12,343 matches
-
în imposibilitate de a prevedea toate situațiile juridice lasă judecătorului, învestit cu puterea de a spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești. Acest fapt nu presupune însă că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. În considerarea acestui rol constituțional, instanța supremă a pronunțat, în temeiul art. 475 și 477 din Codul de procedură penală, Decizia nr. 3 din 28 februarie 2018, precitată. ... 21
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar (paragraful 22 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). ... 14. Totodată, Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
al României, Partea I, nr. 483 din 10 mai 2021, paragraful 18, instanța de control constituțional a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care obligă la luarea în considerare a principiului continuității completului de judecată, prin prisma exigențelor regulii nemijlocirii ce decurge din art. 6 paragraful 1 din Convenție (a se vedea Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, paragrafele 60 și 61, sau Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovšek și
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
Punctul 2., ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 243 din 20 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 675 din 21 iulie 2023 ) ... – La articolul 10, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Locuințele de necesitate care satisfac exigențele minimale prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și utilitățile pentru aceste locuințe vor fi asigurate prin grija autorităților administrației publice locale. Fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind mutarea persoanelor evacuate în și din
ORDONANȚĂ nr. 6 din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264045]
-
a unui vehicul fără permis de conducere. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia apreciază că utilizarea de către textul criticat a sintagmei „faptele reținute în sarcina sa“, iar nu a sintagmei „infracțiunilor reținute în sarcina sa“ determină încălcarea exigențelor constituționale privind claritatea, accesibilitatea și previzibilitatea legii, consacrate de art. 1 alin. (5) din Constituție. Susține că textul criticat poate conduce la interpretarea potrivit căreia, în cazul reținerii unui concurs de infracțiuni, inculpatul ar trebui să recunoască toate infracțiunile concurente
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României. Apreciază că modul de redactare a dispozițiilor art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și nu corespunde exigențelor de tehnică legislativă specifice normelor juridice, permițând ca rezultatul interpretării dat acestora de către instanțele naționale să fie lipsit de previzibilitate, fiind astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
împotriva Ungariei, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României. Apreciază că modul de redactare a dispozițiilor art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și nu corespunde exigențelor de tehnică legislativă specifice normelor juridice, permițând ca rezultatul interpretării dat acestora de către instanțele naționale să fie lipsit de previzibilitate, fiind astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor. Prin dispozițiile criticate se
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat dispozițiile art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011 prin prisma exigențelor liberului acces la justiție, impuse de art. 21 din Constituție și, deopotrivă, de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate în prezenta cauză. În acest sens, prin Decizia nr. 344 din 26 mai 2022
DECIZIA nr. 511 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264068]
-
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
a constatat încălcarea incompatibilității, persoana care justifică un interes legitim, conform legii, nu are acces la instanța de contencios administrativ. Textul legal criticat nu stabilește limitări sau condiționări ale dreptului de acces liber la justiție, aspecte compatibile, de principiu, cu exigențele intrinseci ale acestuia, ci chiar refuză beneficiul acestui drept fundamental persoanelor care justifică un interes legitim conform legii, astfel încât lipsa controlului judecătoresc în materia analizată constituie o încălcare a accesului la justiție. Prin urmare, excluderea de la controlul judecătoresc
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în textul menționat, se circumscriu conceptului de „independență“-, ci stabilește și limite pentru exercitarea acestora - care, în acest caz, se circumscriu sintagmei „se supun numai legii“. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie acestor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Una dintre formele răspunderii juridice, personale și directe a judecătorului este răspunderea disciplinară, care derivă din obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Una dintre formele răspunderii juridice, personale și directe a judecătorului este răspunderea disciplinară, care derivă din obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și funcția sa, precum și din exigența pe care trebuie să o dovedească în îndeplinirea obligațiilor față de justițiabili și față de stat. Întrucât justiția privește persoane, toate garanțiile de ordin constituțional sau infraconstituțional care se referă la înfăptuirea sa servesc, în ultimă instanță, realizării drepturilor și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor Curții Constituționale, precum și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în vederea unificării practicii judiciare. ... 33. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie unor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Răspunderea disciplinară a judecătorului este una dintre formele răspunderii juridice, care derivă din obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și funcția sa, precum
