3,990 matches
-
de-al doilea război mondial, de scriitorii Al.Brătescu-Voinești și Mihai Sadoveanu, vânători pasionați care în cătarea armelor nu cădeau niciodată căprioarele. Ei fiind, de fapt, vânători de imagini și trăiri. Descrierile devin adevărate poezii atunci când “ Printre păduri de brazi, fagi și pășuni de munte se-ntinde un sat lung, aproape de cer, pe care nu-l vezi decât dacă-ți arunci privirile în sus, spre Dumnezeu și-ți pare că descoperi pe vârfuri de munte oameni din altă lume.“( Tranișul-satul aproape de
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
genunchi spre Cuculie. Deși aveam cizme, mă luase tremuratul, pentru că eram ud de rouă până la coapse. Pe cer nu se zărea nici urmă de nor. În plopișul de Su Dos fluierau niște mierle, iar mai sus întru-un vârf de fag uscat un cuc se striga pe nume. Pe creste, către satul Păsărei, apăreau primele raze de soare. Ocolesc pe o potecă, pe la Fântâna lui Bobu, urc și ies într-o poieniță în Valea cu Viile. Mă opresc și ascult dacă
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
Intrarea Panselei,Intrarea Pieții, Intrarea Pîrîului, Intrarea Pădurii, Intrarea Serei, Intrarea Soarelui, Intrarea Stejarului, Strada Albinei, Strada Armoniei, Strada Balaca, Strada BucegiStrada Bucovului, Strada Cireșului, Strada Cocorilor, Strada Colinei,Strada Crinilor, Strada Crizantemelor, Strada Cîmpiei, Strada Dealului, Strada Distilării, Strada Fagului, Strada Fagurilor, Strada Falansterului, Strada Florilor, Strada Fântânii, Strada Ghioceilor, Strada Gloriei, Strada Grădinilor, Strada Industriei, Strada Islazului, Strada Izvoarelor, Strada Liliacului, Strada Livezilor, Strada Monumentului, Strada Morii, Strada Mărgăritarului, Strada Nisipurilor, Strada Nordului, Strada Nouă, Strada Nucilor, Strada Ogoarelor
O MARE REALIZARE A SCRIITORULUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371096_a_372425]
-
și ascultătoare la găgănitul de avertizare a unui pericol iminent. Strânși tâlvură în jurul celei care i-a adus pe lume, încercau să ciugulească firicelele de iarbă abia încolțite care se opuneau cu îndârjire, nelăsându-se smulse cu ușurință. Codrul de fagi și goruni înverziți răsuna de cântecul al cucilor, turturelelor și pupezelor care, prin glasul lor își ademeneau partenerii în vederea împerecherii. Priveliștea era încântătoare și pe lângă treburile de serviciu pe care le aveau, ofițerii eșalonului superior profitau și de desfătarea sufletească
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
întoarcerea armelor împotriva nemților. Ce curvă mai este și politica asta! Luna își făcuse apariția pe cerul senin și plin de stele. Se vedea ca în palmă pe tot podișul străjuit de ambele părți de fălnicia munților. Sus, sub un fag secular se afla coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea intrusului. Miron nu se mai aștepta ca prietenul lui să ajungă
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
a venit tata din sat, a avut ce auzi. Ne-a certat, nu eram buni de nimic. Nu s-a dat bătut, s-a dus în cercetare să caute roiul al doilea. L-a găsit undeva într-o scorbură de fag, tocmai dincolo de pârău. Pe înserate, a luat ferăstrăul, roinița și pufăitoarea de fum, și, împreună cu un vecin, au tăiat fagul, au scos roiul din scorbură cu rafale de fum. Au adus roiul acasă. E drept, cu prețul unui fag tăiat
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
dat bătut, s-a dus în cercetare să caute roiul al doilea. L-a găsit undeva într-o scorbură de fag, tocmai dincolo de pârău. Pe înserate, a luat ferăstrăul, roinița și pufăitoarea de fum, și, împreună cu un vecin, au tăiat fagul, au scos roiul din scorbură cu rafale de fum. Au adus roiul acasă. E drept, cu prețul unui fag tăiat, care făcea mai mult decât roiul, deși era scorburos. S-ar zice că tata deja era priceput în albinărit. Prin
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
de fag, tocmai dincolo de pârău. Pe înserate, a luat ferăstrăul, roinița și pufăitoarea de fum, și, împreună cu un vecin, au tăiat fagul, au scos roiul din scorbură cu rafale de fum. Au adus roiul acasă. E drept, cu prețul unui fag tăiat, care făcea mai mult decât roiul, deși era scorburos. S-ar zice că tata deja era priceput în albinărit. Prin urmare, niște gospodari din comună care aveau mulți stupi, au organizat o colonie de albine, undeva în pădure aproape de
