5,420 matches
-
ce curg.Adun pe palme cerul să-l pun la căpătai,Printre mătasuri fine, în noaptea cea dintâi.. Cand nopții îi e foame de geana de lumină.. Aștept un vis, clădit pe ziua ce-o să vină.Să-l împletesc, zâmbind, fâșie cu fâșie,Cunună să-ți așez pe-a inimii câmpie. Când zorile se-aprind cu dor de răsăritRenaște-arzând că jarul, sărut dezlănțuit.Pe curbele fierbinți se năpustește cerulIar restul e tăcere... și în priviri, e zborul.... XXIV. SPERANȚA, de Corina
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
Adun pe palme cerul să-l pun la căpătai,Printre mătasuri fine, în noaptea cea dintâi.. Cand nopții îi e foame de geana de lumină.. Aștept un vis, clădit pe ziua ce-o să vină.Să-l împletesc, zâmbind, fâșie cu fâșie,Cunună să-ți așez pe-a inimii câmpie. Când zorile se-aprind cu dor de răsăritRenaște-arzând că jarul, sărut dezlănțuit.Pe curbele fierbinți se năpustește cerulIar restul e tăcere... și în priviri, e zborul.... XXIV. SPERANȚA, de Corina Negrea , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
conținut. Parcă era mai bine. Încă îl ardea stomacul și mai simțea senzația de sete. Își scoase cămașa și pantalonii și rămas în șort, se îndreptă spre dormitor. Când deschise ușa, a rămas surprins de imaginea patului peste care cădea fâșia de lumină din anticameră, strecurată prin deschizătură. O femeie dormea ghemuită pe mijlocul patului, iar cearceaful alunecase scoțându-i la iveală un sân micuț cât un măr ionatan de Voinești. Nu-și amintea când și în ce împrejurări a apărut
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
râse odată cu Jean, mai închină încă odată cu el și se apucă cu râvnă de dat la manivela bătrânei mașini de tocat carne. De mirare cum nu i se făcu rău de la hălcile imense de slănină, de la bucățile de carne și fâșiile de șorici. Gemenii furaseră la un moment dat urechile și coada lui Ghiță, în răcnetele sparte ale lui Jean. Cezar băgă în gură o bucată de șorici care crăpase în dreptul unui picior. Bun mai era Ghiță! Cine știe cu ce
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
numărului redus de români. Pe teritoriul României vorbesc românește permanent douăzeci de milioane de oameni (fără vocile minorităților conlocuitoare care...mai vorbesc și în limba lor). În schimb, compensează vocile românești din Republica Moldova, din Ucraina (zona Cernăuți, ținutul Herței și fâșia sudul Basarabiei, până aproape de Odesa). În „Istoria limbii române” la pag.30, G. Ivănescu face următoarele precizări: • „Dialectul daco-român se vorbește în România, Republica Moldova, partea de est a Banatului sârbesc, regiunea dintre Timoc și Morava, nord-vestul Bulgariei, în Ucraina și
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
nici ploaia nu mai cânta, Cad boabe ca de plumb, pe-alei întortocheate. Sub pelerina ruptă de fulgere, o floare se alintă Tribut să dea uitării, petale-nmiresmate. Clipind în noaptea sură, un licurici dansează... Și piruete albe sculptează peste fâșii de luna. Cuprins de nostalgie, Luceafărul oftează Și flori de myosotis răsar pe-a vieții strună.. Referință Bibliografică: Flori de myosotis / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2085, Anul VI, 15 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
FLORI DE MYOSOTIS de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375173_a_376502]
-
de cred că am fost auzită din capul satului! Atunci a venit la mine să mă ajute un copil de pe linie la Deal, Ghiță al Mării Sandii, care era și el cu porcii la păscut. El mi-a rupt în fâșii baticul cu care mă legam la cap, să nu mă ardă soarele, și a strâns locul până s-a oprit sângele. Mi-a spus că, dacă îi dau voie, „face pipi pe rană, că așa se oprește sângele imediat și
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
în: Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului IOAN ALEXANDRU ARDELEAN. EDERA; Editură Tiparnița, 2015 Comună Macea este ultima localitate rurală la granița cu Ungaria după Gară Curtici.De la Macea se poate ajunge, pe câmp roditor pe la Fâșie, cum o denumesc și azi sătenii mei ...fâșie ..care a făcut ..multe victime! Portul, jocul, graiul situat între dialectul ardelean și cel crișean l-a însoțit pa țăranul măcean la șezători, care la Macea se numeau-" A mere cu lucru
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
