1,796 matches
-
luat la rând și pe ceilalți frați, îngrijindu-se de fiecare în parte. Eram acasă lângă mama noastră și frații mei. Lipsea doar tata. Dar ne rugam lui Dumnezeu cu toată credința noastră să ni-l aducă acasă între noi. "Făclii aprinse-n templul Nimănui! Mi-e sufletul o năruire de statui Vecii de vis în mine se dărâmă Se-aud cum cad, fărâmă cu fărâmă." (Al. Philippide) 3. O scurtă și edificatoare vizită în subsolul iadului După nouă zile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
al realității, glorificarea în opere de artă a zbuciumului și eroicei noastre istorii.“ (Arta, 11/1977) „Indicațiile pe care ni le-ați dat, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru ca artiștii plastici să creeze monumente de mare anvergură, care să poarte nestinsă făclia marilor virtuți ale poporului nostru, pentru menținerea veșnic trează a conștiinței naționale și respectului pentru trecut, artiștii plastici din țara noastră au găsit în aceste prețioase indicații un fericit prilej pentru a-și manifesta adeziunea și întreaga lor putere de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de neistovit progres. Imaginea a trecut în legendă, legitimând vocația acestui popor de a ridica din rândurile sale fiice tulburător inspirate de o covârșitoare dragoste de țară și însuflețite de o mare putere de jertfă în slujba propășirii cauzei naționale, făclia arderii lor exemplare pe vatra patriotismului rămânând să le lumineze pilduitor un timp chipul eroic.“ („O mare fiică a unui popor eroic“, în vol. omagial Buchet de purpură și soare: flori alese din creația închinată tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. CĂPREANU, ION (1927-2003) ISTORIC, PUBLICIST și PROFESOR Cadru didactic meticulos, animat de cunoașterea adevărurilor istorice despre societatea românească, prof. univ. dr. Ion Căpreanu a fost un simbol de patriotism nedezmințit, o făclie care a încercat să lumineze drumul spre reliefarea adevărurilor istorice și a promovării culturii. S-a născut la 30 septembrie 1927, în comuna Udești, județul Suceava. A urmat cursurile școlii primare în localitatea natală și pe cele gimnaziale la Liceul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și bisericești, ambele dintre acestea fiind tipărite cu versiuni în limbi străine. A editat volumele Mănăstirea Zamca (1967), Curtea și biserica domnească din Piatra Neamț (1969). S-a manifestat pregnant și în plan publicistic, încredințând unor reviste de cultură („Cronica“, „Luceafărul“, „Făclia“ de la Chișinău ș.a.) texte referitoare la personalitățile marilor voievozi români (Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Iancu de Hunedoara și Mihai Viteazul) sau privind evenimente cheie din istoria românilor. A participat la numeroase reuniuni științifice interne și internaționale, prezentând cu fiecare
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
studii și articole publicații că: „Buletinul Academiei Române”, „Analele Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj”, „Revista de Dermatovenerologie”, „Revista de Oncologie și Radiologie”, „Clujul Medical”, „Farmacia”, „Știință și Progres”, „Gazeta de Matematică și Fizica”, „Revista de Pedagogie”, „Gazeta învățământului”, cotidianele „Făclia” și „Adevărul” etc. Participări la congrese, simpozioane și conferințe: 1. Congresul Național de Medicină Internă - București, măi 1964. 2. Prima Conferință de Radiologie și utilizare a izotopilor în medicină, biologie și științe agricole - București, iunie 1964. 3. Conferință Națională de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
intoxicarea românilor. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, un alt scriitor clasic român, Ion Luca Caragiale, are față de această problemă o cu totul altă poziție. El ia distanță fața de legenda otrăvirii băuturilor de către cârciumarii evrei. În nuvela O făclie de Paști (publicată În 1889), având ca protagonist pe Leiba Zibal - un hangiu evreu dintr-un târg din nordul Moldovei <endnote id="(vezi 651)"/> -, prozatorul vorbește de „acuzări de otrăvire prin vitriol” datorate răutății sătenilor : „Și oamenii sunt răi și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica evreului generează uneori curajul său disperat. Cel puțin așa stau lucrurile În cazul hangiului din Moldova de Nord, Leiba Zibal, din nuvela lui Caragiale O făclie de Paști (1889). „Spaima are adesea efectele curajului”, susține Călinescu. „Leiba Zibal aparține unei rase bătrâne, cu nervii zdruncinați și cu imaginația Înspăimântată de lungi persecuții. Nu e rar evreul fricos prin atavism și suspector de «goi» [= neevreu]”. Refăcând fișa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost îndepărtați, într-un interval foarte scurt, toți cei cunoscuți pentru atitudinea lor proengleză și profranceză. Carol al II-lea urmărea cu multă îngrijorare evoluția luptelor pe Frontul de Vest. Era dispariția unui simbol de rezistență față de vandali, era o făclie de eternă speranță ce se stingea de pe suprafața pământului. Durerea nu a fost numai morală, ci aproape fizică, cu atât mai mare cu cât după cetatea luminii s-a prăbușit și Franța. Și într-adevăr, în urma acestor vești sfâșietoare o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
