5,246 matches
-
de Științe naturale, care funcționa la liceul Sf. Sava: G. Demetrescu, poreclit Basu, pentru că avea o impresionantă voce de bas profund. Cum a intrat în clasă și-a exprimat dorința de a examina câțiva elevi, înainte de a se trece la explicarea lecției următoare. A deschis catalogul și, printre alții, m-a chemat și pe mine, care nu mă prea împăcam cu această materie de învățămînt, socotind că mă transporta în ere mult prea vechi din viața Pământului. La lecție erau patru
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
trebuie să fie. Dacă sânt deștept, sânt deștept, ce mai?! Totul în viață e să ai imaginație! Acu' îi trag pe teoria asta! Bravo mie!" În clipa în care Basu m-a întrebat: "Cum?", eu îi și dădusem drumul la "explicarea fenomenului": ― În timpul fluxului, apa oceanului venea mare și inunda o parte din uscat. Odată cu refluxul, apa se retrăgea. În timpul cât apa stătea pe uscat, muia porțiuni din teren și, la plecare, lua cu sine pământ, lăsând astfel o adâncitură pe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
credință dreaptă a noastră a creștinilor, despre sfintele ceremonii și taine ale Bisericii, și despre dumnezeiescul locaș, și despre arhiereii dintr-însul și despre preoți și diaconi și despre odăjdiile cu care fiecare cleric se împodobește și despre dumnezeiasca inițiere. Explicarea simbolului credinței ortodoxe a creștinilor, expunerea versetelor lui de unde s-au cules și după care izvoare s-au compus, apoi despre principiile cardinale ale credinței ortodoxe, adică 12 articole, și că sfântul simbol le conține, precum și despre virtuțile cardinale, răspunsuri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
principiile cardinale ale credinței ortodoxe, adică 12 articole, și că sfântul simbol le conține, precum și despre virtuțile cardinale, răspunsuri la oricari întrebări ale unui arhiereu care l-a întrebat și, în fine, despre sfințenie. Împreună cu acestea s-a tipărit și Explicarea rânduielii bisericești a prea înțeleptului și prea învățatului Mitropolit al Efesului, Marcu Eugenicul, prevăzută cu două tabele necesare și foarte bogate. Au fost tipărite cu cheltuiala prea piosului, prea strălucitului, prea seninului Domnitor Io Duca Voievod al întregii Moldovlahii, cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în limba română și celălalt în limba greacă, trei Ceasloave, două în limba română și unul în limba greacă, o Psaltire în limba română, două cărți Apostol, unul în limba română și al doilea în limba greacă, șase cărți cu explicarea canoanelor, în limba greacă, 14 volume cu Istoria lui Petru cel Mare, două volume Tâlcuirea psaltirei, în limba greacă, două volume Apocalipsa, în limba greacă, o istorie a Eladei, în limba greacă, patru scaune împărătești, neîmbrăcate, două scaune mari ce
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în pustiu. Ne ajută totuși să le contextualizăm mai bine. În plus, nu se poate spune că aceste povestiri sunt pure „invenții”. Povestitorii cunoșteau condițiile concrete de viață din deșert. Cu privire la „miracolele” lui Dumnezeu în favoarea poporului său în deșert și explicarea propusă în precedență, e nevoie să mai adăugăm o scurtă notă. În mentalitatea modernă, un „miracol” este un fenomen ce nu poate avea o explicație naturală, rațională sau științifică. Cere însă o explicație de ordin supranatural. Distincția dintre „natural” și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și fragmentarului, adică a ceea ce este supus timpului. Întrucât, ceea ce este fragmentar, ceea ce este particular, ceea ce este frugal, sunt prezente în natură în toată complexitatea lor ca și în fiecare individ, activitatea teoretică greacă s-a articulat în două direcții: explicarea teoriei inerente mirării originare, experimentate în fața multiplicității realității naturale; depășirea multiplicității accidentale și alogice prezentă în fiecare individ concret. Rezultatele unui astfel de demers sunt în primul caz (în cazul naturii) elaborarea unei conexiuni cauzale-metafizice, în al doilea caz (în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și formării limbajului). Analitica limbajului, în sens amplu, poate să fie considerată însăși psihanaliza, care, în fond, este analitica exercitată asupra povestirii retrospective pe care pacientul o face despre propria trăire. Aici analitica se prezintă ca terapie, ca eliberare prin intermediul explicării. În acest context conflictele morale sunt sustrase acțiunii voinței orientată spre disciplinarea pasiunii, fiind clarificate în lumina înțelegerii raționale. Este o formă reînnoită de spinozism moral, finalizat prin cunoaștere. Tot de analitică este legat și structuralismul. Structura nu este altceva
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
aspectul ei științific decât de cel formal. Putem să ajungem la cele două aspecte plecând și de la niveluri diferite: primul îl precede pe cel științific și este cel al lumii cotidiene, al «lumii vieții», al doilea se referă la o explicare generală a întregii realități. Lumea vieții de inspirație husserliană, intră în conștientizarea temeiurilor preștiințifice ce alimentează știința, și totodată furnizează stimuli bogați în sens pentru un nivel cognitiv superior ce se realizează în interpretarea generală a realității. Este vorba despre