Toate Articolele Autorului IOAN ALEXANDRU ARDELEAN. EDERA; Editură Tiparnița, 2015 Comună Macea este ultima localitate rurală la granița cu Ungaria după Gară Curtici.De la Macea se poate ajunge, pe câmp roditor pe la Fâșie, cum o denumesc și azi sătenii mei ...fâșie ..care a făcut ..multe victime! Portul, jocul, graiul situat între dialectul ardelean și cel crișean l-a însoțit pa țăranul măcean la șezători, care la Macea se numeau-" A mere cu lucru" -Cu cosele, croșetat, nățuit ,cu desfăcut coceni, cu
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
Roxette ce ți-a făcut urâtul și nesuferitul de Tigran! îi arăt eu lui, de-l mai prind pe-aici... Vai, ce rană ți-a făcut! Vino la mama, să te oblojească! Hai să intrăm în castel, să căutăm niște fâșii de pânză și niște untură de oaie, pui-puicuț mic. Stai cuminte, la pieptul meu. Da, uite, mi-a dat Marta niște fâșii de cânepă și niște seu de oaie, dar și niște alifie adusă tocmai de la Lyon, să-ți ung
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
rană ți-a făcut! Vino la mama, să te oblojească! Hai să intrăm în castel, să căutăm niște fâșii de pânză și niște untură de oaie, pui-puicuț mic. Stai cuminte, la pieptul meu. Da, uite, mi-a dat Marta niște fâșii de cânepă și niște seu de oaie, dar și niște alifie adusă tocmai de la Lyon, să-ți ung piciorușul, să te faci bine, pui drăgălaș, pui-pui... Și porumbelul se făcu bine. - Așa, bravo drăgălașule! Ia să văd cum o să mergi
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
și niște seu de oaie, dar și niște alifie adusă tocmai de la Lyon, să-ți ung piciorușul, să te faci bine, pui drăgălaș, pui-pui... Și porumbelul se făcu bine. - Așa, bravo drăgălașule! Ia să văd cum o să mergi tu fără fâșii de pânză legate pe picioruș. Hai, încearcă, fă un pas, și apoi încă un pas... Așa, așa, ai început să mergi chiar bine! Ia să văd, poți zbura? Opa! Uite, zbură! Ce veselie în zborul lui! Se înălță sus, plutind
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
dar se „văd” odată cu trecerea anilor. Abia atunci foștii copii își dau seama cât și cum au fost educați. Aprecierile pot da adevărata măsură a valorii educatorilor. Dar valoarea educației o simt copiii în procesul de învățământ. Este proporțională cu fâșiile din sufletul dascălului, care „înfășoară” fragedele suflete de copii. Acestea nu se evaluează de inspectorii școlari. Uneori, nici respectivul dascăl nu-și dă seama de valoarea educației dată copiilor, pentru că rezultatele în educație depind în mare măsură de calitățile omenești
A EDUCA...EDUCAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374675_a_376004]
-
după fericita formulare a lui Adrian Dinu Rachieru din Prefață), putem vorbi și de un supra-personaj, de un personaj-tip, global, de omul “prozoesemelor” - insul saturat de “nonsensul viețuirii” (p. 111), ce își duce existența neliniștită, sfâșiată, pe istmul, pe fâșia incertă ce separă două moduri de a fi, ins reprezentat, în primul rând, de narator, dar ușor de recunoscut în mai toți ipochimenii ce evoluează în aceste texte cu statut ambiguu, plurivalent (Estera, Rubik, Pubi, Candia, Ferencz-baci, Tony Lazăr, Grandpa
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
găsi expresia cea mai exactă și mai cuprinzătoare a suferinței, scriitoarea se referă la Iov: “De n-aș fi nici un anotimp! Uneori nici măcar al nașterii mele, cum Iov voia să scoată ziua nașterii din calendar. Nu vreau să campez pe fâșia lui de cenușă, suferind și psalmodiind: ‘este un timp în care să vorbești și un timp în care să taci. Este un timp în care să iubești și un timp în care să urăști (...) este un timp în care să
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
debutului său editorial. Legătura între cele două volume o face chiar ea, cochetând, cum mărturisește, cu gândurile personale: În tristețea mea, fărâmă de lumină-n singurătate V-am dăruit ,,Din petalele sufletului meu’’ o carte În ea am pus bucăți, fâșii din gândurile mele Cu versuri de dor v-am înfășat nopțile cu ele. După ce a cules și împărțit petale din sufletul său, poeta răspândește “polen din cuvinte”. Între timp a învățat nu doar să dăruiască, să împrăștie lumină în jur
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
un câmp neted ca-n palmă, porumburi nesfârșite, aproape uscate, galbene, se întindeau peste tot câmpul. Aici rușii ne-au pus serios la muncă și pe noi și pe localnici: săpam zi și noapte întărituri, la Berten era fixată prima fâșie de apărare a nemților pentru orașul Debrețin, a doua fâșie era stabilită pe aliniamentul Hoszupaly- Hajdubagos-Sarand, un vast câmp brăzdat de mari canale pentru irigații pe faimoasele ferme tania. Timpul se schimbase brusc, se lăsase o ceață deasă, începuse să
