16,546 matches
-
pe cele ce schițează lecturi în cheie hermetică (acela dedicat romanului lui Ken Kesey ori cel în care sunt decriptate șapte trepte de combustie prezente în Cartea Oltului ). Demersul critic înregistrează o "cădere "(în nici un caz valorică) în contemporaneitate o dată cu eseul despre "nostalgiile integrării", eseu în care se constată inexistența deschiderilor ontologice românești către democrație; volumul se încheie cu "două texte despre despărțire și moarte" - evocări ale lui Augustin Pop și Marian Papahagi. Această sumară trecere în revistă nu urmărește decât
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
lecturi în cheie hermetică (acela dedicat romanului lui Ken Kesey ori cel în care sunt decriptate șapte trepte de combustie prezente în Cartea Oltului ). Demersul critic înregistrează o "cădere "(în nici un caz valorică) în contemporaneitate o dată cu eseul despre "nostalgiile integrării", eseu în care se constată inexistența deschiderilor ontologice românești către democrație; volumul se încheie cu "două texte despre despărțire și moarte" - evocări ale lui Augustin Pop și Marian Papahagi. Această sumară trecere în revistă nu urmărește decât să ofere o ocheadă
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
remarcabilă deschidere spre modernitate și noutate metodologică într-o epocă opacă pentru asemenea căutări, satisfăcută în general de propria ei strălucire. Sarcina rejudecării acestui proces, încercată timid mai devreme, într-un moment mai degrabă ostil, de Titu Popescu (printr-un eseu monografic) și de noi înșine (printr-o ediție de "opere alese" oprită după al treilea volum), și-o asumă recent o autoare din generația care ne urmează, ajunsă acum la maturitatea care permite întoarcerea privirii spre predecesori și pretinde, totodată
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
Cioran) și chiar de ordin sociologic (referitor la analiza mentalității poporului român). Fiecare domeniu prezent produce revelația unei alte fațete a Jurnalului unui jurnalist fără jurnal: acesta e "exercițiu de uitare", "o formă de asceză intelectuală", "expresie a unei revolte", "eseu de filosofie politică, subsumat întregului ca eseu de filosofia istoriei", "antiutopie". Toate aceste definiții sunt unificate prin existența unui centru semnificativ care articulează acest jurnal : "eul cu odiseea și calitățile lui". Și totuși acest demers critic nu ia în calcul
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
la analiza mentalității poporului român). Fiecare domeniu prezent produce revelația unei alte fațete a Jurnalului unui jurnalist fără jurnal: acesta e "exercițiu de uitare", "o formă de asceză intelectuală", "expresie a unei revolte", "eseu de filosofie politică, subsumat întregului ca eseu de filosofia istoriei", "antiutopie". Toate aceste definiții sunt unificate prin existența unui centru semnificativ care articulează acest jurnal : "eul cu odiseea și calitățile lui". Și totuși acest demers critic nu ia în calcul eul în integritatea sa, ci conferă o
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
ultim cuvînt de ripostă; în "decrepitul" autor al Comediilor în fond este o urmă de eroism, iar datoria celui care îi face biografia e să o sesizeze". Ultimul citat e reprodus din cartea lui Constantin Călin, Dosarul Bacovia, I, subintitulată Eseuri despre om și epocă. O scriere, să spunem de la început, de o mare extindere și de o mare acribie. O carte elaborată răbdător, timp de trei decenii, și socotită încă "neterminată" în lipsa a "trei, patru piese", care, adăugăm noi, de
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
poate crea din două fraze personaje de neuitat și care are un magnetism al său, încă insuficient explicat de critica literară. "Serialele" au devenit în ultimii ani cărți: Spiritul românesc în fața unei dictaturi și Riscul în cultură. După cum se știe, eseul cu titlul Spiritul românesc în fața unei dictaturi a fost scris încă din 1988-1989, la Paris, din dorința autorului de a explica publicului francez ce se întâmplă în România. în schimb, textele din Riscul în cultură datează din perioada postdecembristă, când
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
din Riscul în cultură datează din perioada postdecembristă, când Nicolae Breban, dând dovadă de o anumită surditate față de vacarmul evenimentelor dramatice din România, monologa interminabil în legătură cu locul lui și al generației lui în literatura română. La Roumanie c'est moi Eseul Spiritul românesc în fața unei dictaturi ar fi fost extraordinar dacă autorul ar fi găsit forța morală să uite de sine și să prezinte Occidentului, ca unei instanțe supreme, situația disperată în care se afla țara sa, în ultimii ani ai
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