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
de lumină mătăsoase, Dar din soare sclipitor, Îmbracă poiana în broderii lucioase, Roua sclipește pe verdele covor. Brazi impunători veghează munții, Ce își trimit făcliile spre cer, Ici, colo se pitesc arbuștii, Mesteacănul se clatină stingher. Pe alte coame domnesc fagii Și paltini vașnici și aluni, Pe creștet măngăiați de vânturi Și munții parcă au cununi. Cu zgomot Râul Mare ne salută Și trece-n fugă-n treaba lui, El piatra nemișcată o sărută, Pleacă nestăpânit hai-hui. Scăpat din zăgazuri de
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
munte, era la vreun kilometru o poiana întinsă plină cu flori și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și băiatul a cules așa de bine florile, până a cules-o și pe a ei. Nu prea i-a plăcut cum a fost, nici ea nu prea știa
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
Dar nu ajung la pedale. Arată-mi orașele, arată-mi întruna. Așa, joacă-te cu rădăcinile mele, În curând vei rămâne fără jucării. Plec din mine și voi părăsi Toate vechile, ponositele -memorii- Nu mă mai construi în zâmbet de fag, Căci totul e doar o piesă pe un lung șirag. Unde mă curgi, de ce mă absorb În apă de mor, mor, mor(?) Am nevoie de o listă de sentimente, Toți vor să cumpere, nimeni n-are alimente. Râd, ce vrei
SCORMONESC ÎN EU de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347443_a_348772]
-
film și pe scenă roluri care o plasează în selecția numelor de referință ale teatrului și cinema-ului românesc. Sunt semnificative într-o desfășurare a filmografiei ce o reprezintă pe Anca Sigartău, titlurile: „O zi la București” (1986), „Pădurea de fagi” (1987); „Zâmbet de soare” (1987), „Amen” (2002); „Și totul era nimic...” (2006); „Margo” (2006); „Nunta mută” (2008); „Schimb valutar” (2008); „Marilena” (2008). Rolurile emblematice în piese de teatru ale actriței Anca Sigartău sunt: Puck în „Visul unei nopți de vară
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
Culorile sfârșesc în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului Referință Bibliografică: Monitor / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile
MONITOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346820_a_348149]
-
de groapă. Deasupra a pus o grămadă de nisip în care înfigea morcovi, sfeclă, ridichii negre, varză pentru sămânță și gulii, ca să reziste frigului din timpul iernii. Într-un colț, în spatele unei mese rotunde - cu trei picioare - din lemn de fag maroniu, pe care o folosea bietu' socră-meu când mânca pe vatră, am găsit un opaiț în care se mai vedeau câteva lumânări cufundate în ceara topită, iar alături rămăsese ulcica de pământ cu vreo câțiva tăciuni și doi bulgări de
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
la rândul lor, înregistrează multiple diversificări, nealeatorii, sistematizate, spontan, de intuiția artistică și de dorul, de aspirația, de jalea și de tânjirea ce-o susțin. Astfel, semnele naturale pot fi telurice (piatra, lespedea, colina, ogorul, miriștea etc.), vegetale (brazii, plopii, fagii, nucul, pădurile, codrii, florile), animale (fluturi, păsări, zimbri - “suflete ale strămoșilor”), eterice (în general disforice: pâcla, bruma, ceața, umbra, ploaia, lumina, amurgul), astrale (obsesiva stea); cele culturale sunt legenda, basmul, colindul, balada, vitraliile etc. Iar cele lăuntrice sunt amintirea, visul
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
cine te-a făcut din tină și ți-a dat atâta dor, oare n-a fost o minune, bunul nostru creator? cine-a pus în tine plâsul unei lumi atât de dragi, dacă nu codrul mărețul cu pădurea lui de fagi, lacul, iazul și izvorul cine le-a aurărit, n-ai fost tu privighetoarea care le-a însuflețit, n-ai fost tu codru și doină, dragoste, n-ai fost mereu și-ai cântat iubirea noastră, ca un fericit orfeu, eminescu, dor
EMINESCU, COLŢ DE RAI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346443_a_347772]
-
