1,457 matches
-
Severus sau Dioclețian au stat la baza legilor din perioada târzie a Imperiului Român, fiind reunite în codexurile lui Theodosiu al II-lea sau a lui Iustinian. Datorită problemei succesiunii, izbucneau războaie civile. Unii împărați au încercat să introducă principiul eredității, dar cu succes limitat. Mulți își ridicau fii la rangul de "Caesar", apoi de "Augustus", cu sau fără atribuții precise, printr-un mod de guvernare duală. Dioclețian a introdus sistemul conducerii în patru, Tetrarhie, luând această decizie datorită extinderii imperiului
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
procese programate biologic (genetic) și procese datorate interacțiunii mediului. Dezvoltarea poate fi fizică, aceasta influențând și viața interioară a individului, cognitivă (percepție, învățare, memorie, raționament, limbaj etc) și psihosocială (personalitate, emoții, relații cu ceilalți). Aceasta se referă la cât contează ereditatea(genotipul) și cât contează mediul în care se dezvoltă o persoană. Teoriile extreme susțin fie mediul ca factor exclusiv (behavioursimul) fie componenta genetică (teoriile etologice). Acestea sunt însă depășite, astăzi existând un relativ consens în ideea că există o interacțiune
Psihologia dezvoltării () [Corola-website/Science/306180_a_307509]
-
a este proprietatea tuturor organismelor vii aparținătoare unei specii de a da naștere la urmași asemănători sau capacitatea organismelor de a transmite la descendenți anumite caractere ereditare, fie prin reproducere asexuată sau reproducere sexuată. Prin procesul eredității, variațiile genetice se acumulează și pot duce la evoluția prin selecție naturală a unor fenotipuri (conform teoriei evoluției lui Darwin). Studiul eredității în biologie se numește genetică și include alte subdomenii cum ar fi epigenetica. La oameni, culoarea ochilor reprezintă
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
organismelor de a transmite la descendenți anumite caractere ereditare, fie prin reproducere asexuată sau reproducere sexuată. Prin procesul eredității, variațiile genetice se acumulează și pot duce la evoluția prin selecție naturală a unor fenotipuri (conform teoriei evoluției lui Darwin). Studiul eredității în biologie se numește genetică și include alte subdomenii cum ar fi epigenetica. La oameni, culoarea ochilor reprezintă un exemplu de caracteristică ereditară: un individ poate moșteni culoarea căprui a ochilor de la unul dintre părinți. Caracteristicile ereditare sunt controlate de
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
care interacționează între ele (în ). Studii recente au confirmat că, în anumite situații, schimbările ereditare nu pot fi explicate direct de structura ADN. Aceste fenomene sunt clasificate ca sisteme ereditare epigenetică epigenetice, care evoluează fie datorită genelor, fie independent. Studiul eredității epigenetice este doar la început. Câteva dintre sistemele ereditare epigenetice sunt metilarea ADN, ciclurile metabolice (vezi Metabolism) (în ), atenuarea genelor (în ) prin interferența ARN sau structura tridimensională a proteinelor. De exemplu, ereditatea ecologică prin procesul construirii nișelor este definită de
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
care evoluează fie datorită genelor, fie independent. Studiul eredității epigenetice este doar la început. Câteva dintre sistemele ereditare epigenetice sunt metilarea ADN, ciclurile metabolice (vezi Metabolism) (în ), atenuarea genelor (în ) prin interferența ARN sau structura tridimensională a proteinelor. De exemplu, ereditatea ecologică prin procesul construirii nișelor este definită de acțiunile repetate și regulate ale unui organism în mediul lui de viață. Acest fenomen să naștere unui efect care alterează procesul de selecție timp de mai multe generații. Moștenitorii preiau genele părinților
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
efect care alterează procesul de selecție timp de mai multe generații. Moștenitorii preiau genele părinților, dar și caracteristicile determinate de mediu, generate prin comportamentul înaintașilor. Alte exemple de caracteristici ereditare care nu sunt controlate de informația genetică sunt caracteristicile culturale, ereditatea de grup și simbiogeneza. Aceste exemple de ereditate, nelegate de informația genetică, poartă numele de selecție la mai multe nivele (în ). Ideea eredității genelor este atribuită călugărului Gregor Mendel din Moravia, care și-a publicat munca în anul 1865. Munca
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
mai multe generații. Moștenitorii preiau genele părinților, dar și caracteristicile determinate de mediu, generate prin comportamentul înaintașilor. Alte exemple de caracteristici ereditare care nu sunt controlate de informația genetică sunt caracteristicile culturale, ereditatea de grup și simbiogeneza. Aceste exemple de ereditate, nelegate de informația genetică, poartă numele de selecție la mai multe nivele (în ). Ideea eredității genelor este atribuită călugărului Gregor Mendel din Moravia, care și-a publicat munca în anul 1865. Munca sa a rămas aproape necunoscută, până când a fost
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