supreme, situația disperată în care se afla țara sa, în ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Un scriitor are rareori ocazia să fie purtătorul de cuvânt al poporului căruia îi aparține. Din nefericire, însă, Nicolae Breban vorbește în acest eseu mai mult despre el însuși decât despre România. Mecanismul psihologic este următorul. Scriitorul se străduiește inițial să se obiectiveze, privind totul de sus, ca un istoric, apoi însă, pe neașteptate, ca și cum ar simți un impuls irezistibil, începe să-și promoveze
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
puțin mai contează dacă el se adresează sau nu... poliției. Judecând atât de meschin o operă literară, n-ar fi exclus ca într-o zi să ne întrebăm de ce Luceafărul nu-l provoacă la duel pe Cătălin. Ceea ce face totuși eseul captivant este arta de prozator a lui Nicolae Breban. Văzut de supertalentatul scriitor, Emil Cioran însuși se transformă la un moment dat în personaj de roman: "într-o discuție cu marele filosof Emil Cioran, am încercat - nu să apăr, un
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
devin noi, îmbătate și aureolate de lumina increată. Dincolo de iarbă și dincolo de stele se află măreția celui nebănuit din a cărui adîncime și înălțime ne hrănim așteptările și iluziile". Considerații care, aplicate divinității, par la fel aplicabile artei. La finele eseului său, Gogol și diavolul, Dmitri Merejkovski scria: Nu fiți suflete moarte, ci vii", acesta este ultimul îndemn lăsat de Gogol nouă, tuturor, nu numai societății ruse, ci și bisericii ruse. Ce să facem ca să îndeplinim acest îndemn? Unii spun: nu
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
aceea cartea pe care am scris-o nu este o "istorie", o poveste despre circ sau despre România, ci o poveste despre oameni în primul rînd. R.B.: Ideea că toți suntem străini în această lume a fost tratată într-un eseu, de Julia Kristeva, dar dumneavoastră ați afirmat aici în fața publicului că preferați ignoranța fiindcă ea deschide larg porțile talentului. Despre aceasta, mai tîrziu. ...Spuneați că ați trăit și în Spania o vreme. Experiența aceasta și-a lăsat amprente asupra dumneavoastră
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
die și Vizită o mostră de de-poetizare: "Nu zile șirag./ Orizont suspect,/ Și metafizic prag". Sau: " S-ar putea face/ Multe reforme./ Mă gîndeam singur". Accentuarea depoetizării mărturisește un scurt circuit stilistic de care simbolismul este străin. În celălalt eseu, (Bacovianismul) regretatul Mircea Scarlat avansează ipostaza subtilă a unui posibil neoromantism. Încă o dată poetul iese din convențiile tradiționalismului romantic și decadentismului mult hulit. Profilul său liric atît de comentat, totuși greu de cristalizat, păstrează o sumă de trăsături eterogene. Punctul
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
în cauza existenței lui Bacovia. Dl. Constantin Călin a scris o carte bună, informată pînă la infinitul mic, ce va rămîne drept lucrare de referință pentru cunoașterea omului Bacovia. Îi aștept, încrezător, al doilea volum. Constantin Călin, Dosarul Bacovia, I. Eseuri despre om și epocă. Editura Agora, Bacău, 1999.
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
și Urmuz. Printre disidenții maghiari care au pregătit intelectualitatea estică pentru confruntarea cu sistemul comunist și pentru preluarea puterii politice, Konrád György ocupă un loc de seamă. Alte cărți ale sale își așteaptă încă versiunea românească, fie ele romane, fie eseuri, dintre care Antipolitica este cel mai celebru, iar Melancolia renașterii, cel mai recent. O discuție despre o operă atît de actuală și de complexă nu se poate nici schița în cele două pagini ale editorialului meu. Un portret al omului
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
în 1990 și reprodus de Adriana Babeți în Orizont (după ediția americană a Melancoliei), aflăm cum se vede K. (așa îi place să-și "rezume" numele!) pe sine însuși. Meseria lui fiind "să predea literatura", a scris, pe lîngă romane, eseuri și a îngrijit ediții din scriitorii ruși ai secolului XIX; a făcut parte din cultura underground a tinerilor scriitori (maghiari) din anii '60, găsindu-se apoi printre cei 1000 de fondatori ai Alianței Liber-Democrate din țara sa; maghiar de religie
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
sinteza în cuvintele lui Virgil Nemoianu. Încercând o prezentare exhaustivă a realității americane actuale, revista radiografiază câteva elemente definitorii pentru spațiul american, din domeniul societății civile, al climatului politic și mentalităților, fragmente din literatura actuală la care se adaugă câteva eseuri strânse sub titlul "20 spre 21" ce vorbesc despre viitorul acestei lumi în metafora vitezei. America în postistorie, în postmodernitate și cyberworld, pândită de pericolul krahului informatic și exportând o artă ce anulează criteriile tradiționale de selecție valorică, America obsesiei
