3,095 matches
-
lectura zilnică pe lângă Sfânta Scriptură, iar pentru teolog trebuie neapărat să fie aceasta. Căci ceea ce sunt pentru filolog clasicii antici, același lucru sunt pentru teolog Părinții, clasicii Bisericii. De aceea nu poate pretinde numele de teolog acela care nu este familiarizat oarecum cu ei prin studiu aprofundat ...”<footnote Josef Nirschl, Lehrbuch der Patrologie und Patristik, vol. I, Mainz, 1881, p. 23 apud Pr. M. Pîslaru, Valoarea scrierilor patristice și folosul ce rezultă din studiul și lectura lor, Râmnicu-Vâlcea, 1933, p. 50
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
apropiat cu dor nestăvilit de cunoașterea tezaurului patristic și de însușirea lui, adăpându-se direct de la izvoarele nesecate de frumusețe și înțelepciune ale gândirii Părinților. Spiritualitatea patristică ne-a fost, nouă românilor, familiară, modelându-ne stilul de viață creștină și familiarizându-ne cu Dumnezeu. De aceea, bunii creștini au zăbovit îndelung asupra scrierilor Sfinților Părinți, citindu-le, meditând asupra lor și trecându-le prin retorta sufletului lor. Dintotdeauna, lucrările Sfinților Părinți au constituit o hrană duhovnicească foarte dorită de sufletele cucernice
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
1994) despre religia în Marea Britanie (Halsey, 2004), al studiilor lui J. Bauberot despre raporturile dintre religii și laicitate în Europa. " (Borlandi et al., 2009, p. 720). Am așezat aceste repere și teorii cu privire la sociologia religiei, care credem că ne-au familiarizat cât de cât cu știința sociologică despre religie și cu câțiva dintre cei mai importanți exponenți ai ei clasici și contemporani. În continuare ne vom ocupa de religie prin expunerea și comentarea sumară a definițiilor date de anumiți sociologi, apoi
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
formarea inițială și continuă a personalului care, în exercitarea sarcinilor ce îi revin, intră în contact cu domeniul protecției și promovării drepturilor copilului." Pentru fiecare grup țintă s-a alcătuit un manual prin care participantul la curs să se poată familiariza cu noțiunile generale privind protecția copilului din România, situațiile de risc care pot duce la instituționalizarea unui copil și implicit la separarea temporară sau, după caz, totală de familia naturală etc. Pe lângă aceste informații, manualul cuprinde rolul preotului (când vorbim
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cantitativă, iar acest lucru a fost determinat de mai multe motive. Principalul motiv este acela că autorul acestei cercetări lucrează într-un domeniu public de asistență socială, fiind angajat de aproximativ 10 ani la DGASPC CS și deci este destul de familiarizat atât cu domeniul acesta, cât mai ales cu preocupările de slujitor al Bisericii într-o instituție în exclusivitate a statului român. Un alt motiv bine întemeiat în privința alegerii modalității de cercetare a fost și faptul că cercetarea calitativă este socotită
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
5. Am putea include în lista celor mai cunoscuți doctori în drept de origine română de la Universitatea Liberă din Bruxelles din perioada 1871-1884 și pe Dimitrie C. Ollănescu. Acesta își făcuse o parte din studii în Germania și Franța, fiind familiarizat și cu domeniul științelor politice și administrative; a fost diplomat de carieră, ministru rezident la Atena (1889-1892), remarcându-se cu deosebire prin faptul că a îndeplinit cu răspundere și devotament funcția de Comisar general al României la Expoziția universală de la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
virtuale religioase realizată de către Radde-Antweiler (2008) contribuie la completarea profilului utilizatorilor religioși ai Internetului. Aceștia sunt activi din punct de vedere atât social, cât și religios și, în consecință, își transferă activitățile din viața reală în spațiul virtual. Sunt persoane familiarizate cu lucrul la calculator, active și în alte domenii decât cel religios, care se simt confortabil online și își reproduc preocupările, interesele, valorile și obiceiurile în spațiul virtual. Observând că cele mai multe cercetări cu privire la fenomenul religios online abordează problema mai mult
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și-au dus dorul unul altuia pentru că nu s-au văzut cam demult și acum, în sfârșit, au prins această fericită ocazie. Discutau ceva în șoaptă degajat, fără a gesticula, ca toți cei care merg des cu trenul și sunt familiarizați cu acest mijloc de transport în comun. Într-un cuvânt, se simțeau ca în propria lor casă. Chiar din primul moment, Bidaru a avut impresia că simpatica pereche îi este cunoscută, că a mai întâlnit-o cândva în aceeași poziție
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
