1,482 matches
-
cheltuielilor în lei și valută aferente participării agenților economici în cadrul pavilioanelor naționale ale României, se aloca următoarele fonduri: a) 30 milioane lei pentru organizarea acestor participări; ... b) 1 milion dolari S.U.A. pentru închirierea și amenajarea spațiilor de expunere, regie, transportul exponatelor și al materialelor de amenajare, propagandă generală, acțiuni de protocol. ... Agenții economici vor suporta cheltuielile în lei și valută privind deplasarea delegaților proprii, inclusiv diurnă și cazarea în valută, acțiuni de propagandă comercială. Articolul 3 Fondurile în lei și valută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107768_a_109097]
-
să transmită personajului zîmbetul său de învingător fiind un actor cu farmec romantic și putere de seducție. În imaginile în care este arătat jucînd volei sau dezbrăcîndu-se în vestiar sau în dormitor, trupul este prezentat ca fiind puternic, sculptural, atletic, exponat tipic al figurii dominatoare, viril și cu sex-appeal. Top Gun se bazează pe imagistica culturală din ultimele decenii, care își înzestrează eroii cu un caracter pozitiv și cu o aură de glorie; în același timp, își propune și să destructureze
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să nu intre gălăgios în sala de expoziții îmbulzinduse; sa nu vorbească tare sau să râdă zgomotos; să nu se deplaseze continuu dintr-un loc în altul; să nu întrebe mereu însoțitorul (și colegii pot avea nedumeriri!); să nu atingă exponatele sau alte obiecte; să nu mănânce în incintă, să nu arunce nimic pe jos. Finalitate: Activitatea a fost inițiată înaintea vizitei participanților la proiectul la „Galeria de Arte”. 3. EROII BUNI DIN POVEȘTI ADUC BUCURIE, EROII RĂI ADUC TRISTEȚE Obiectiv
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
anume v-au atras atenția? Ce se spunea în aceste materiale? Cum arătau? Imaginați-vă că ajungeți la târg. Ce auziți? Ce vedeți? Ce miros simțiți? Imaginați-vă că vă plimbați la acest târg și vă simțiți încântat de anumite exponate. Cum arată obiectele expuse? Din ce categorie fac parte? Ce fac persoanele din jur? Imaginați-vă că vă întoarceți la lucru și le spuneți colegilor că evenimentul a fost grozav și extrem de folositor. Ce l-a făcut să fie grozav
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
azi întreagă forța și să se constituie, parțial, într-un muzeu în miniatură al comunismului [subl. n. A.I.P.]. Fiecare cuvânt, în aparență banal, prinde ca într-un clește realitatea specifică a vieții cotidiene sub comunism și este ca un exponat, sub care mâna istoricului sau a celui care a trăit acel timp poate scrie cu grijă o etichetă lămuritoare"246. Desigur, această din urmă referire vizează poemul Totul 247, despre care Alex Ștefănescu menționează că "a fost transcris de mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Între ei și media literară debordează cu mult imaginația bovaricului intelectual roman cu tropism occidental cronic. Se impun acum niște delimitări. Genul poeziei, cum bine observa Ion Simuț În cazul României, subzistă În conștiința publică franceză doar sub formă de exponat muzeal sau fenomen sectar. Suprafața de vizibilitate a poeziei franceze de astăzi este cea a unui teren de fotbal raportată la CÎmpia Romană. Rămîne proza, puțin teatru acesta din urmă produce mai degrabă voce decît literă, cum cred că e
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
altruist la o distanță de câteva secunde, până la câteva minute, după cum a arătat acest experiment: Psihologul Richard Katzev a realizat câteva experimente într-un muzeu. Un experimentator deghizat în gardian se apropia de unii vizitatori care aveau imprudența să atingă exponatele. El le determina un sentiment de culpabilitate, apostrofându-i fățiș, spunându-le că deteriorau opere de artă prețioase, că asta era interzis și că făceau ceva reprobabil. La ieșirea din încăpere, un alt complice lăsa să-i cadă în fața vizitatorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
obișnuită, cu structurile sociale și pozițiile ei dominante 226"), parcul de distracții Coney Island era de fapt un topos atemporal, care crea iluzia de distracție permanentă. După cum susține McGowan, ,,Coney Island reprezenta hiperrealitatea americană la nivel microcosmic. Juxtapunerea dintre diversele exponate cu parcuri tematice și spectacole aferente atrăgătoare înscrie acest spațiu în rândul celor tipic postmoderne, deși temporal este plasat în epoca modernă a Statelor Unite. Noua utopie americană a readus la viață deșeurile trecutului, etnice, umane ori fabricate, pe această margine
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pedagogică, educativă de formare a tinerelor generații. În acest cadru, muzeul apare ca un serviciu public aflat în opoziție cu "despotismul academic", reflectînd o nouă ierarhizare a conținuturilor sociale, elaborînd noi practici ale socializării, prin vizite, studii și copii după exponate celebre, realizate în galeriile de artă. Patrimoniul este un inventar al artefactelor umanității în spațiu și timp. Necesitatea controlului social asupra tuturor formelor de patrimoniu reclamă un set de norme și valori prin care bunul respectiv capătă identitate patrimonială. Virtual
