3,439 matches
-
toate țările europene. Pe fondul unor puternice contradicții sociale și naționale se constată, în deceniul al patrulea, o preocupare cu totul deosebită a statelor pentru educația "cetățenească a copiilor și tineretului; educației școlare i se adaugă forme specifice de educație extrașcolară, uneori cu o puternică orientare naționalistă. Cercetășia prin caracterul ei universal nu mai era corespunzătoare. În U.R.S.S. iau ființă organizații de copii și tineret (Pionierii și Uniunea Tineretului Comunist Comsomolul) al căror obiectiv central era educația comunistă a generației
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor tineri în învățămîntul superior), în ansamblu, învățămîntul și-a păstrat structura și caracteristicile fundamentale din anii anteriori. Intensificarea pătrunderii unor idei politice de stînga sau de dreapta în rîndurile tineretului studios s-a datorat nu școlii, ci unor factori extrașcolari. Orientarea spre fascism a unora dintre elevi și studenți se explica, mai ales, prin factori extrașcolari. În aprecierea școlii românești din perioada interbelică, trebuie să pornim de la faptul că învățămîntul de toate gradele s-a extins mult în comparație cu anul 1918
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
anii anteriori. Intensificarea pătrunderii unor idei politice de stînga sau de dreapta în rîndurile tineretului studios s-a datorat nu școlii, ci unor factori extrașcolari. Orientarea spre fascism a unora dintre elevi și studenți se explica, mai ales, prin factori extrașcolari. În aprecierea școlii românești din perioada interbelică, trebuie să pornim de la faptul că învățămîntul de toate gradele s-a extins mult în comparație cu anul 1918 (vezi Tabelul 1) și că învățămîntul secundar și superior au avut o bună organizare. Tabelul l
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
s-a văzut din capitolele anterioare, acest termen are mai multe accepții. Pentru P. Natorp, pedagogia socială înseamnă acea teorie care considera societatea ca factorul esențial al formării umane; pentru Hermann Nohl, pedagogia socială este o teorie asupra instituțiilor educative extrașcolare. Reprezentanții pedagogiei sociologice românești au apreciat educația ca fiind determinată, în primul rînd, de societate și ca realizîndu-se din perspectiva exigențelor sociale. Ei au acordat însă, mai mult decît alți teoreticieni străini, o mai mare atenție copilului, cu particularitățile lui
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
47. Cf. GR. TĂBĂCARU, Didactica experimentală. Școlarul, vol. II, Argument. 48. Cf. GR. TĂBĂCARU, Problema pedagogiei sociale, Bacău, 1926. 49. Gr. Tăbăcaru a fost și un entuziast animator cultural, vrînd să ofere, și pe această cale, un model de activitate "extrașcolară" discipolilor săi viitori învățători; concomitent desfășura o sistematică acțiune de perfecționare a foștilor elevi. Să se vadă: Gr. Tăbăcaru, o viață închinată școlii și culturii românești, Bacău, 1973; TIBERIU CĂLIMAN, Grigore Tăbăcaru concepția pedagogică și Grigore Tăbăcaru în memoria contemporanilor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
septembrie 1915 Îl respinge pe Aron Cotruș În articolul „Versuri jalnice“. Este, cred, singura respingere categorică formulată de C. Beldie. În Noua Revistă Română, la 5 mai 1915, pedagogul din Hemeiuș, județul Bacău, Grigore Tabacaru publica un articol intitulat „Activitatea extrașcolară“, În care se referea și la Stroești, semn al intervenției secretarului de redacție. Pedago gul băcăuan va fi bine cunoscut la Stroești. Una din cărțile sale clasice, Didactica, volumul I, ediția a doua, apărută În anul 1929 la editura proprie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
profesională și integritatea morală, drept și exigent, uneori ne apărea prea sever deoarece nu tolera abaterile iar sancțiunile erau executate prompt. A iubit ordinea și disciplină, a militat permanent pentru menținerea lor, nu numai în liceu dar și în activitatea extrașcolara. A fost un iubitor de frumos și în acest sens să armonizat perfect cu colaboratorul sau Mihail Botez, director adjunct mulți ani, care a reușit să facă din grădina din fața liceului o oază de flori și de verdeață fiind admirată
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
de surorile mai mici, îmi făcea plăcere să lucrez cu copiii. Pentru a completa norma de ore, predam, pe lângă obiectele mele, sport (fără sală de sport), agricultură și limba rusă. Apoi, în anii ’60 se punea mare accent pe munca extrașcolară a dascălilor. Fiecare dascăl trebuia să facă muncă culturală: să conducă o echipă de teatru, de dans, un cor. Foarte importantă era și activitatea cu pionierii, care trebuia planificată în așa fel încât să rețină copiii de-a merge la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și pentru transpunerea în fapt a principiului educației prin muncă și pentru muncă. „...cultul muncii și al pasiunii pentru ea a devenit pentru elevii și profesorii Școlii Normale o veritabilă călăuză în activitatea lor, pe toate dimensiunile vieții școlare și extrașcolare”<footnote Grig. Davideanu, Leon Timofte, în volumul Școala Normală de la Șendriceni, Ed. Litera, București, 1978, p. 68. footnote> afirmă autorii profilului de personalitate creionat profesorului emerit Constantin N. Iancu, întemeietorul școlii. Cultul muncii, despre care vorbesc autorii profilului sus pomenit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
