46,372 matches
-
enigmele nedezlegate ale secolului abia încheiat. "New York, aprilie 1955. Scriitorul Truman Capote ia parte, împreună cu Marilyn Monroe, la o înmormântare". Am citat, nu întâmplător, primele cuvinte ale romanului Marilyn pe divan (în original, Marilyn, dernieres scéances) de Michel Schneider. Dincolo de eventualele similitudini între modurile de viață și destinele celor două vedete ale vieții culturale și mondene americane din anii '50, această aducere în același plan a lui Truman Capote și a Marilynei Monroe mai are o semnificație, deloc de neglijat, în
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
ani. Misiune pe care, evident, o pot accepta, o pot refuza, dar nicidecum delega. Sau pasá, nonșalant, mai departe. Am făcut toată această buclă preliminară pentru a feri recentul roman al lui Iulian Ciocan - Înainte să moară Brejnev - de o eventuală lectură prea politic-empatică. De o ipotetică retroversiune grăbită - exagerez, desigur - care l-ar putea preschimba într-o autohtonă, inconștientă, priveghere ceaușistă sau dejistă. Cu atât mai mult cu cât în corpul cărții, în povestea ei secționată nuvelistic, Brejnev însuși e
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
ultimul rând - din punctul de vedere al organizării structurale a lucrării -, însă cu o mai mare autoritate sentențioasă a vocii, Eugen Pavel clarifică multe dintre disputele care privesc Biblia lui Samuil Micu de la 1795, cum ar fi chestiunile legate de eventualul plagiat și de întâietatea valorică a versiunii anterioare. Cercetătorul demonstrează pe text, cu izvoare variate bine puse în lumină, că versiunea Bibliei de la Blaj este independentă de cea din 1688 de la București, și chiar mai precisă decât aceasta. Facsimilele câtorva
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
pentru o muzică bolnavă, de decor neurastenic, o muzică verde-fiere, moștenită direct de la Bacovia. Muzica de cafenea, asociată oriunde aiurea cu după-amiezele de Kaffe und Kuche, în care ce se poate întîmpla rău, își păstrează, la noi, pînă la o eventuală reabilitare, eticheta cîștigată în simbolism: o muzică barbară, a locurilor pustii, unde nebunia devine poem simfonic. Înainte, în jumătatea romantică a secolului, muzica a fost, mai ales, una de luptă. Marșurile pe care înaintau curcanii lui Alecsandri, jelaniile străbătute de
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
Mircea Mihăieș Cititorii eventuali ai articolelor mele știu că n-am o simpatie prea mare pentru dl Eugen Simion. Aș spune chiar: dimpotrivă. Sunt unul dintre cei dezamăgiți, contrariați, șocați de evoluția de după 1990 a intelectualului care în perioada comunistă constituia un veritabil reper
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
atunci era abia logodit cu Tincuța. Ajungem astfel la momentul 1968, care va marca o cotitură de proporții În relațiile româno-americane, nu doar din cauza evenimentelor din Cehoslovacia, binecunoscute publicului larg, În cursul cărora speranțele Primăverii de la Praga și ale unui eventual comunism cu față umană au fost strivite sub șenilele tancurilor rusești trimise de Brejnev. Aceste evenimente au constituit desigur un element important, consemnat ca atare de istoria oficială. Dar mult mai important a fost un alt eveniment, neconsemnat de istorie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
accelerarea lor. Ne amintim că, În august 1968, după invadarea Cehoslovaciei de trupele Armatei Roșii și ale celorlalte state din Tratatul de la Varșovia, cu excepția României, Ceaușescu lăsa să se Înțeleagă că ar dispune de mijloacele necesare pentru a respinge un eventual atac din partea Uniunii Sovietice. Care să fi fost acele mijloace? Răspunsul Îl găsim În rîndurile de mai sus și În zvonurile insistente care circulau În România anilor ’70, referitoare la tentativa eșuată a tancurilor rusești de a forța granița de peste
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala“! Una din axiomele pe care maiorul Smith Își bizuise pînă atunci Întreaga activitate se dovedise greșită. CIA nu era preocupată de depistarea și anihilarea rețelelor de droguri, ci de controlul acestora și eventualul profit ce ar rezulta dintr-un astfel de control. Ulterior, cînd raportase despre implicarea autorităților În adopțiunile ilegale de copii, pe care anumite „organizații de binefacere“ Îi cumpărau pentru traficul de organe, se lovise, iarăși, de același avertisment. În sfîrșit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