comportamentul înaintașilor. Alte exemple de caracteristici ereditare care nu sunt controlate de informația genetică sunt caracteristicile culturale, ereditatea de grup și simbiogeneza. Aceste exemple de ereditate, nelegate de informația genetică, poartă numele de selecție la mai multe nivele (în ). Ideea eredității genelor este atribuită călugărului Gregor Mendel din Moravia, care și-a publicat munca în anul 1865. Munca sa a rămas aproape necunoscută, până când a fost republicată în 1901. La început s-a crezut că ereditatea mendeliană are loc numai în
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
mai multe nivele (în ). Ideea eredității genelor este atribuită călugărului Gregor Mendel din Moravia, care și-a publicat munca în anul 1865. Munca sa a rămas aproape necunoscută, până când a fost republicată în 1901. La început s-a crezut că ereditatea mendeliană are loc numai în sensul diferențelor evidente calitativ, precum cele observate de Mendel în experimentul său cu mazărea. Ideea efectului cantitativ al genelor a fost propusă de R. A. Fisher în 1918. Experimentului cu mazărea a pus bazele studiului carecteristicilor
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
caracteristici își au originea într-un singur locus. Atunci când Charles Darwin a propus teoria evoluției în 1859, principala sa problemă a fost lipsa de cunoștințe legate de erediate. Prima abordare a lui Darwin a fost legată de felul în care ereditatea părea să funcționeze (a observat că și caracteristicile absente ale părinților la momentul reproducerii puteau fi moștenite, apoi a mai observat că unele caracteristici erau legate de sex), dar a evitat să explice mecanismele eredității. Primul model al eredității propus
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
legată de felul în care ereditatea părea să funcționeze (a observat că și caracteristicile absente ale părinților la momentul reproducerii puteau fi moștenite, apoi a mai observat că unele caracteristici erau legate de sex), dar a evitat să explice mecanismele eredității. Primul model al eredității propus de Darwin a fost adoptat, și mai apoi modificat, de verișorul acestuia Francis Galton, care a pus bazele școlii biometrice despre ereditate. Modelul eredității dobândite, propus de Darwin, a fost contrazis în 1880, când August
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
care ereditatea părea să funcționeze (a observat că și caracteristicile absente ale părinților la momentul reproducerii puteau fi moștenite, apoi a mai observat că unele caracteristici erau legate de sex), dar a evitat să explice mecanismele eredității. Primul model al eredității propus de Darwin a fost adoptat, și mai apoi modificat, de verișorul acestuia Francis Galton, care a pus bazele școlii biometrice despre ereditate. Modelul eredității dobândite, propus de Darwin, a fost contrazis în 1880, când August Weismann a tăiat codițele
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
că unele caracteristici erau legate de sex), dar a evitat să explice mecanismele eredității. Primul model al eredității propus de Darwin a fost adoptat, și mai apoi modificat, de verișorul acestuia Francis Galton, care a pus bazele școlii biometrice despre ereditate. Modelul eredității dobândite, propus de Darwin, a fost contrazis în 1880, când August Weismann a tăiat codițele mai multor generații de șoareci și a observat că puilor acestora continuau să le crească codițe. Oamenii de știință cercetează posibilitatea corectării mutațiilor
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
caracteristici erau legate de sex), dar a evitat să explice mecanismele eredității. Primul model al eredității propus de Darwin a fost adoptat, și mai apoi modificat, de verișorul acestuia Francis Galton, care a pus bazele școlii biometrice despre ereditate. Modelul eredității dobândite, propus de Darwin, a fost contrazis în 1880, când August Weismann a tăiat codițele mai multor generații de șoareci și a observat că puilor acestora continuau să le crească codițe. Oamenii de știință cercetează posibilitatea corectării mutațiilor din genele
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
asupra sănătății unei persoane, unele dintre aceste variații pot amplifica riscul de a dezvolta anumite afectiuni. Mutațiile genetice în sensul cel mai larg sunt modificări ce se produc la nivelul genelor, al cromozomilor sau al altor constituenți celulari purtători ai eredității, deci schimbări ale genotipului. După substratul pe care îl afectează, mutațiile, la rândul lor, pot fi împărțite în mutații genice, cromozomice, genomice sau plastidice. Din punctul de vedere al semnificației lor în relațiile organismului cu mediul, ca și în procesul
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
în rândul ambelor sexe. S-a constatat că, deși sunt mai multe femei internate în aziluri decăt bărbați, acestea se sinucid mai puțin. Deci diferitele forme ale neurasteniei nu au ca și consecința sinuciderea. Sinuciderea și stările psihologice normale. Rasa. Ereditatea Concluziile la care a ajuns Durkheim au fost că: 1. dacă există un determinism organo-fizic, de origine ereditară, din cauza căruia omul este predestinat pentru sinucidere, acesta ar trebui să afecteze ambele sexe; 2. dacă sinuciderea ar fi ereditară ar trebui
