2,882 matches
-
împrejurimile pieței Jemâa-el-Fna, vedem trecând briște trase de câte-un măgar trist și hămesit pe care stăpânul îl lovește mașinal cu ciomagul, uneori doar așa, pentru a-i aminti cine este. Măgarul are spinare trainică. Învinuit pentru răspândirea ciumei în fabula lui La Fontaine ("Animalele bolnave de ciumă"), condamnat la moarte pentru un fir de iarbă ("Să mănânci iarba altcuiva, ce crimă cutremurătoare!"), asinul ia în cârcă fără să protesteze toate păcatele lumii. Are o răbdare de măgar, nu se plânge
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de același sânge, de a fi nevoit să doarmă cu straiele, instrumentele și armele sale. Scăpat din robia instinctului, putea dispune plenar de inteligența sa pentru a se lansa în cucerirea universului. Într-un roman de ficțiune apărut recent o fabulă, în multe privințe la fel de credibilă, la fel de edificatoare ca Istoria un autor care este, în mod nedrept, necunoscut marelui public, vorbește despre modul ciudat în care strămoșul nostru a scurtat lungul și laboriosul drum pe care omul a trebuit să îl
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
umanizează fantasticul sau, când împinge prin hiperbolă realul spre fantastic, realizează mai degrabă grotescul, în maniera pe care o utiliza în secolul al XVI-lea umanistul francez François Rabelais. Miezul poveștilor e deopotrivă național și general-uman, în Panciatatra hindusă, în fabulele lui La Fontaine, în basmele lui Ch. Perrault, Frații Grimm, Andersen. Marele nostru povestitor nu a deteriorat sensul cel mai plin de adevăr etern omenesc, de învățăminte al izvoarelor, ci l-a împrospătat, l-a nuanțat prin sintetizarea unor motive
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care au falsificat la noi regulile de viață și ale conducerii partidului. Pentru responsabilii comuniști, este o punere în discuție directă, și în fața agitației stîrnite de publicarea de către "Le Monde" a raportului Hrușciov, biroul politic practică politica struțului și lansează fabula raportului atribuit tovarășului Hrușciov, lăsînd astfel umbra îndoielii să planeze asupra autenticității textului publicat de cotidianul francez. Acest lucru îi permite de asemenea să-i ascundă conținutul. După interviul lui Togliatti și după ce Thorez l-a întîlnit pe acesta din
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
lor credință. Reformatorul misterelor din Eleusis, cel care le-a amplificat semnificația morală, este o figură simbolică: Orfeu. Anticii au stabilit o legătură atît de strînsă între Orfeu și Iisus, încît cele două personaje au fost uneori chiar confundate. Conform fabulei mitice, Orfeu a fost la început un adorator al lui Dionysos, simbolul freneziei dezordonate, al setei insațiabile de dorințe, al dezlănțuirii instanței subconștiente, contrar ambivalent al refulării (Hades). Într-adevăr, Dionysos devine o figură centrală a misterelor eleusine; el sfîrșește
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nou, introdus de către Gilbert Durand. "Mitul apare ca o povestire (discurs mitic) ce pune în scenă personaje, decoruri, obiecte valorizate simbolic, segmentabilă în secvențe sau unități semantice mai mici (miteme), în care se investește în mod obligatoriu o credință (contrar fabulei sau basmului) numită pregnanță simbolică."145 (s. a.). Pentru C. G. Jung, inconștientul trebuie înțeles ca un concept de factură eminamente psihologică, fără valoare filosofică și care înglobează totalitatea conținuturilor și actelor psihice. Ele nu sunt conștiente , așadar, la nivel perceptibil
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999; 35. Durand, G., Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, Editura Nemira, București, 1998; 36. Durand, G., Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, București, 1977; 37. Eco, U., Lector in fabula, Editura Univers, București, 1991; 38. Eliade, M., Comentarii la legenda Meșterului Manole, în vol. Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991; 39. Eliade, M., Contribuții la filosofia Renașterii, în Revista de istorie și teorie literară, București, 1984; 40. Eliade, M.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în Epoca nr. 1126, 23 feb. 1933, apud Camil Petrescu, op. cit., p. 463 11 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, pp. 190-191 12 Camil Petrescu, Note zilnice, Editura Cartea Românească, București, 1975, p. 115 13 Umberto Eco, Lector in fabula, Editura Univers, București 1991, p. 88 14 Idem, p. 89 15 Serge Doubrovsky, op. cit., p. 147 16 Idem, p. 243 17 Mircea Zaciu, Prefață la Note zilnice, ediția citată, p. 13 18 Idem, p. 36 19 Idem, p. 39 20
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