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Răspunderea disciplinară a judecătorului este una dintre formele răspunderii juridice, care derivă din obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și funcția sa, precum și din exigența pe care trebuie să o dovedească în îndeplinirea obligațiilor față de justițiabili și față de stat. Așa fiind, independența judecătorilor reprezintă o garanție destinată înfăptuirii unei justiții independente, imparțiale și egale, în numele legii. ... 34. Potrivit art. 2 alin. (3
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
și procurorilor. Posibilitatea exercitării unor activități de formare educațională și profesională în cadrul diverselor instituții de pregătire sau în cadrul programelor externe pentru justiție de către un magistrat (procuror sau judecător) a fost considerată ca fiind compatibilă cu statutul și exigențele acestei funcții, sub imperiul Legii nr. 303/2004, nefiind interzisă nici expres și nici implicit de reglementările cuprinse în această lege. O astfel de participare a magistraților reprezintă o confirmare a valorii expertizei acestora, consolidând prestigiul profesiei juridice. Soluția legislativă criticată
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de adoptare a legilor. ... 73. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că legea criticată cuprinde prevederi neclare, imprecise și lipsite de previzibilitate, fiind adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului calității legii; cu privire la exigențele de calitate a legii, se invocă jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012 și Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013). ... 74. O primă normă criticată sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate este cea conținută de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
și a oferi un remediu eficient împotriva posibilelor abuzuri legate de procedurile de revocare, autorii sesizării consideră că ar trebui păstrată instituția suspendării de drept a actului de revocare ca urmare a contestării lui în instanță. Dispoziția nu respectă astfel exigențele de tehnică legislativă, contravenind prevederilor art. 8 alin. (4) și ale art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 78. Autorii sesizării mai susțin că dispozițiile art. 289 alin.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
aceștia. Mai mult, interviul susținut în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi contestat în instanță. ... 90. Inechitatea în reglementarea procedurilor de promovare la instanțele superioare este cu atât mai evidentă cu cât gradul de exigență profesională trebuie să fie direct proporțional cu ierarhia instanțelor de judecată în sistemul judiciar român, fiind necesar ca la instanța supremă să își desfășoare activitatea judecători care au dovedit că dețin cunoștințe teoretice și practice temeinice în specializarea pentru care
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Comisia de la Veneția într-un aviz privind România: „în evaluarea mecanismelor de numire existente, Comisia de la Veneția a acordat o atenție aparte echilibrului necesar între nevoia de legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, și exigența de depolitizare, pe de altă parte. Din această perspectivă, în opinia sa, un mecanism de numire cu implicarea puterii executive și/sau legislative are avantajul de a conferi legitimate democratică numirii procurorului șef. Totuși, într-o astfel de situație, sunt necesare
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
judecător sau procuror, și nu celor specifice cadrelor militare, dreptul justițiabililor, indiferent de calitatea de civil sau militar, fiind acela de a fi anchetați de procurori și judecați de judecători care, indiferent dacă sunt civili sau militari, să îndeplinească aceleași exigențe profesionale. Din aceste considerente, condițiile privind vârsta, starea de sănătate sau performanțele fizice, sportive nu își au aplicarea în „selecția“ judecătorilor și procurorilor militari. Aptitudinile fizice și vârsta maximă trebuie să fie aceleași ca pentru magistrații civili. ... 132. De asemenea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
2) și al art. 148 din Constituție, autorii sesizării ar fi trebuit să invoce încălcarea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate, și nu a unor acte care nu fac parte din această categorie. Cu privire la exigența de independență a judecătorilor, în jurisprudența sa, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 2 din 11 ianuarie 2012 și se subliniază că, în ceea ce privește promovarea profesională a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
judecătorilor, în jurisprudența sa, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 2 din 11 ianuarie 2012 și se subliniază că, în ceea ce privește promovarea profesională a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță fiind instanță supremă, exigența constituțională implicită, rezultată din art. 1 alin. (1) și (3) și art. 124 alin. (3) din Constituție, este aceea că separația puterilor în stat și independența judecătorului impun ca evaluarea în vederea promovării să fie realizată de către funcționari ai
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
și procurorilor. Posibilitatea exercitării unor activități de formare educațională și profesională în cadrul diverselor instituții de pregătire sau în cadrul programelor externe pentru justiție de către un magistrat (procuror sau judecător) a fost considerată ca fiind compatibilă cu statutul și exigențele acestei funcții sub imperiul Legii nr. 303/2004, nefiind interzisă nici expres și nici implicit de reglementările cuprinse în această lege. O astfel de participare a magistraților reprezintă o confirmare a valorii expertizei acestora, consolidând prestigiul profesiei juridice. Soluția legislativă criticată
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
anexa nr. 1 pct. B art. 2 lit. b) la aceasta. ... 224. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, principiul separației puterilor, principiul securității juridice și exigențele de calitate a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 18 privind cetățenii străini și apatrizii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 69 privind mandatul reprezentativ
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]