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
rezultatele din embriologie și paleontologie, au fost sintetizate prin teoria evoluționistă a lui Charles Darwin și prin mecanismul selecției naturale. La sfârșitul secolului al XIX-lea, asistăm la decăderea teoriei generației spontane, o dată cu descoperirea germenilor ca agenți patogeni. Dar mecanismul eredității rămâne încă un mister. La începutul secolului al XX-lea, redescoperirea operelor lui Gregor Mendel conduce la o rapidă dezvoltare a geneticii, la care se remarcă aportul lui Thomas H. Morgan și a discipolilor săi. Teoria sintetică a evoluției apare
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
favorizate în lupta pentru existență", poate fi considerată un moment epocal în istoria biologiei. Totuși, selecția naturală a fost acceptată ca principal mecanism al evoluției abia un secol mai târziu, o dată cu apariția geneticii și cu explicarea modalităților prin care operează ereditatea. De-a lungul secolului al XIX-lea, aria fiziologiei s-a extins înafara domeniului strict medical, ajungând să aibă ca obiect studiul proceselor fizice și chimice care au loc la nivelul organismelor. Așadar ne referim nu numai la oameni, ci
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
a secolului al XIX-lea. Controlul și reglarea proceselor din cadrul organismelor devin preocupări principale, fiind studiate în centre universitare specializate în biologie. La începutul secolului al XX-lea, metoda experimentală în biologie a căpătat o puternică amploare. Descoperiri ca mecanismul eredității și cel al metabolismului au reliefat clar importanța experimentului, în defavoarea metodelor de studiu ale științelor naturii, care puneau accentul pe analiza morfologică și filogenetică. Ecologia a apărut ca o combinație între biogeografie și studiul ciclului biogeochimic al materiei. Necesitatea creșterii
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
lui Mendel. La scurt timp, cercetătorii din domeniul citologiei au emis ipoteza conform căreia materialul genetic ar fi constituit din cromozomi. Între 1910 și 1915, Thomas H. Morgan, studiind "Drosophila melanogaster" (devenită ulterior organism-model în genetică), elaborează "teoria cromozomială a eredității". Hugo de Vries a încercat să aplice aceste rezultate ale geneticii (ereditate și hibridare) în cadrul evoluționismului și a elaborat teoria mutațiilor genetice, care a fost acceptată pe scară largă imediat după publicare. Un număr mare de aderenți câștigase și teoria
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
conform căreia materialul genetic ar fi constituit din cromozomi. Între 1910 și 1915, Thomas H. Morgan, studiind "Drosophila melanogaster" (devenită ulterior organism-model în genetică), elaborează "teoria cromozomială a eredității". Hugo de Vries a încercat să aplice aceste rezultate ale geneticii (ereditate și hibridare) în cadrul evoluționismului și a elaborat teoria mutațiilor genetice, care a fost acceptată pe scară largă imediat după publicare. Un număr mare de aderenți câștigase și teoria eredității caracterelor dobândite a lui Jean-Baptiste de Lamarck. De asemenea, John Burdon
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
Hugo de Vries a încercat să aplice aceste rezultate ale geneticii (ereditate și hibridare) în cadrul evoluționismului și a elaborat teoria mutațiilor genetice, care a fost acceptată pe scară largă imediat după publicare. Un număr mare de aderenți câștigase și teoria eredității caracterelor dobândite a lui Jean-Baptiste de Lamarck. De asemenea, John Burdon Sanderson Haldane, Ronald Fisher și Sewall Wright au elaborat conceptul de "genetica populațiilor". Toate aceste rezultate au condus la crearea sintezei moderne a teoriei darwiniene a evoluției, și anume
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
din care ies larve. În timpul procesului de metamorfoză spre stadiul de crisalidă, larvele speciei produc coconii („gogoșile” de mătase naturală). "Bombyx mori" este unul din organismele cele mai studiate din punct de vedere biologic, el permițând, între altele, verificarea legilor eredității ale lui Mendel (1906) și descoperirea feromonilor. Genetica acestei insecte a fost bine studiată iar în ultimii ani genomul său a fost secvențiat în întregime, informațiile fiind depuse într-o bază de date numită „SilkDB” la care accesul este liber
Fluture de mătase () [Corola-website/Science/314589_a_315918]
-
în zonele nordice. În timpul campaniei Lisenkoiste Miciurin a fost promovat ca lider sovietic în teoria evoluției, propaganda subliniind superioritatea și productivitatea biologiei sovietice miciuriniste (мичуринская биология) față de biologia neproductivă Weismanist-Morganist-Mendelistă capitalistă. De fapt teoria lui Miciurin despre influența mediului asupra eredității era o variantă a Lamarckismului. Poziția lui era că sarcina unui selecționist era de a asista și îmbunătăți selecția naturală. În URSS a fost larg popularizată declarația lui că „"Nu ne putem aștepta la favoruri din partea naturii. Să i le
Ivan Vladimirovici Miciurin () [Corola-website/Science/314727_a_316056]