totul altceva. Era vorba de simularea unei debarcări pe insulă, În condițiile unui atac al aviației inamice. CÎteva șalupe, Încărcate cu pușcași marini și echipate corespunzător, porniseră deja către țărm, Însă au primit ordin să se Întoarcă și să caute eventuali supraviețuitori. PÎnă să ajungă ele acolo, apa și aerul se liniștiseră complet, ca și cum nu s-ar fi Întîmplat nimic. În elicopter se aflaseră doi ofițeri și cinci soldați. La statul-major de pe Caroline s-a rostit, Într-un cadru solemn, numele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a fost păstrat un moment de reculegere. Comandantul Freyer a afirmat că incidentul nu va rămîne fără consecințe, gîndindu-se probabil la anumite măsuri disciplinare, și avea dreptate. Tot atunci, colonelul Pruritanal și-a exprimat opinia că operațiunile de salvare a eventualilor supraviețuitori nu au nici un sens. Evenimentele ulterioare aveau să-i dea și lui dreptate. Nu s-au găsit nici măcar cadavrele celor din elicopter, ci doar mici petice, arse pe margine, din stofa uniformelor unora dintre ei. Scafandrii au tot plonjat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
metal zburau În toate părțile, ca Într-un joc de artificii, Însoțite de un țiuit sinistru, tăios. De teamă să nu fie lovit, maiorul se lipise cu burta de pămînt. Mai ridica din cînd În cînd capul, pentru a Înregistra eventualele noutăți În derularea evenimentului. Împins de suflul exploziei, aerul fierbinte ajunsese pînă În locul unde se adăpostise și Îi ardea obrajii. CÎnd, după cîteva minute (sau mai puțin? amploarea și intensitatea evenimentului dilataseră timpul), se lăsă din nou liniștea, era atît
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vor da la schimb locuințe. Cel mai bine ar fi să câștigi niște bani, publicând o carte....,, Antoniu pufnește În râs, pentru prima oară după mult timp. I se pare de-a dreptul hilar, ca cineva să-i plătească o eventuală carte publicată. -Kawabata, păun jumulit, când am hotărât să duc viața de vagabond, am Înlăturat din ea două lucruri, care făceau din mine un bărbat Întreg: rușinea de-a nu munci, pentru a-mi câștiga existența și apropierea fizică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
casă, Într-un loc neutru, În care cererea și oferta să se facă fără complicații.. Vroia să-și ia totodată de pe suflet povara acelui obiect blestemat. Se gândise de multe ori să-l doneze unui muzeu, dar se temea de eventuale articole În presă, referiri televizate, dată fiind probabil celebritate pictorului. Ar fi fost de-a dreptul suspect să fi mărturisit că are o capodoperă Ă deși el , personal nu descifrase numele artistuluiă, de la o femeie care a fost omorâtă. Iubitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
6 p.m.“, ceea ce desemna cu siguranță Întâlnirea noastră, Dora trebuie să fi așteptat o persoană a cărei vizită nu i se părea atât de importantă Încât să și-o noteze. Cunoșteam un singur om care mi-ar fi putut dezvălui eventuala identitate a acestei persoane: Felix Karp. Poate că la ultima noastră Întâlnire uitase să-mi dea un indiciu care să explice cu cine se Întâlnea Dora În ultimile luni? Sau Îmi scăpase ceva ce-mi spusese? Adevărul e că sâmbăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
a mai spune ceva. Din obișnuință, absolut inutil Într-o zi Însorită ca aceasta, m-am Întins după brățara de alamă conectată la lampa de citit cu abajur verde și am aprins lumina. Karp nu-mi spusese nimic despre o eventuală plecare de la fundație. Desigur, era decizia sa, dacă dorea să-și dea demisia. Dar nu era ciudat că plecase imediat după vizita mea? Îl speriasem cumva cu ceva ce i-am spus? Sau poate că el era cel care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
i se trage de la faptul că tractul său intestinal se află în mâinile firmei Griji, Teamă & Frustrări. E drept că într-un rând un medic i-a zis maică-mii c-o să-i facă soțului niște teste pentru depistarea unei eventuale tumori - dacă asta ar face-o mai fericită, chiar așa i-a zis, dacă nu mă-nșală memoria; i-a sugerat însă că l-ar costa mai puțin și i-ar fi și mai de folos omului dacă și-ar cheltui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ce-a venit?! Din dragoste? Poate, florile... Și-atunci, toată comportarea ei, ciudată de-a dreptul, din clipa cînd am întrebat-o... Prea repede mi s-a dăruit și prea violent a reacționat cînd, vrînd s-o feresc de un eventual necaz... Ia stai! Nu cumva... venise tocmai ca să aibă necaz, ce?, nu i-ar conveni o căsătorie cu un inginer?... Stupid!" Sare din scaun și începe să se plimbe, oprindu-se mereu lîngă ferestre, să potrivească mai bine pernuțele izolatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