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
galbene, se întindeau peste tot câmpul. Aici rușii ne-au pus serios la muncă și pe noi și pe localnici: săpam zi și noapte întărituri, la Berten era fixată prima fâșie de apărare a nemților pentru orașul Debrețin, a doua fâșie era stabilită pe aliniamentul Hoszupaly- Hajdubagos-Sarand, un vast câmp brăzdat de mari canale pentru irigații pe faimoasele ferme tania. Timpul se schimbase brusc, se lăsase o ceață deasă, începuse să burnițeze, jos se făcuse o mâzgă cleioasă care se lipia
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
vedeam, în ruptul capului, alt motiv. După aperitiv am servit un delicios piept de pui cu mere în sos chili cu orez. Eu am mâncat cu poftă, dar Ovidiu abia a gustat trei boabe de orez și a cules câteva fâșii de pui din farfurie, ceea ce m-a uimit, însă nu era cazul să fac comentarii, așa că am ignorat atitudinea lui și am preferat să întrețin o conversație lejeră cu mătușa, despre modă, călătorii și vreme, subiecte ce s-au dovedit
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
Când privirile-mi rătăcesc iar în pustiu. Privesc accidentele unui adevăr... De la capătul sfârșit al dragostei noastre, Unde exiști dincolo de mine, într-adevăr Ca o forță necunoscuta-ntre astre . Rămân un țipat de pasăre ascuns în mine ... Și dintr-o fâșie violet încerc să zbor. Strecurata-n cenușiul unei clipe De unde răscolesc tăcerile aceluiași dor . gabrielaenerusu ... Citește mai mult Un țipat de pasareSunt un țipat de pasare-n ocean ...Undeva lângă apusul cenușiu ,Si-ncerc să zbor ca-nfiecare anCand privirile-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
ca-nfiecare anCand privirile-mi rătăcesc iar în pustiu.Privesc accidentele unui adevăr...De la capătul sfârșit al dragostei noastre,Unde exiști dincolo de mine, intr-adevarCa o forță necunoscuta-ntre astre . Rămân un țipat de pasăre ascuns în mine ...Și dintr-o fâșie violet încerc să zbor.Strecurata-n cenușiul unei clipeDe unde răscolesc tăcerile aceluiași dor .gabrielaenerusu... XIX. SE ZBATE-N FIECARE SUNET O ARIPĂ ÎNVINSĂ, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017. Se zbate-n fiecare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
ce curg. Adun pe palme cerul să-l pun la căpătâi, Printre mătăsuri fine, în noaptea cea dintâi.. Când nopții îi e foame de geana de lumină.. Aștept un vis, clădit pe ziua ce-o să vină. Să-l împletesc, zâmbind, fâșie cu fâșie, Cunună să-ți așez pe-a inimii câmpie. Când zorile se-aprind cu dor de răsărit Renaște-arzând ca jarul, sărut dezlănțuit. Pe curbele fierbinți se năpustește cerul Iar restul e tăcere... și în priviri, e zborul. Referință Bibliografică
CÂND... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375765_a_377094]
-
Adun pe palme cerul să-l pun la căpătâi, Printre mătăsuri fine, în noaptea cea dintâi.. Când nopții îi e foame de geana de lumină.. Aștept un vis, clădit pe ziua ce-o să vină. Să-l împletesc, zâmbind, fâșie cu fâșie, Cunună să-ți așez pe-a inimii câmpie. Când zorile se-aprind cu dor de răsărit Renaște-arzând ca jarul, sărut dezlănțuit. Pe curbele fierbinți se năpustește cerul Iar restul e tăcere... și în priviri, e zborul. Referință Bibliografică: Când... / Corina
CÂND... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375765_a_377094]
-
ale vieții, că poate, chiar dacă-i plugar! La fel de luminat se purta bunicul și ca lucrător al pământului. Muncise cot la cot cu bunica, agonisind pământ. Și ce pământ mănos era pe vremea aceea în Câmpia Olteniei! Tot ce cumpărase erau fâșii alăturate țarinilor moștenite de la părinți. Bunicul înțelesese că era bine ca loturile să fie întinse pentru ca să poată folosi lesne și utilaje modernizate. Și, ca un adevărat fermier, le achiziționa, pe măsură ce afla de ele. Și Mira își aminti că, deși viața
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
Sărbătoarea ta). ``Pământul s-a trezit desculț în privire``/``Zilele uscate, crengi peste suflete...( Pământul s-a trezit desculț ), Iar bucuria din vioară plouă...( Ochi arzători), Foșnesc secunde, gernminând întâmplări ``(Simfonie), ``Hergheliile de ploi/ Într-o vară-nflorită``( Vecia picură), ``Fâșiile de ger atârnă în balans``. Elementele naturii par``sensibilizate`` : ``Vântul înduioșat,```piaptănă`` buclele câmpiei``, lumina ``picură`` pe sub sprâncenele timpului``, eul pare împlinit :``O, prima dată am trăit în nemurire``(Reverie de mai) Lia Ruse știe să guste din plin frumusețea
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]