celor interesați, a punctelor de vedere ale unor metodicieni și didacticieni geografi din țară, la care am adăugat opiniile și interpretările proprii ale noastre. Recomandăm studenților practicanți studierea ghidul metodologic în faza pregătitoare începerii practicii pedagogice pentru a fi deja familiarizați cu noțiunile și tehnologia didactică și, de asemenea, pentru a putea utiliza în mod optim cunoștințele teoretice, baza materială și informațională pe care o au la dispoziție, în vederea maximizării rezultatelor obținute. Considerăm necesară și precizarea că modelele cadru a documentelor
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
generală nu încorporează tematicile exhaustive ale acesteia, ci se constituie într-un demers introductiv de învățare prin intermediul elementelor semnificative perceptibile, prin translarea de la scară globală până la nivel local, de la abstract la cunoscut (Mândruț, 2009, 2010). Ea își propune să îi familiarizeze pe elevi cu elemente, fenomene și procese geografice predominant observabile (direct sau indirect), care să aibă totodată un aspect relevant pentru viața cotidiană. În contextul în care elevii vin în contact cu o cantitate mare de informații prin intermediul mass-media, geografia
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
cunoaștere a acestor nevoi. Acest lucru se poate realiza prin observarea directă a elevului, analiza rezultatelor la teste și chestionare etc. Studentul care efectuează practica pedagogică trebuie să întocmească o fișă de caracterizare psihopedagogică a unui elev, pentru a se familiariza cu problematica și metodologia activității de cunoaștere a personalității elevilor. În aceast sens, studentul practicant trebuie să aibă în vedere că personalitatea umană este o îmbinare unitară, dinamică și non-repetitivă a trăsăturilor fizice și psihice, relativ stabile, influențate de factori
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
esențialul Într-o formă simplă, ușor de vizualizat și de Înțeles. Obiective operaționale: - să audieze textul și să cunoască semnificația evenimentului; - să-și Îmbogățească vocabularul cu cuvinte și expresii noi; - să raporteze numărul la cantitate; - să verbalizeze acțiunea; - să se familiarizeze cu diferite imagini și forme de relief ale țării; - să redea prin culori, formele de relief și bogățiile țării noastre, În spațiul dat; - să trăiască emoția transmisă de text; - să redea structuri muzicale pe grupuri alternative; c). Evaluarea Prin procesul
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
vedeai... Munca la acel ierbar, de care se amintește atât de des în reportajele unor ziariști care l-au vizitat pe tata, intitulat ,,Ierbarul regiunii Dănești“, realizat de noi toți copiii Buraga, ne-a prins bine în viață. Eram cu toții familiarizați cu determinatorul ,,Flora pentru determinrea și descrierea plantelor ce cresc în România“, semnat de Iuliu Prodan în 1939. Era ca o a doua Biblie... Nu ne era frică de examene dar nu eram înscriși la școală... Așa că moș Flondurică, om
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cu privire la proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, structura subiectelor de acest tip și recomandări pentru susținerea cu succes a probei A de evaluare a competențelor de comunicare orală. Fișele recapitulative pentru portofoliul candidatului îi familiarizează pe elevi cu problemele de limbă, de teorie a comunicării orale și scrise, fiind un suport informațional necesar pentru înțelegerea logică a demersului analitic pe text. Un set de exemplificări, variante rezolvate și aplicații încheie în mod practic prima secțiune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
diplomații acreditați la București și Iași8, sau în alte țări din Europa est-centrală și de sud, ca și prin misiunile de informare 9 trimise pe bătrînul continent și în România 10 Hugh Gibson, A.C. Coolidge, Halstead, H.H. Bandholtz s-a familiarizat cu problemele și revendicările românilor. În 1917, o misiune diplomatică britanică, condusă de A. J. Balfour, a abordat, în discuțiile cu oficialitățile americane, chestiunea teritoriilor românești aflate atunci sub dominația unor imperii vecine 11 din delegație au mai făcut parte
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În nota trimisă celor de la Washington, acesta trăgea următoarea concluzie: "Nici nu vreau să mă gîndesc la posibilitățile propagandistice pe care le are ca femeie"411. În februarie, Schoenfeld arăta că Ana Pauker "nu cunoaște problemele caracteristice și nu este familiarizată cu datele de fond ale nici unui caz" de încălcare a Tratatului. Asistenții ei erau "nu numai neinformați și moralmente sterili, dar și proști"412. Evident că "ignoranța" Anei Pauker o ajuta să-și atingă scopurile și îi permitea să facă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sectorul privat. El nu-și dăduse seama cît timp avea să-i răpească supervizarea activității CPEE. Așadar, în iunie 1956, președintele i-a acceptat demisia și l-a desemnat pe Clarence Randall în funcția de președinte al CPEE777. Randall era familiarizat cu politica economică externă a SUA. La prima ședință pe care a prezidat-o, acesta a cerut Consiliului să înceapă o nouă revizuire a comerțului Est-Vest, în vederea destinderii restricțiilor pentru export 778. Securitatea și comerțul Destinderea treptată a restricțiilor comerciale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