li s-ar cere să găsească motivul pentru care frecventează cursurile învățământului obligatoriu. De fapt, școala înseamnă mult mai mult, fie că ne gândim strict la programul pe care il au elevii și profesorii, fie că facem referire la activitățile extrașcolare în care sunt implicați. Școală înseamnă ordine, organizare, respect, atitudine pozitivă față de muncă, dăruire, implicare, pasiune, aptitudini, concursuri, reușite, satisfacții și realizări profesionale. Dar dincolo de toate acestea, școala este locul în care ne formăm că oameni, este cea care descoperă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pasiune, aptitudini, concursuri, reușite, satisfacții și realizări profesionale. Dar dincolo de toate acestea, școala este locul în care ne formăm că oameni, este cea care descoperă talente, modelează caractere, echilibrează temperamente într-un cuvânt, formează personalități armonioase. Participarea elevilor la activități extrașcolare este decisivă în formarea și definitivarea personalității umane. Astfel înveți să te implici fără să fii obligat, să te bucuri și să te distrezi muncind, să iubești necondiționat, să obții satisfacții nebănuite ajutându-i pe ceilalți, să ieși din anonimat
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
binele de rău, tentația de provocare, pericolul de aventură. Vei învăța să fii tu însuți, să te simți bine în pielea ta, să socializezi, îți vei descoperi aptitudini și pasiuni. Colegiul Național „Cuza Vodă” are o tradiție „grea” în ceea ce privește activitățile extrașcolare. Concursul „Real vs. Uman”, ajuns la a V-a ediție, reprezintă în fiecare an o provocare atât pentru elevi, cât și pentru organizatori. Conceput că un spectacol-concurs cu scop caritabil, acesta a scos la iveală tot ce-i mai bun
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
apariția unor comportamente dezadaptative. Aceștia sunt: Implicarea semnificativă a părinților în viața copiilor Existența unor norme familiale și modele de comportament clare și stabile Utilizarea modelelor disciplinare pozitive din parte părinților Supravegherea comportamentului copiilor (grupul de prieteni, activitățile școlare și extrașcolare, etc.) Perceperea de către copii a dezaprobării familiale în legătură cu consumul de droguri Sprijinul părinților cu privire la participarea copiilor la activități de socializare. Prevenirea în școala Școală este un mediu formativ prin excelență, educația formală fiind baza de transmitere a valorilor , atitudinilor, modelelor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Paul Lipovici - studenți, Calman Buium, Milian Lipovici și Jean Abramovici elevi. La 15 martie 1942, președintele Oficiului județean al Centralei evreilor solicita Poliției Dorohoi să elibereze ordine de serviciu pentru evreii, membrii ai comitetului ce urmau să facă recensământul tineretului extrașcolar de ambele sexe de religie mozaică din orașul Dorohoi. Recensământul locuitorilor de sânge evreiesc s-a desfășurat cu dificultate în Dorohoi, așa cum înțelegem din adresa nr.156 din mai 1942 trimisă de Oficiul județean al Art.2 al decretului din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în oglindă și se cuvin multe de spus despre munca soției. Cât au fost concentrați învățătorii Dobru, Dănăilă și Malîi le-a ținut ea lecțiile la clase. A predat lucrul de mână la elevele din cursul primar, cu adulții și extrașcolarii a înființat atelierul de țesătorie, cursurile de dansuri populare, a condus cantina și a fost comandanta centrului extrașcolar de fete. Din atelierul de țesătorie al școlii sute de metri de pânză de in, cânepă și borangic au plecat către front
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și Malîi le-a ținut ea lecțiile la clase. A predat lucrul de mână la elevele din cursul primar, cu adulții și extrașcolarii a înființat atelierul de țesătorie, cursurile de dansuri populare, a condus cantina și a fost comandanta centrului extrașcolar de fete. Din atelierul de țesătorie al școlii sute de metri de pânză de in, cânepă și borangic au plecat către front prin Inspectoratul școlar. De unde, Doamne, atâta putere, atâta dragoste și atâtea renunțări?!? Cu gândul de a recupera din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
copiilor. Tot acest zel apostolic, un bagaj admirabil pentru un preot, nu era apreciat la un simplu seminarist, care, în opinia lor, trebuia să se încumete exclusiv în studiu. În realitate, mulți profesori și chiar rectorul erau convinși că activitățile extrașcolare ale studentului Calabria l-ar distrage și că ar fi cauza mediocrului său randament școlar. Primul și al doilea an de liceu Giovanni Calabria și-a început aventura școlară liceală în 1892. Avea 19 ani. De patru ori pe zi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