255 Cf. V. I. Stoichiță, A. M. Coderch, op. cit., p. 156 256 Ibidem 257 Idem, p. 161istoricul de artă se referă, în primul rând, la lucrarea lui Goya, Pygmalion și Galateea, pensulă și laviu în sepia 258 Umberto Eco, Lector in fabula, , Editura Univers, București 1991, pp. 56-57 259 Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian, Editura Humanitas, București, 1992, p. 333 260 Paragoni reprezentări în care este prezentă oglinda/oglindirea, dar aceasta nu dublează în ansamblu, ci oferă o vedere fragmentară. Oglinda
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Răsărit) I. Ex)punere în scenă în formă de uvertură 13 1. Decopertări 14 2.in one (adică doi în unu, monitorizați de un al treilea) 20 Contra(n)Informații & Contra(s)spuneri naratologice II Vremea (Avi)zorilor 29 1. Fabula rasa 30 O introducere în stil(o)ul și (idi)omul *fanților și nimfelor dintre Copou și Repedea 2. Entre(-gent, -jambe) sau despre regulile pilotării navelor pe apele gândirostiviețuirii naționale și despre cei care le fac respectate 45 ANEXE
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Delfinilor uitând de Broaște, Rechini și Caracratițe 4. Scrisoarea sfâșiată, tentația lui San Antonio și re-împielițările lui Kaas van Eulukas 137 II. ANATOMIA VORBELOR DE CL(O)ACĂ 142 1. Schimbare de poveste 142 2. Pas îndoit 145 3. O fabulă codoașă cu în-galinarea unui mândru cocoș 148 4. Raporturi textuale cu inseminări de teme 149 Epilog sau Dincolo de Registre 152 ADN-ul Registrelor adică Adăugiri&Digresiuni&Note 159 Pentru Contra (dar și vice-versa) Argument al lui AC1, pe care colaboratorii
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
-l caute pe Luca Pițu plonjând în textele sale. II. Vremea 8 (Avi)zorilor Când Autorul-Șef (zis și AS) intervine pentru a pune lucrurile la punct și punctul pe {I} (vocala având o reputație nu tocmai nepătată)9 1. Fabula rasa O introducere în stil(o)ul și (idi)omul *fanților 10 și nimfelor dintre Copou și Repedea O recentrare a discursului de către AS Personajele care s-au grăbit să-și spună părerea până acum nu sunt cele mai avizate
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
păturilor. Iar pe măsură ce nervii feminini creșteau în el, simțea ca o voluptate greutatea pledului în timpul verii și aștepta venirea timpului rece când plapuma-l strivea iar fibra de in a lenjeriei de pat îi pătrundea prin fiecare por. 3. O fabulă codoașă cu în-galinarea unui mândru cocoș O fi trecut printr-un miracol de acest gen cocoșul din Basse-Cour de Setkoline la care veneau spre sfat galinaceele aristocrate, trăind frustrări sau gânduri necurate, visând chiar că prin exerciții ar ajunge șoimi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Piemont) este profesor de semiotică și președinte al Școlii Superioare de Științe Umaniste de pe lângă Universitatea din Bologna. Între lucrările de specialitate, de critică și eseistice, reamintim: "Opera aperta" (1962), "La struttura assente" (1968), "Trattato di semiotica generale" (1975), "Lector in fabula" (1979), "Semiotica e filosofia del linguaggio" (1984), "I limiti dell'interpretazione" (1990), "La ricerca della lingua perfetta" (1993), "Sei passeggiate nei boschi narrativi" (1994), "Kant e l'ornitorinco" (1997). Romancierul nu se lasă mai prejos și, după debutul din 1980
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
altă Întrupare din elemente uranice, chaotice, dintr-o vale a chaosului vine eroul. In termeni textuali putem decela aici năzuința luceafărului de a accede paradisul textului, Eroul vrea să intre În text, În semnificațiile lui. Are funcția de lector in fabula. Citesc din Mincu (Eseu despre textualizarea poetică) ... „el, eroul vine dintr-o triadă ... infern, trece prin vama pămîntului care este un purgatoriu pentru el, și ajunge În paradis”. Liantul care ar face posibilă intrarea În paradis este (ar fi) iubirea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
întâlnirilor frecvente cu poezia orientală pare prin urmare a fi marcat, decisiv, opțiunea lui Marius Chelaru pentru o lirică a esențelor. Este motivul pentru care și poemele de o mai largă respirație iau de cele mai multe ori forma decisă a unei fabule identitare. O serie de texte din volumele Alt fel de sinucidere (Editura Junimea, Iași, 1998), Chiriașul timpului (Editura Timpul, Iași, 1999), La descălecatul prezentului (Editura Sakura, Iași, 2000) sau despre iluzie și discrepanță. about illusion and discrepancy. sobre ilusión y