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
știința, și totodată furnizează stimuli bogați în sens pentru un nivel cognitiv superior ce se realizează în interpretarea generală a realității. Este vorba despre înțelegerea genezei și dezvoltării obiectivității științifice și situarea ei într-un întreg proiect cultural, pentru care explicarea omului, prin intermediul științei, este doar un fragment. Obiectivitatea științifică e ca și cum ar fi situată la două niveluri: unul inferior, care este lumea cotidiană a vieții, și unul superior: interpretarea filosofică a omului din lume. La acest nivel superior și global
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
prezintă, în succesiunea lor, un crescendo de participare politică proporțională cu deplasarea granițelor activității filosofice și transformărilor pe care le implică acestea: de la speculația îndreptată spre contemplația adevărului, la tehnica de clarificare a experienței, de la cunoașterea ideală a lumii, la explicarea practicii. Schimbarea se întâlnește, de asemenea, și chiar un oarecare paralelism, la nivelul concepției politice, sau sub forma variației conceptului însuși de activitate politică și a rolului acesteia. Ceea ce rămâne constant este implicarea filosofului în acțiunile politice și în această
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a redobândit legitimitatea istorică”. În fața unor astfel de „argumente” și a altora, pe care nu le reluăm aici, dezbaterea științifică încetează. Problema răspunderilor pentru mersul evenimentelor de la începutul celui de al doilea război mondial este deosebit de complexă și impune o explicare atentă, cu o profundă cunoaștere a documentelor și o detașare de orice idei preconcepute. A da însă vina pe Polonia și pe România, pe conducerile acestor state pentru situațiile create în septembrie 1939 și, respectiv, iunie 1940, înseamnă a da
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
consolidarea și promovarea unor relații de cooperare cu personalul din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță; 4) Identificarea și studierea problemelor specifice deținuților; 5) Formarea unui stil de lucru în echipă și dezvoltarea capacității de comunicare la studenții practicanți; 6) Înțelegerea și explicarea obiectivă a psihologiei penitenciare; 7) Decodificarea și explicarea specifică a termenilor și "valorilor" vieții penitenciare, în scopul găsirii soluției optime individualizate pentru reintegrare și reabilitare socială 8) Însușirea modalităților și instrumentelor de investigație și intervenție cu specific asistențial; 9) Dezvoltarea
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
personalul din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță; 4) Identificarea și studierea problemelor specifice deținuților; 5) Formarea unui stil de lucru în echipă și dezvoltarea capacității de comunicare la studenții practicanți; 6) Înțelegerea și explicarea obiectivă a psihologiei penitenciare; 7) Decodificarea și explicarea specifică a termenilor și "valorilor" vieții penitenciare, în scopul găsirii soluției optime individualizate pentru reintegrare și reabilitare socială 8) Însușirea modalităților și instrumentelor de investigație și intervenție cu specific asistențial; 9) Dezvoltarea unor abilități și deprinderi de lucru cu persoanele
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
legate de dependență va fi mai mare cu cat vârstă de debut este mai mică. Teorii generale explicative ale consumului de droguri În mod obișnuit, o teorie rezumă un complex de evidente empirice, putând fi o derivată a unei ipoteze, explicare a unor / unei legi sau construcție a unor modele. Ea nu este însă veridica în mod implicit ci trebuie validată prin verificarea îndeplinirii postulatelor și găsirii evidentelor care să o susțină. Un model teoretic reprezintă o teorie sau un grup
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
bazate pe stadii c. Teorii și modele integrative și comprehensive a). Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente În această grupa sunt incluse teoriile și modelele biologice ce consideră adicția că o tulburare cu substract biologic. Acestea reduc explicarea tulburării la o cauză fundamental biologică și la ipoteza automedicației. Astfel, individul consumă substanțe pentru că, odată ce a descoperit, a încercat și a experimentat efectele pozitive ale unei substanțe își va soluiționa problemele cu ajutorul acesteia, ținând cont de faptul că multe
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
încercat și a experimentat efectele pozitive ale unei substanțe își va soluiționa problemele cu ajutorul acesteia, ținând cont de faptul că multe din aceste probleme sunt de natură psihopatologica, sau în care organismul se autoreglează cu ajutorul substanței. O mare relevanță pentru explicarea consumului de droguri, pentru tratament și pentru prevenire au cunoscut teoriile învățării care explică consumul ca fiind un fenomen ce se supune paradigmelor învățării: condiționarea clasică, operanta și prin imitarea. Modelul care permite însă explicarea comprehensiva a comportamentului de consum
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
