASCHIV: S-a zis! (Gâfâie.) Gata! MACABEUS (Iritat, se ridică într-o rână.): Ce e? PARASCHIV: Au început să ne caute. MACABEUS: Cine? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
să dormi și tu... PARASCHIV: N-am mai dormit... De atâta timp... MACABEUS (Jucându-se cu lobul urechii lui PARASCHIV): Așa, așa... Ești tare murdar prin urechi... PARASCHIV (Visând.): La Göteborg mă spălam în fiecare zi... MACABEUS: Zău? PARASCHIV (Obosit, epuizat, hipnotizat.): Aveam baie... cu smalț... MACABEUS: Și mai ce? PARASCHIV: Aveam un prosop galben, cu puf... Care mă sâcâia... Îmi intra în gură și în nări... MACABEUS: Am cunoscut și eu o dată o putoare... Care mi se băga prin gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
începusem să visez forma norilor, în timpul somnului. Era magnific, se făcea, de pildă, că începusem să cobor într-o prăpastie... Da. Ha, ha, ha... HAMALUL: Să-l ducem la culcare. Bătrânul s-a prostit de tot. ȘEFUL GĂRII (Se sprijină, epuizat, de zidul din față și alunecă la pământ.): Sunt gata să mor. Am să mor din lipsă de ploaie. CASIERUL (Râde isteric.): He, he, he... N-ai să mori niciodată, mincinosule. HAMALUL: Ai să mori în patul tău, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
chip de alternativă cu ramificațiile egal de pierzătoare. Dacă, Într-adevăr, mă aflam În posesia lucrului pe care ei Îl căutau și făceam prostia să-l divulg, urma să fiu lichidat pentru că deveneam fie un martor primejdios, fie o sursă epuizată, deci inutilă: maurul Își făcuse datoria, maurul putea fi trimis să moară puțin. Paranteză. Ciudat animal mai e și omul, Doamne Dumnezeule! Cât eram de bulversat de situația mea fără ieșire - și la propriu, și la figurat -, n-am pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de muncă.“ Și asta poate că ar fi avut un efect. Dar obișnuința anilor ne permitea să vorbim fără să ținem seama de nimic din ceea ce se spunea de fapt. Ce pierdere. Doar obosită. De fapt, da, așa e. Sunt epuizată. M-am întors și-am ieșit din salon, iar fisura cât un fir de păr, care ar fi putut da frâu liber unei discuții despre ceea ce simțeam cu adevărat, fusese din nou acoperită, pentru siguranță. Mi-am lăsat jos servieta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
pentru clientul meu - dar dacă ăsta e cel mai bun lucru pentru familie e altă problemă. Eu doar... Oh, Charlie, chiar trebuie să discutăm asta acum? Iartă-mă, iubitule, dar am avut și eu o zi dementă și sunt al naibii de epuizată. Nu vrei să luăm cina și să ne uităm repede la niște porcării la televizor, și să vorbim despre asta mâine? Avem amândoi de lucru, în definitiv, și ne-ar face bine să luăm o pauză de la toate. Nu crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
nu durează niciodată mult; nu mă îndoiesc că, din când în când, are și ea aceleași gânduri ca mine. Mă duc să iau niște pui și fac una dintre specialitățile mele. Știu că raportul ăsta te termină și probabil ești epuizată. Du-te direct acasă și fă-ți o ceașcă de ceai. —Charlie, sună extraordinar. Dar ziua ta cum a fost? Ce fel de... — N-a fost rea deloc. N-a fost o zi rea. Am reușit să... —Dragă, iei, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
învățat să tragă așa de bine cretinul?!" Îi amintea de precizia circarilor care desenau în cuțite silueta unei femei țintuite la zid. Corul continua: ― Vreau să-mi spui frumoasă Zaraza cine te-a iubit / Câți au plâns... Șerbănică se învîrtea epuizat. Plângea de-a binelea și semăna cu o pasăre beată. ― Mai repede! strigă cârnul ațâțat. Dă și din mâini, ce naiba! Bătrânul se lovea de mobile, gata să cadă. Melania Lupu duse mâna la gât. " Ce-i drept, asta nu ți-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
interval atât de scurt nu pot convinge pe nimeni. Matei rămase cu gura căscată. ― Am impresia că trăiesc un coșmar, declară sculptorul. Barba îi crescuse, arăta sleit, dar se liniștise. " Nu ești departe de adevăr", reflectă Grigore Popa. Se simțea epuizat, avea o singură dorință. Să doarmă măcar un ceas. Doru Matei continuă: ― Mă întreb dacă merită. Îmi vine să-mi iau lumea în cap! Melania Lupu înghiți bomboana. ― Peste exact trei zile, sosește domnul Van der Hoph. Are un avion
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]