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în care știe să își pună în valoare calitățile auctoriale: dozarea eficientă a efectelor; proporția bine gândită între dialogul contras, abil, în soliloc, epica nervoasă și portretistica reușită, exemplar, din câteva linii. Dar în special impresia de concretețe neliniștitoare a fabulei cu rafinate interstiții metafizice, având la bază principiul dublării neîncetate a actantului ambiguu, călugărul Kiril, cel care, ascuns în interiorul unei fântâni, "scrie la o neagră psaltire". Deasupra și dedesubtul lui, o serie de dubluri din ce în ce mai alterate îi transcriu, distrofic, textul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gânduri, iubiri, neliniști și sentimente aidoma celor pe care le-am trăit și noi..." Complicatelor ritualuri de purificare biologică și spirituală le iau locul, în Imagini de pe strada Kanta (Tracus Arte, București, 2011), câteva Reverii din întuneric abia schițate, mici fabule identitare, crochiuri sumbre ale orașului surprins într-o mișcare browniană. Poemele chiar și cele mai scurte și mai nervoase revin totuși cu relativă frecvență la schema alegorică a revelației identitare întunecate și aici, fluxul subteran în funcție de care se proiectează și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rând, femeia și bărbatul, pentru că de regulă amândoi trăiesc revelația supremă cu aceeași febrilitate. Combustia erotică are, nu de puține ori, intensitatea poveștilor de dragoste ce au fost stilizate, de-a lungul secolelor, în scheme arhetipale. Perechea poate reitera, astfel, fabula orfică ("sufletele noastre/ se iubeau/ trupurile le urmau ca niște umbre" Lumină) sau, la fel de ușor, istoria adamică ("da mă gândesc fericit/ că ți-ai putea pune în părul// negru un șarpe acesta/ să cânte la urechea ta/ mătăsoasă un marș
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Mereu se întorc / Vipere blânde le sărutau picioarele.// În urma lor vorbe, vorbe,/ Chipuri, mâini tremurate,/ Strigăte de oameni, dureri înăbușite și rugăciuni/ Iar eu cu sunetul unui clopot în brațe/ Încercând să-l întorc pe toate fețele". Pe lângă astfel de fabule ale inițierii colective, debutantului Nicolae Panaite îi place să cultive confesiunile camuflate, în care eul poetic, deocamdată împătimit de retorica teatrală, gesticulează larg și se deghizează neobosit: în bătrânul Olah, locuitorul De partea cealaltă, sau în "clownul (...) aproape fierbinte și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
așteaptă tristul Zeu,/ să descifrăm în zodii uitatele zidiri/ cu odalisce tandre, iubite de satiri" (Nocturnă). La fel ca și maestrul căruia îi și dedică poemul de mai sus, Dumitru Spătaru cultivă apoi specii considerate drept minore sau vetuste (romanța, fabula, sonetul) și își înmoaie penelul în cernelurile temelor poetice consacrate: nostalgia copilăriei (Matricea copilăriei), temporalitatea umană și cea cosmică (Numai prezent), raportul viață moarte (Înțelepciune). După cum se observă, temele sale predilecte sunt iubirea și relația om divinitate. Erotica lui Dumitru
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
s-a stins/ ca un păcat sub patrafir". Din același filon umoristic se hrănesc, și încă mult mai evident, Cămătarii de semne (Editura Junimea, Iași, 1993) și Clondirul cu mastică (Editura Opera Magna, Iași, 2004). Două lozuri conține "altfel de fabule", ne avertizează de la început autorul unor texte inspirate, ce conțin suficiente asociații surprinzătoare, construcții de o ironie subțire, dar se remarcă și printr-o anume ingenuitate bine conservată. Titlurile, redundante, clarifică ab initio tema și/sau morala istoriilor animate de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Britain, Calina Gogălniceanu, Corina Mihăilescu • Narrative Poetry, Sorin Pârvu • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ioan Iclezan-Dimitriu • The Phrasal Verb, Mihai Stroe, Oana Godeanu • Theories and Practice of Translation, Rodica Dimitriu Colecția ALBION BOOKS • Essays on American Literature and Ideas, Manfred Pütz • Fabula identității, Manfred Pütz • Introduction to Poetics vol. 1, Ștefan Avădanei Colecția UNIVERSITARIA • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Traducerea sensurilor, Eugene A. Nida • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Televiziunea pe înțelesul tuturor, Andrew Goodwin, Garry Whannel (seria
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Maupassant, La femme de Pau, în La parure, p.206]. 61 "Actorii se pot schimba, funcțiile rămân, de vreme ce știm că în existența situațiile nu depășesc un foarte mic număr de teme posibile" [Benoist, p.120]; "mitul este o poveste, o fabula simbolică, simpla și tulburătoare, care rezumă un număr infinit de situatii mai mult sau mai putin asemănătoare. Mitul ne permite să observăm dintr-o dată anumite tipuri de relații invariabile și să le desprindem din mulțimea aparentelor cotidiene" [de Rougemont, 2000
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o logică proprie. Apoi, economia începe să fie considerată o entitate distinctă, în special după cele Două tratate de guvernare civilă, ale lui John Locke, dar mai ales după Avuția Națiunilor lui Adam Smith. Preluînd ideea lui Mandeville din celebra Fabulă a albinelor, potrivit căreia viciile private fac beneficiile publice, Smith susține că "mîna invizibilă" face ca egoismul să garanteze binele comun și că activitățile economice își au propriile legi morale. Așadar, începînd cu secolul al XVIII-lea, economia e considerată
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]