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de armonizare a cadrelor activității umane, a petrecerii timpului liber. Conceptele muzeografice actuale propun implicarea publicului printr-un contact direct cu obiectul și într-o relație de colaborare cu ceilalți actori, în concluzie promovarea comunicării și nu doar a contemplării exponatului, prin dezvoltarea unor proiecte muzeografice noi. Muzeologia contemporană consolidează astfel statutul activ al publicului, instituie un rol de arbitraj între colecții și public prin promovarea muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale 25. Oare în epoca
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
se află situat la confluența direcțiilor: muzeu societate, muzeu spațiu al sacralității, muzeu școală, muzeu natură sau muzeu spațiu de relaxare. Secolul XXI va avea de făcut față, se pare, unor provocări uriașe: standardizarea colecțiilor și devalorizarea conținutului esteticocultural al exponatelor. În ritmul succesiunii generațiilor rămîn urmele activității umane, elemente perene, care supraviețuiesc trecerii în neființă a omului. Pe măsură ce timpul se scurge constatăm o acumulare impresionantă de obiecte mărturii ale permanenței și necesității utilitaro-estetice. În prezent putem identifica o situație similară
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
conversație globală asupra vizitei sau a unor elemente din afara acesteia. S-a constatat că punctele de atracție ale unor colecții, identificate de regulă cu opere de artă intens mediatizate, determină alte grupuri și alți indivizi să se regrupeze în jurul aceluiași exponat. Au loc astfel contacte între grupuri. Spre exemplu, între un individ sau un "grup pasiv" și un "grup activ" care schimbă informații, se realizează un canal de comunicare indirect. De obicei, "unitatea de referință în care au loc aceste schimburi
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
punct al interferențelor sociale. Se pot observa și diferențe între formele comportamentelor non-verbale în funcție de tipul de muzeu: în muzeele tradiționale acestea iau de cele mai multe ori forma gesturilor, a posturii, a privirii; în muzeele "interactive", unde există posibilitatea contactului fizic cu exponatele sau elemente conexe expozițiilor se manifestă comportamente traduse prin manipulări ale obiectelor. Alte studii (Diamond, 1981; Koran, Dierking și Foster,1988; Kremer, 1992; Rosenfeld, 1980) au înregistrat interacțiuni diferite în funcție de vîrstă, sex, pregătire profesională 12. În privința grupurilor școlare (Dierking, 1991
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
obiectelor; prezența ocazională a adulților în grup și care își adaptează de cele mai multe ori comportamentul la nevoile copilului; a. Grup de copii cu familia conversații lungi, însoțite de explicații; b. Grup de copii neînsoțiți apropiere psihică de cele mai multe ori față de exponate; c. Grup de elevi însoțiți timp mediu de conversație și studiu pe obiect. 2. Persoane singure lectură îndelungată, atentă; aproximativ 50 % sînt atrase de elementele interactive și multimedia prezente în expoziție. 3. Cuplurile conversează rar; studiază îndelungat materialele explicative; rămîn
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
interactive și multimedia prezente în expoziție. 3. Cuplurile conversează rar; studiază îndelungat materialele explicative; rămîn mult în fața obiectelor de muzeu; nu sînt dispuse către programele interactive. 4. Grupurile de adulți timpi particulari de vizionare (între 30 secunde și 1 minut/exponat); lectură parcursă superficial; cînd grupul este compus din femei există o disponibilitate redusă pentru activitățile interactive. În privința coeziunii grupurilor, același studiu identifică: a. în 17,5 % din cazuri o coeziune slabă: membrii grupului se află la distanțe mai mari de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a fluxului de vizitatori. Un exemplu poate fi oferit de unul din numeroasele muzee răspîndite pe teritoriul Poloniei. Este vorba de Muzeul municipal al orașului Krakow; prezența unui număr foarte mare de vizitatori este determinată de existența printre alte valoroase exponate a unei opere de artă de referință o pînză semnată de Leonardo da Vinci: "Doamna cu hermina". În fața unei oferte muzeale diversificate persistă și astăzi o fragmentare a publicului, procesul de democratizare a instituțiilor fiind caracterizat prin permanentă adaptare, făcînd
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de Sarasota (Florida), prin Expoziția retrospectivă fotografie Lewis Baltz pe tema societății industriale aflate în declin 33. Proiectul a fost coordonat de departamentul de relații cu publicul. Prezența unui grup de elevi urma să devină un pretext de analiză a exponatelor sub forma unor texte-etichetă formulate de aceștia, panotate în pandant cu fotografiile. A fost obținut un ansamblu expozițional coerent, în care demersul artistului și demersul publicului s-au integrat perfect. Expoziția a reprezentat momentul acceptării a două prezențe pe simeză