Metafora viitorului by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16983_a_18308]
-
și îi analizează realitățile cu spiritul ascuțit și critic al europeanului. Literatura americană actuală, exemplificată în jocul narativ acaparant din povestirea lui John Barth, în fragmentele poetice ale Renașterii Sudului (Robert Penn Warren, Ernest Suarez, James Dickey) sau în superbul eseu despre artă al lui Wayne Booth își revelează astfel originalitatea și valorile comparabile cu cele europene. "Practica noului istorism", eseul lui Stephen Greenblatt e o alegere excelentă, un text edificator pentru tendințele gândirii critice americane. Radiografia jurnalismului american actual, făcută
Metafora viitorului by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16983_a_18308]
-
povestirea lui John Barth, în fragmentele poetice ale Renașterii Sudului (Robert Penn Warren, Ernest Suarez, James Dickey) sau în superbul eseu despre artă al lui Wayne Booth își revelează astfel originalitatea și valorile comparabile cu cele europene. "Practica noului istorism", eseul lui Stephen Greenblatt e o alegere excelentă, un text edificator pentru tendințele gândirii critice americane. Radiografia jurnalismului american actual, făcută de Sheilah Kast Rosapepe și conceptele de generație X și Baby Boomer explicitate de sociologul Janelle Wilson completează imaginea unei
Metafora viitorului by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16983_a_18308]
-
spațiu paradisiac, scăldat de Oceanul Indian, înmiresmat de orhidee, vanilie și vetiver, încălzit de soarele tropical și de vulcanul Fournaise, frecvent în activitate, unde a fost organizat unul din colocviile despre ospitalitate. Domnia sa a avut amabilitatea să ofere cititorilor români acest eseu - din care publicăm mari fragmente - despre ambivalența și ambiguitatea pragului, temă atît de tulburătoare în anul 2000 care marchează prag de secol și de mileniu. Ospitalitatea poate fi privită ca structură a dorinței: dorință de a primi și dorință de
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
Alexandru Georgescu Teorii, procese, mutații Puterea politică se definește prin bivalență: pe de o parte este un fapt real, impactant prin comandă și constrângere, iar pe de altă parte, este exigență ideală, centru valoric, pretenție de autoritate moral-juridică. Într-un eseu mai vechi, am privit puterea constatativ, explicând-o prin cauze și ordonând-o în tipuri. Acum, vom trece de la ce este la ce trebuie să fie. Ridicată în plan axiologic și integrată în opoziția dialectică "bine-rău", puterea apare ca fiind
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
limbilor (tradusă în 1992 tot la Humanitas), Falsificarea binelui, Soloviev și Orwell, Imaginea interzisă. O istorie intelectuală a iconoclastului (tradusă în 1996 la Humanitas), Nenorocirea secolului (tradusă în 1999 la Humanitas) etc. Premiat de Academia Franceză cu Marele Premiu pentru Eseu și cu Premiul pentru Istorie, Alain Besançon a fost tradus târziu în țările Europei de Est, deși opera sa circulase clandestin în Polonia și U.R.S.S.
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
de distrugere a ei, partidele democratice luînd naștere odată cu cele nedemocratice. Cauza, adaug, trebuie căutată tocmai în adîncirea disputei dintre tradiționalism și modernitate, dintre liberalism și retrograd, dintre democratism și propensiunea spre totalitarism (de dreapta sau de stînga). Într-un eseu separat, autorul nostru pledează pentru grabnicul sfîrșit al canonului estetic. Fript cu atîtea teorii estetice, de astă dată, cred, dl Sorin Alexandrescu exagerează. Spiritul canonic, în studierea literaturii estetice, nu poate dispărea, chiar dacă postmodernismul (în care mai crede autorul) o
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
canonic, în studierea literaturii estetice, nu poate dispărea, chiar dacă postmodernismul (în care mai crede autorul) o cam prescrie. Studiul din 1969 Dialectica fantasticului la M. Eliade, deși integral îndatorat naratologiei și semioticii, se demonstrează încă solid și rezistent. Important e eseul Narațiunea contra semnificatului, din 1987, din care stărui asupra ideii, care mi se pare dreaptă, că povestirea lui M. Eliade nu poate fi redusă la anumite teme ce țin de istoria religiilor. Dar și mai bogat în învățăminte rodnice, în
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
Eliade nu poate fi redusă la anumite teme ce țin de istoria religiilor. Dar și mai bogat în învățăminte rodnice, în viitor, este studiul Spre o examinare filosofică a operei lui Mircea Eliade, din 1998. Ca și opinia, din alt eseu, că nimeni nu știe dacă Eliade a fost un om religios. Cît privește densele eseuri (sau studii) despre Cioran, ele sînt, negreșit, eficiente și bogate în înțelesuri. E cu totul discutabil că, în opera sa, "istorie" și "utopie" nu sînt
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]