45 de ani de la înființarea PCR, în care a reliefat rolul pe care-l jucase partidul în dezvoltarea Republicii Socialiste și a criticat Cominternul pentru amestecul acestuia în organizarea PCR1205 și pentru numirea unor cadre de partid ce nu erau familiarizate cu viața românească 1206. Aceste acțiuni "promovau dezmembrarea statului național și dezintegrarea poporului român." 1207 În cuvîntarea sa de 60 de pagini, Ceaușescu nu l-a pomenit pe Gheorghiu-Dej decît o singură dată, a readus în discuție pretenția României la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cuvînt ai Departamentului de Stat și de Comerț au scos în evidență creșterea volumului comerțului bilateral și a avantajului comercial al Americii față de România. Majoritatea celorlalți susținători ai derogării erau persoane cu care membrii mai în vîrstă ai comisiei se familiarizaseră. Fundația Culturală Româno-Americană și-a trimis un reprezentant, iar George Crișan a pledat în numele Frăției Baptiste Române și Nicolas Bucur, pentru Institutul Național Româno-American. Congresmenii Millicent Fenwick, din New Jersey, Edward Derwinski și Paul Findley sprijineau, în continuare, derogarea. Singura
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spirituală, istorică, socială și politică ca cea pe care o trăiți", îi întreba el pe oficialii Uniunii Internaționale a Tinerilor Creștin-Democrați, primiți în audiență la 31 ianuarie 1964. Ioan-Paul al II-lea, în momentul accederii sale la pontificat, era puțin familiarizat cu problematica creștin-democrată. Fără să-i pară ostilă, era străin de tradiția sa. El ține totuși un discurs, des repetat, conform căruia democrația creștină recunoaște drepturile omului, problema socială, democrația: În timpul celor o sută de ani care ne separă de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ed.) Bryan Magee, The Great Philosophers. An Introduction to Western Philosophy, Oxford University Press, 1987, pp. 340 341. 10 Elisabeth Anscombe (An Introduction to Wittgenstein’s „Tractatus“, Hutchinson, London, 1959, p. 12) susține că Wittgenstein se adresa unor cititori bine familiarizați cu opera lui Frege: „În Tractatus, Wittgenstein presupune știut ce a scris Frege și nu TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 181 încearcă să stimuleze un interes pentru genul de probleme despre care a scris Frege; el ia drept sigur că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care a scris Frege; el ia drept sigur că cititorii lui l-au citit pe Frege.“ Anscombe semnalează de asemenea că anumite expresii din Tractatus, cum sunt solipsism, limită și valoare, vor fi mai bine înțelese de către cititorii care sunt familiarizați cu scrierile filozofului german Arthur Schopenhauer (vezi op. cit., p. 18). 11 Erik Stenius, Wittgensteins „Traktat“. Eine kritische Darlegung seiner Hauptgedanken, Suhrkamp Verlag, 1969, p. 15. 12 Ray Monk, How to Read Wittgenstein?, Granta Books, London, 2005, p. 30. 13 Ibidem
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
morale și religioase, el credea că o asemenea seriozitate este cultivată prin artă, literatură, prin anumite scrieri religioase cum ar fi Evangheliile. Despre Tolstoi și Dostoievski spunea că sunt singurii scriitori religioși importanți ai secolelor XIX și XX. Wittgenstein era familiarizat cu bazele științelor moderne și avea respect pentru știință.52 Cu trecerea anilor, el s-a distanțat însă tot mai mult de știință, ca și față de toate acele lucruri care nu pot fi valorizate dintr-un „punct de vedere religios
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
exprimă prin vorbire, iar întregul semnificant al inteligibilității ajunge la cuvînt și, de aici, apare necesitatea de a analiza raportul omului cu limba, sălășluirea lui în limbă. Limba posedă -arată Heidegger− această particularitate specială că trăim în ea, că sîntem familiarizați cu ea, fără a fi orientați anume către ea și fără ca ea să ne cadă sub ochi. Noi sălășluim de fiecare dată în limbă, dar este unul dintre cele mai dificile lucruri să aducem în fața ochilor această sălășluire și, ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
către grup a unei sarcini colective. 2.Stadii ale Învățării prin cooperare Abordând problema Învățării prn cooperare, Stanforda identificat cinci stadii ale cooperării În clasa de elevi: 1Orientarea este etapa În care cadrul didactic Îi ajută pe elevi să se familiarizeze unii cu alții, să se cunoască, să-și acorde Încredere, să discute principalele expectanțe pe care le au. Multe cadre didactice realizează astfel de activități la Începutul anului școlar, invitându-i pe elevi să povestească despre ei, despre materiile preferate
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]