astea, bată-le să le bată! Ca să nu se spună că a stat degeaba, cu mâinile-n cele trei litere (cot) atâta amar de vreme (8 noiembrie-20 noiembrie 1971), Ion Andrei a scris În aceeași notă „confidențială” despre „...revistele școlare <<Făclia>> și <<Aripi tinere>>, ziarul de uzină <<Rulmentul>>, monografia Școlii generale nr.1 din municipiul BÎrlad precum și o broșură a secției de propagandă a Comitetului județean de partid Vaslui pe linia Îmbunătățirii activității ideologice și cultural-educative În județ”. Despre ce ideologie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din care partidele comuniste de pretutindeni Își trăgeau seva și originile. Vechea aversiune a temutului cenzor de partid și de gramatică bolșevică a partidului comunist, P. Necula, s-a manifestat și cu ocazia apariției altei reviste literare... Publicația se numea „Făclia” și numele ei fusese amintit la greu În „Nota de intervenții” nr. S.3/ 25 aprilie 1977. Din păcate, numele autorului (autorilor) Îi scăpase (scăpaseră) sau, pur și simplu, Împuternicitul nu voise ca posteritatea să audă de el (ei). d.h.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ci prin vulgatele lor, prin literatura de popularizare științifică, demnă de multe ori de a prefața intrarea într-un cabinet de curiozități. Dacă citim în paralel fragmentul discuției docte dintre studentul la filozofie și cel la medicină din nuvela O făclie de Paște, sesizăm tonul comun, aerul de familie al discursului. „Apoi ... mașinismul, capita lis- mul, alcoolismul etc. Degenerescența ! strigă alții.” Iată ce spune medicinistul din O făclie de Paște, într-un elocvent rapel epistemic : „Atavismul... Alcoolismul cu urmările-i patologice
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
discuției docte dintre studentul la filozofie și cel la medicină din nuvela O făclie de Paște, sesizăm tonul comun, aerul de familie al discursului. „Apoi ... mașinismul, capita lis- mul, alcoolismul etc. Degenerescența ! strigă alții.” Iată ce spune medicinistul din O făclie de Paște, într-un elocvent rapel epistemic : „Atavismul... Alcoolismul cu urmările-i patologice... Vițiul de concepție... Deformarea... Palu dis- mul... Apoi nevroza ! - Atâtea și atâtea cuceriri ale științei moderne... Dar cazul de reversie ! Darwin... Haeckel... Lom- broso..”. Aceeași lapidară listare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dramatice, a construcției personajului și a complexității tabloului de moravuri, la acea vreme bur- gheze, pivotul operei dramaturgice rămâne O scrisoare pierdută. Nu este cam puțin ? Cea de-a doua axă este con- stituită de cele trei nuvele naturaliste, O făclie de Paște, Păcat și În vreme de război.... O analiză atentă relevă faptul că naturalismul lui Caragiale este mai degrabă unul second hand, ca și balzacianismul lucid și butaforic al lui G. Căli- nescu. Autorul utilizează o rețetă bine asimilată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
scenă de linșaj și un abuz din partea oamenilor legii la adăpostul nopții - palma vine tocmai pentru a tăia vocea celui care protestează. Am lăsat deoparte primul episod pentru că el este și cel mai interesant. Privirea fixează victima, scena din O făclie de paște este revelatoare în acest sens. Nebunul, căruia polițiștii îi dau drumul, îl recunoaște pe Zibal, asistența, dar și autoritățile iau act de această privire într-un acord deplin care pune victima la dispoziția călăului. Focalizarea privirii și obstinația
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pozitivistă a sfârșitului de secol XIX. Acest reflex nu face dispozitivul optic invocat mai puțin funcțional, ci ne demonstrează că avem un autor care și-a deconstruit modelul și l-a reasamblat, un autor care-i cunoaște toate piesele. O făclie de Paște constituie din acest punct de vedere un excelent exemplu, dispozitivul funcționează de această dată nu prin intermediul unui Narator care face trimitere către autorul însuși, ci printr-un personaj care se află la periferie, la propriu și la figurat