încărcat mașinile și așteaptă să se umple bobinele, văzîndu-l pe Mihai, se grăbesc să-și facă de lucru, scoțînd bumbacul din buzunar, cu care șterg porțiuni din carcasa emailată ori iau mătura și o împing de ici-colo, să adune vreo eventuală scamă sau bucată de hîrtie. "Cunosc psihologia gîndește Mihai. Mișcare continuă. Ștefănescu nu, dar adjuncții lui sînt experți în asta: să te agiți. Poate că și acum, cînd hala asta imensă, cît un întreg lan de grîu, e plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să-și pipăie cu degetele gonadele. Toate acestea aveau ca scop să le ajute să aprecieze miracolul propriei anatomii. Carol învățase să se palpeze în căutarea nodulilor cancerigeni și să se folosească de o oglinjoară de machiaj pentru a descoperi eventualele forme de displazie celulară, pentru a suprima necesitatea ca un bărbat să îndeplinească ritualul umilitor al dilatării și al chiuretajului. Reușise să reziste timp de trei ședințe, dar renunțase îngrozită după o demonstrație pe viu a felului în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ăsta era un joc de copii, nu o plăcere adevărată. Ca o cântăreață pop de vârstă mijlocie, Carol își schimbă din nou ținuta în mijlocul spectacolului. De data aceasta definitiv. În această costumație își va primi aplauzele la scenă deschisă și eventualele bisuri. Și, îmbrăcându-se, își permise să conștientizeze contrastul dintre caracterul voluntar și eficient al acțiunilor ei și ambiguitatea scopurilor. Hai să lăsăm la o parte fasoanele astea psihologice, te rog. Nu era nici urmă de autoiluzionare în străfundul conștiinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Simțea asta din felul în care pielea ei fină se înăsprea pe când își croia drum spre alt orgasm utilitarist. Avea textura poroasă a statuilor londoneze. Statui deja reproduse la scară. Numai că Bull se temea și mai mult de un eventual refuz venit din partea lui Juniper. Se temea că nu va fi suficient de ferm și de consecvent pentru a o putea satisface. Se temea că mângâierile lui pe sâni nu erau suficient de empatice - că era prea evident că mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
John, trebuie să merg mâine la o porcărie de Competiție Educațională. — Știu, mi-a spus recepționera la telefon de dimineață. — E undeva în Somerset. Ține tot weekendul. Totuși, se poate să trag o fugă până la Londra într-una din seri, eventual vineri. Alan evalua deja posibilitățile de pe poziția pe care i-o conferea ușurința adulterului. Nu voi fi la Londra vineri seara. Voi fi la Bexhill-on-Sea. Mă duc la un mini-turneu de rugby, spuse Bull rapid. Vocea îi trăda deja mentalitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
John, în timp ce, în secret, îi mulțumeau Dumnezeului angajărilor din ceruri că nu erau ei cei dați afară. Directorul însuși ținuse ușile deschise pentru Bull și vocea sa îl însoțise până ajunsese în stradă. — Evident că am fi fericiți să analizăm eventualele tale proiecte independente, John. Bull îl auzise, dar cuvintele îi trecuseră pe lângă urechi. Aroma de mosc a cutiei îi gâdila nările. Era pierdut într-o meditație mai profundă și mai pământească. O realitate în care preocupările și justificările de doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
al împăratului ceresc, nu trebuie să-l depășească pe suveranul ceresc și de aceea palatul lui are cu o jumătate de încăpere mai puțin decât cel ceresc. Cum Palatul Imperial de Iarnă este construit din lemn, prevenirea și stingerea unui eventual incendiu au fost tot timpul în atenția constructorilor și demnitarilor, care au adoptat fel de fel de soluții anti-incendiu. Una dintre acestea a fost proiectarea a patru rânduri de case cu pereții din piatră, cu rol de zid în calea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
până la moartea sa. Potrivit informațiilor din arhivele istorice, mormântul a fost săpat sub un izvor și consolidat în bronz. În interior s-au construit multe palate, turnuri și clădiri, dotate cu numeroase obiecte prețioase de artă. Pentru a preveni un eventual jaf, a fost instalat un sistem complex de apărare. În cazul în care cineva ar fi pătruns înăuntru, mii de săgeți se declanșau automat asupra acestuia. Sala unde se află înmormântat împăratul a fost realizată extrem de somptuos. Bolta a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]