putem face afirmații care să nu includă potențiale dubii. Cu toate acestea, se impune o cunoaștere cât mai adecvată a rezultatelor de până acum, precum și coroborarea lor și aplicarea, în scopuri pedagogice (atât în învățământul instituționalizat, cât și în forme extrașcolare), a tot ceea ce s-a realizat în detectarea mecanismelor care condiționează manifestarea creativității. Etapele procesului creator Procesul creator presupune mai multe etape, faze, care se cer identificate și al căror rol în realizarea creației se manifestă gradual. Nu există, nici
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la toate activitățile, iar talentul lui este nelimitat, este un bun actor și are o voce cum rar se poate descoperi la ani atât de fragezi. începând cu primul an de școală, a participat, în mare parte, la toate activitățile extrașcolare desfășurate cu clasa, însoțit de unul dintre părinți și deseori ajutat, sprijinit de colegi, precum și de mine, ca învățător: serbări dedicate deschiderii anului școlar, „Bogățiile toamnei”, 1 Decembrie, „Moș Crăciun”, 15 ianuarie (Mihai Eminescu), 24 ianuarie (Unirea), Floriile și Sfântul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
nu va mai avea interesul să fie gelos pe trecutul cultural al orașului, ci, dimpotrivă, va sprijini oricare inițiativă În această privință. La centenarul liceului „N. Gane” n-am fost poftit să vorbesc, deși am activat pe tărâm școlar și extrașcolar două decenii; la Pitești am vorbit - și am fost primit cu multă căldură - la toate prilejurile sărbătorești. Când voi veni la Flt., am să caut să-l cunosc și eu pe tov. Dobrescu. D-rul Tudor Diaconescu e om de mare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
rolul de șef al educației. Rolul lui va fi de a colabora cu șeful politic, pentru coordonarea activității tuturor instituțiilor educative din oraș, inclusiv Biserica, Activitatea directorilor de școală, spectacolele, ziarele, raport dintre școală și public, armata, instituțiile de educație extrașcolară, serbări naționale. Până atunci șeful educației va avea sub direcția lui, supravegherea educației legionarilor și organizațiilor de pregătire în credința legionară. Cercul III: Aprofundare, lucruri noi, pregătire pentru realizarea întregului program educativ al legiunii. în domeniul organizării materiale Cercul I
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
culturale, călătorește prin Neamț, Buzău, Prahova, Gorj, Mehedinți, Muscel. Dedică aceluiași scop o selecție de obiceiuri, Dintr-ale neamului nostru (1903), și poeziile patriotice din Cântece de vitejie (1904). Este numit, în 1907, șef al Biroului de control al activității extrașcolare din Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice și referendar. Ultima revistă pe care o conduce (cu Ion Gorun și Il. Chendi) este antimodernista „Viața literară” (1906). Lucrează intens la traduceri: Georgice de Vergiliu (1906), Parmeno de Terențiu (1908), Don Carlos de
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
elevii, nouă mențiuni; implică poliția, cinci mențiuni; aplică sancțiuni, patru mențiuni; organizează dezbateri cu cadrele didactice, patru mențiuni; se ia legătura cu familia, trei mențiuni; se face analiza situației, trei mențiuni; se creează oportunități de implicare a copiilor în activități extrașcolare, o mențiune; se alcătuiesc grupuri de sprijin pentru copii, o mențiune. în 13 răspunsuri primite, poliția este instituția la care se apelează, în situații de violență în școală; DGASPC-ul este menționat ca o instituție căreia i se cere sprijinul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și a părinților, opt răspunsuri; aplicarea de sancțiuni, cinci mențiuni; implicarea copiilor și a părinților în programe educative, patru mențiuni; asistența psihopedagogică și socială pentru copil și familie, două mențiuni; cunoașterea mai bună a familiei, două mențiuni; organizarea de activități extrașcolare, două mențiuni; prezentarea unor modele comportamentale pozitive, două mențiuni; controlul mai bun al consumului de televiziune și internet de către copii, o mențiune, implicarea mass-mediei, o mențiune; dezvoltarea unor programe de peer education, o mențiune. 8. Ce se are în vedere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sistemului, care să fisureze monopolul deținut de acest sistem asupra imaginii de sine. Se evită vehicularea unor proiecte noi cu ajutorul unor noțiuni vechi, de pildă cele care delimitează palierele școlarizării: preșcolar/școlar, primar/secundar, preuniversitar/universitar, profesor/elev, activități școlare/extrașcolare etc. Propun în schimb abordări precum “învățământul și privatizarea”, „Filosofia învățământului actual”, „Școala autosuficientă”, „Educația de bază: o prioritate strategică uitată”, „Inegalitatea de șanse în educație”. Dacă problematica reformei și cea a nereușitelor ei nu sunt deloc noi, expunerea practicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]