substanței. O mare relevanță pentru explicarea consumului de droguri, pentru tratament și pentru prevenire au cunoscut teoriile învățării care explică consumul ca fiind un fenomen ce se supune paradigmelor învățării: condiționarea clasică, operanta și prin imitarea. Modelul care permite însă explicarea comprehensiva a comportamentului de consum de droguri este cel al învățării sociale, mai ales pentru etapa de inițiere a acestuia. Începând cu anii '80 un grup important de teorii care au avut o mare relevanță au fost teoriile atitudinal comportamentale
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
comportamentele de consum din societate, familia, școala, folosirea timpului liber, relația cu părinții, relația cu colegii, informația, personalitatea, atitudinile, experiențele cu alte droguri și consumul acestora. Teoria influenței triadice a lui Flay și Petraitis (1995)34 consideră diferite niveluri pentru explicarea cauzelor comportamentului de consum, relaționate cu trei tipuri de influențe: influențele culturale și de mediu asupra cunoștințelor și valorilor care modelează atitudinile; influențele contextual sociale ce modelează credințele sociale normative ale individului; influențele intrapersonale determinante asupra controlului de sine; abilitățile
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
2004; Selden și Brewer, 2000; Pinder, 1998; Shamir, 1991; Deci și Ryan, 1985). Psihologul român Mielu Zlate începe capitolul despre motivație din lucrarea Fundamentele psihologiei cu următoarea constatare: "Acordul psihologilor, în ceea ce privește definirea motivației, a stabilirii specificului și rolului ei în explicarea comportamentului este departe de a fi realizat" (Zlate, 2006, p. 241). Acest paradox tinde să producă un lanț de paradoxuri, și anume cele generate de faptul că motivația constituie piatra de temelie a disciplinelor ce studiază mediul organizațional managementul resursei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
izolate), fiind un surogat pentru sensul pierdut al ideii de muncă. Cinci propoziții cuprind sintetic critica lui Sievers asupra teoriilor motivației: 1. conceptul de motivație este limitat la o perspectivă de tip micro și favorizează exclusiv explicațiile cauzale (în direcția explicării comportamentului uman); 2. problematica motivației a fost convertită de la conceptul științific de a ajuta înțelegerea omului și constituția sa individuală, fiind transformată într-un instrument pragmatic de influențare a comportamentului uman; 3. datorită orientării predominant behavioriste, teoreticienii motivației în muncă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
valorilor, iar valorile determină satisfacerea nevoilor. Zlate consideră că "pentru unii motivația este o noțiune superfluă, menită a dispare [sic] din psihologie, mai ales din psihologia experimentală, pentru alții, dimpotrivă, ea reprezintă o noțiune fundamentală a psihologiei, cheia înțelegerii și explicării comportamentului" (Zlate, 2006, p. 241). Autorul definește motivația ca "o pârghie importantă în procesul autoreglării individului, o forță motrice a întregii sale dezvoltări psihice și umane (...) Motivația, prin caracterul ei propulsator, răscolește și reașează, sedimentează și amplifică materialul construcției psihice
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care își organizează relațiile cu ceilalți" (McClelland, 1961, p. 3). Motivația de realizare (achievement motivation) și nevoie de realizare (n Achievement nAch ) sunt conceptele cheie ale teoriei. Motivația de realizare este determinată de nevoia de realizare și este utilizată pentru explicarea dezvoltării economice a națiunilor și a succesului antreprenorial. McClelland consideră că tipul ideal ilustrat de etica protestantă weberiană și profilul persoanelor care au o nevoie mare de realizare sunt similare, religia protestantă fiind cea care a condus la internalizarea acestei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
datorită faptului că raționalitatea subiectivă este incompatibilă cu modul în care oamenii fac alegeri și procesează informația (deciziile umane sunt departe de a fi optimal normative). La acestea se adaugă importanța scăzută acordată motivației intrinseci și ignorarea diferențelor individuale în explicarea efortului. Dezvoltarea în teoria expectanței a conceptelor de valență și instru-mentalitate s-a realizat în direcția creșterea numărului variabilelor studiate și a complexității formulelor de calcul. Avându-și originea în teoria normativă, utilizarea modelelor matematice pentru anticiparea forței motivației muncii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
înainte, Herzberg prezintă modelul îmbogățirii postului ca pârghie esențială de motivare a angajaților. Spre deosebire de modelul lui Herzberg, care presupunea reacții similare ale angajaților în fața diferitelor categorii de factori (stimuli), modelul caracteristicilor postului ia în calcul și caracteristicile individuale/personale, permițând explicarea rezultatelor diferite, obținute de angajați în contexte similare de muncă. Au fost identificate cinci caracteristici ale postului care cresc motivația internă (Oldham, 1976, p. 559): 1. semnificația sarcinii: măsura în care postul are un impact substanțial asupra celorlalți din interiorul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]