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dintr-un spațiu al reculegerii într-un spațiu permisiv tehnologiei interactive multimedia 36. În galeria Forum din Centrul Național de Artă și Cultură G. Pompidou este introdusă în anul 1997 borna interactivă ca mijloc media de apropiere a publicului față de exponate. Se pare că persoanele în vîrstă sînt ceva mai reținute în a folosi aceste mijloace, dar nu se poate generaliza acest aspect, așa cum arată și ancheta realizată la Victoria and Albert Museum din Londra de Glynis Breakwell 37. Modelul interactiv
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
implicit creșterea audienței"38. În replică, Weissberg, prin experimentul Lascaux (o modalitate de explorare virtuală a peșterii Lascaux, celebră prin reprezentările sale picturale) a sugerat că realitatea virtuală conduce la "o artificializare a muzeului", o denaturare a conținutului și formei exponatului 39. Și este tot atît de adevărat că tendința este cea de înlocuire a realului cu imaginarul într-o simulare, în final ceea ce transpare fiind un substitut al artefactelor și nicidecum un mijloc de comunicare obiectivă. Întrebarea care a fost
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și Dube, 1996)40. Concluziile nu sînt nici pe de parte liniștitoare, atît pentru muzee, cît și pentru public. Sintetizîndu-le, vom interveni în clarificarea acestora: se constată disonanța între capitalul de cunoștințe pe care îl deține vizitatorul și percepția în fața exponatului; apar conflicte în ceea ce privește raportul conținut formă al obiectului muzeal, multe persoane nu se pot apropia astfel de mesajul transmis. O remarcă: în cazul artelor plastice și decorative, problema raportului dintre conținut și formă a fost amplu teoretizată, dar în nici un
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
așteptat ca mijloacele multimedia să reducă nivelul disonanței cognitive, în măsura în care accesul la acestea se face în paralel cu vizitarea muzeului, în diferite momente ale vizitei, astfel încît să existe o relație echilibrată între cantitatea și calitatea informației prezentate, posibilitatea reevaluării exponatului, precum și prezentarea unor date absolut necesare, dar imposibil de decelat în contextul expozițional. Și încă o provocare: grație acestor tehnologii, noțiunea de vizitator se transformă în cea de utilizator al conținuturilor spațiului muzeal. Conferința Asociațiilor muzeelor, ținută în 1997 la
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Român și Muzeului Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa". MUZEULUI NAȚIONAL AL SATULUI "DIMITRIE GUSTI" BUCUREȘTI Pentru Muzeul Național al Satului, programele cu publicul au devenit o tradiție. Specialiștii muzeului promovează activități interactive, axate pe un sistem dinamic al percepției exponatelor muzeale. Sînt propuse publicului școlar (pe segmente de vîrstă diferite) vizite prin descoperire și expoziții concurs ce au ca scop remarcarea și promovarea tinerelor talente. Un spațiu generos este alocat activităților de atelier: ateliere de creație (sub forma de tabere
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
plan profesional. În privința învățămîntului artistic fie ca vorbim de dimensiunea formală sau cea informală muzeul deține o funcție primordială. Pornind de la o vizită ca formulă prin care luăm contact cu acest mediu, zăbovind în fața unei opere de artă, a unui exponat, elevul are posibilitatea descoperirii sau a redescoperii semnificațiilor acestora. Comunicarea vizuală, despre care am amintit într-un alt context, cel al formelor interacțiunii și comunicării în spațiul muzeal, privește sistemul de relații cu mediul stabilite prin intermediul privirii. Tot ce există
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
monotonă, continuă și plictisitoare, prin lipsa oricărui feed-back. În multe situații vizita și explicația din spațiul de expunere nu sînt suficiente. În acest caz profesorul de educație plastică trebuie să recurgă la două intervenții: folosirea unor mijloace de învățămînt conexe (exponate din depozitele muzeale, diapozitive, hărți, documente copiate sau accesul în biblioteca instituției softuri educaționale prezentate prin Multimedia projection, Internet); activități practice în ateliere. B. Prin diversificarea activităților actuale la nivel extracurricular: Tendința actuală în Europa este aceea de transformare a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
întrucît oricare ar fi nivelul de informație pe care acesta îl posedă, "vor exista întotdeauna epoci și regiuni despre care am avea nevoie de informații noi pentru a putea vorbi despre operele care provin din aceste spații"11. În ceea ce privește relația exponat public, aceasta reunește puterea de analiză și de selecție a creatorului, cu obiectivitatea, capacitatea de receptare a spectatorului. Albert Memmi consideră această relație ca un fenomen dinamic, pe care încercăm să-l înțelegem atît în geneza sau mecanismele structurale, cît
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]