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de sacru. Imaginea țintuirii reapare obsedant, torturant și Leiba va proceda în consecință, va „țintui” mâna în sensul imobilizării ei, așa cum obsesiv această mână revine ca un laitmotiv în economia acțiunii violente. Pe de altă parte, așa cum creștinii aprind o „făclie”, o lumânare de Paște, și Leiba va aprinde una, cea care incinerează mâna răufăcătorului. Sacralitatea gestului a cărui semnificație simbolică este asimilată de către Leiba determină convertirea acestuia, o convertire întru violență la o religie a violenței care face din sacrificiul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ar căuta să prinză un secret subtil al naturii ce de mult îi scapă și-l necăjește, Zibal ține ochii ațintiți asupra unui lucru spânzurat, negru și inform, sub care, pe un alt scaun, la o potrivită înălțime, arde o făclie mare.” Comparația cu experimentul științific induce un efect de inversiune. Două dimensiuni concură în procesul de meta- noia al lui Leiba Zibal. Una este religioasă pe fond patologic, de convertire prin violență la o religie a violenței, care altfel îl
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sublim, iar cuvântul precedat de un altul, „frumos”, ne trimite la o ecuație estetică de care Caragiale nu este străin și pe care a mai citat-o. Este vorba de sublimul kantian, iar citarea comentată ironic o regăsim în O făclie de Paște. Nicio îndoială că Lefter nu se află nici măcar în posesia unei vulgate kantiene, dar el descoperă o formă de sublimare estetică privind grandoarea umbrelor pe care le aruncă noul secol. Ecuația morală urmează scurtei iluminări care conferă un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
commedia italiană. În arșița zilei, dansatorii aduceau la viață pe foarte popularul Barong, spiritul bun care e În luptă continuă cu Rangda, monstrul care reprezintă moartea, cu o mască enormă, gheare și ochi ieșiți din orbite. Noaptea, În jurul cercurilor de făclii, zeci de dansatori, Îmbăiați În ulei și goi până la brâu, reproduceau ritmic Într-o incantație hipnotică celebrul dans ketjak al maimuțelor. Ni s-a spus că era un dans de exorcism, bazat pe o poveste din Ramayana. Sunetele și mișcările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
esențial În atmosfera instituției. Trilogia a fost catalizatorul ideal pentru producerea acestui miracol. Era cadoul pe care ținusem să-l fac tuturor, revenit În teatrul românesc după douăzeci de ani de absență. Aveam motive suficiente să cred ca odată aprinsă făclia, Naționalul va putea să continue pe o pistă nouă. Repertoriul odată Întocmit va da, normal, șanse regizorilor tineri să monteze proiecte inovatoare, având un aliat În generația proaspăt sosită care, Îmi Închipuiam, Își va aduce contribuția așteptată la menținerea climatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dat Dumnezău să fim o singură țară! Transilvania, Moldova și Țara Românească! Împreună! Jurați!!" Am jurat să fim la bine și la rău împreună, până la moarte! Și unde s-a pornit uriașul să hohotească de-i fluturau mustețile, să stingă făcliile, nu alta: "No! Amu pohtește Mahomede, de ți s-o făcut de trântaie! Nu ți-i mai trece osmanlâii Dunărea cât îi lumea și pământul! Că Dunărea-i bună stavilă, și gând să sece n-are". Ne-o strâns în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
copite, vânzoleală, zăngănit de arme, strigăte, forfotă. Lumină! Lumină! Slujnicuțe în catrință, despletite, lipăie, dau buzna cu lumânări aprinse în odaia domnului. Pe scări, pe culoare, zăngănit de arme, zornăit ritmic de pinteni... Alaiul îl deschid copiii de casă cu făclii. După ei, intră vitejii boieri, înzăuați, legați pe ici, pe colo cu feși însângerate, osteniți-osteniți, somnoroși, dar veseli, gălăgioși... Vodă Ștefan, intră șchiopătând, înghesuit, sufocat de cei dragi, în cămeșoaie cum au sărit din pat: Doamna Maria lipită de el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Biserică Națiunilor din Grădina Ghetsimani, La construcția ei au contribuit 12 țări. În dreapta, puțin mai departe de Sfanțul Altar este o altă icoana, tot așa de mare doar puțin mai îngustă. În aceasta icoana se înfățișează o multime cu făclii și obiecte de luptă și este zugrăvita pe chipul lor multă ură. Iar în frun39 tea și mijlocul lor este Iuda conducându-i. În fața lor, Mântuitorul blând îi întreabă pe cine caută. Iar pe peretele dinspre răsărit vezi o altă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
le explic, dacă e vorba să-mi permit să-ncerc o explicație. Mai întâi că sunt mai slabe decât restul operei. Mi se pare că lucrul a fost susținut de critică în ultima vreme și cred că și cu temei. Făclia de Paște, Păcat sunt mai slabe decât opera propriu-zis comică. Dar mie îmi par că nu sunt tragice. Valoarea lor este, după mine, reală, pentru că nu trebuie nici contestate cu desăvârșire, deși cred și eu că sunt pe un palier
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]