brazi ne-mpodobește pragul,/ Pe când Vitoria Lipan/ Reintră-n basme cu Baltagul.” (Adrian Păunescu, „Cântec pentru Bucovina”) Scriem ca să nu se uite ! Scriem ca să se știe, acum, și-n viitorime. Se apropie noiembrie... Iar noiembrie înseamnă Bucovina, splendida Țară a Fagilor și a ctitoriilor Măritului Domn al Moldovei, Ștefan cel Sfânt. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Scriem ca să nu se uite-de Mariana Cristescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 654, Anul II, 15 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
goală și tot mai palidă lumina unui apus cu fața vopsită ca la circ îmi citești în palmele reci noaptea polară calul secundelor aleargă cinstit să rupem turta miresei pe ultimul prag / dama cu camelii își sfâșie batista/ miroase a fag curăță luna de litere arse în cuptorul încins tastez cu degetele înmuiate în curcubeu doi nori două glezne doi sori râzi iubesc (mă) scrii este eclipsă dansez cu sufletul lent luna ninsă Referință Bibliografică: Sentimente virale / Angi Cristea : Confluențe Literare
SENTIMENTE VIRALE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376869_a_378198]
-
să știi. Nici despre seara-n falduri mov cusută Sau luna adormită iar în prag, Chiar trandafirii, care te sărută, Nu-i mai primești cu-atât de mare drag. Le lași pe toate și dispari tăcută, În luminișul desfrunzit, de fag. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: LUMINIȘ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2144, Anul VI, 13 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LUMINIŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376941_a_378270]
-
pe care nu știu încă să spun ce ar însemna el pentru mine. Vreau să-l văd, cum apare. Ce chip are? O fi frumos? Are asemuire cu ceva? Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coadă, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos. Știu comercianții cum să-l
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Altarul vieții Și mi- e dor s, aud cum susură în izvor Glasul dulce al păsărilor Cum adie vântu, în brazi Liniștea îndoind-o în fagi Nu vreau oameni mari în jur Vreau doar suflet pur de copii nealterați de realitatea vieții de cruzimea existenței să nu simt că viața-i luptă ci doar adiere sfîntă de priviri și mângâieri de atingeri moi în doi de
ALTARUL VIEŢII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378077_a_379406]
-
să sting focul, de-ncepe vîntul să bată. Se cațără-n două labe ieduța, pe-un ram de-alun Să prindă rînza* gălbuie și muguri cruduți de prun. Cîntă cucul la fețîie mă îngîn cu el voios, Prind frunză de fag-ntre buze, fluierînd un vers duios. Fețîie - în fața soarelui; rînza - floarea de alun; cloambă de acaț - creangă de salcâm. Referință Bibliografică: Cîntă cucii, se îngînă / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2258, Anul VII, 07 martie 2017. Drepturi
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
poeme „Tainica simțire”. De la mirosul de fân și iarbă se lasă purtat pe aripile nevăzute ale simțurilor către univers, percepând „limbajul” a tot ceea ce mișcă în jurul său. Prin intremediul acelui limbaj, numai de poet știut, reușește să comunice cu florile, fagul, paltinul, gorunul etc. O întreagă psihologie a spiritului uman și a vieții vegetale și animale se împletește în mesajele care țâșnesc ca un izvor din versurile sale, o îmbinare armonioasă de „conștiințe”, dar și o filozofie a existenței geniului, a
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
revine adesea amintirea copilăriei că: „orice suflet / E-un suflet de copil”, odată cu dorul de locurile natale: „Mi-e dor ca să umblu prin păduri surâzând, / S-aud cum frunzele sub picioare se sfâșie lin, / Să văd cum crengi de prin fagi, adânc, mă privesc” „Mi-e dor ca să umblu prin pădurea de fagi / S-ascult al naturii surâs, / S-ascult cum vântul îmi șoptește...” , ” Mi-e dor să vorbesc cu pietre și stânci, / S-aud al lor bocet încet îngânând, / S-
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
odată cu dorul de locurile natale: „Mi-e dor ca să umblu prin păduri surâzând, / S-aud cum frunzele sub picioare se sfâșie lin, / Să văd cum crengi de prin fagi, adânc, mă privesc” „Mi-e dor ca să umblu prin pădurea de fagi / S-ascult al naturii surâs, / S-ascult cum vântul îmi șoptește...” , ” Mi-e dor să vorbesc cu pietre și stânci, / S-aud al lor bocet încet îngânând, / S-aud cum plânge în mine natura.”. Aducerile aminte îl fac să se
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]