1,932 matches
-
Gala Galaction 13). Tot acum îl utilizează prima dată și Bacovia în „Matinală”: „Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -/ Venus, plină de fiori,/ Pare-o vie violetă”14). La poetul băcăuan, fiorii au o putere transfiguratoare. Vin (de exemplu în „Fanfară”) în urma unei excitații în trepte, împinsă pînă la exaltare: „Ce tristă operă cînta/ Fanfara militară/ Tîrziu, în noapte, la grădină.../ Și tot orașul întrista,/ Fanfara militară.// Plîngeam și rătăceam pe stradă/ în noaptea vastă și senină;/ Și-atît de goală era
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
violetă/ Plouă rouă de culori -/ Venus, plină de fiori,/ Pare-o vie violetă”14). La poetul băcăuan, fiorii au o putere transfiguratoare. Vin (de exemplu în „Fanfară”) în urma unei excitații în trepte, împinsă pînă la exaltare: „Ce tristă operă cînta/ Fanfara militară/ Tîrziu, în noapte, la grădină.../ Și tot orașul întrista,/ Fanfara militară.// Plîngeam și rătăceam pe stradă/ în noaptea vastă și senină;/ Și-atît de goală era strada -/ De-amanți grădina era plină.// Orașul luminat electric/ Dădea fiori de nebunie -”15
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vie violetă”14). La poetul băcăuan, fiorii au o putere transfiguratoare. Vin (de exemplu în „Fanfară”) în urma unei excitații în trepte, împinsă pînă la exaltare: „Ce tristă operă cînta/ Fanfara militară/ Tîrziu, în noapte, la grădină.../ Și tot orașul întrista,/ Fanfara militară.// Plîngeam și rătăceam pe stradă/ în noaptea vastă și senină;/ Și-atît de goală era strada -/ De-amanți grădina era plină.// Orașul luminat electric/ Dădea fiori de nebunie -”15). Sau apar, precum în „Crize”, provocați de o spaimă: „Tristă, după
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sens”. Acesta echivalează cu o concluzie: față cu moartea, suferința din dragoste e derizorie. Decăzut din iluzii, poetul acceptă constrîngerea realității. Ultimul vers sună ca un semnal de retragere: „Și-i frig, și burează”. Un personaj colectiv, amanții revin în „Fanfară”3) și în „în altar”4). Comportamentul lor e determinat de imperative obscure, instinctuale, mai puternice decît orice rațiune. Sînt exaltați și triști, în primul poem, cuprinși de delir, în al doilea. Suferința lor nu e numită, se deduce însă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și triști, în primul poem, cuprinși de delir, în al doilea. Suferința lor nu e numită, se deduce însă de fiecare dată din inadecvarea cu care reacționează: rămîn în „grădină” pînă tîrziu, deși noaptea de septembrie e „rece și pustie” („Fanfară”) sau, obsedați erotic, gîndesc, în catedrală, la „o noapte de orgie” „pe canapeaua din altar”. „Fanfară” se aseamănă, cel puțin sub un aspect, cu „Nervi de toamnă”: în ambele amanții ignoră rigorile naturii. Ceea ce diferă e situația autorului, mai rea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se deduce însă de fiecare dată din inadecvarea cu care reacționează: rămîn în „grădină” pînă tîrziu, deși noaptea de septembrie e „rece și pustie” („Fanfară”) sau, obsedați erotic, gîndesc, în catedrală, la „o noapte de orgie” „pe canapeaua din altar”. „Fanfară” se aseamănă, cel puțin sub un aspect, cu „Nervi de toamnă”: în ambele amanții ignoră rigorile naturii. Ceea ce diferă e situația autorului, mai rea decît în poemul precedent, căci aci e lipsit și de consolarea identificării și solidarizării cu ceilalți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în „Și ninge...” sînt înfățișate „la post”, jinduind splendorile și plăcerile pe care alte colege de-ale lor, mai norocoase, le au: „Și ninge în orașul mare/ E noaptea plină de orgii,/ Iar prin saloane aurii/ S-aud orcherstre, și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin.../ Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...”4 ) în proză
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
apariției în revistă și în volum, semnificația lui „politică” a crescut între timp. Pînă la publicarea în revistă și în volum, poemul purta titlul „Hübsch”, după numele capelmaistrului Eduard Hübsch (1833, Bitse, Ungaria-1894, Sinaia), neamț naturalizat, promotor al muzicii de fanfară, care a compus cîntece pentru cor, marșuri și „Imnul Regal” pe versurile lui Vasile Alecsandri. George Enescu a citat un fragment din creația sa în finalul Poemei Romîne, lucru care n-a plăcut criticilor contemporani, deoarece „nu se alipea de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dar a rămas pe pămînt”. Apăsat, tras în jos de suferințe inavuabile, Bacovia „a rămas pe pămînt”, adică lucid. „Infernul” său, dacă i-am înțeles corect terorile, era frica de nebunie: o nebunie ireversibilă. Cînd „fiorii” ei îl încearcă (v. „Fanfară”, „Crize”), notează asta fugitiv și trece imediat la altceva. Pentru el nebunia e o amenințare, nu ceva programatic, o temă de explorat, ca la suprarealiști. Teama de ea l-a obligat la privațiuni, la ancorări nu o dată ostentative în apele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
printre melomani, într-o sală de concert? Fie și la Bacău, unde „se făcea” muzică: de exemplu cvartetul doctorului V. Crăciunescu. Corect ar fi deci să spunem că, pentru Bacovia, muzica (și ideea de muzică) se reducea la muzica de fanfară și la gramofon, iar mai tîrziu, la radio. Din cauza instrumentelor și a condițiilor în care se cînta, ea avea sonorități metalice, de trompete, sau stridențe vocale. Muzică „de noapte”, cîntată tare, în aer liber sau muzică lăutărească amestecată cu zgomotele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de trompete, sau stridențe vocale. Muzică „de noapte”, cîntată tare, în aer liber sau muzică lăutărească amestecată cu zgomotele localurilor de consum. Mai rar muzică de salon, la clavir și vioară. Uverturile, rapsodiile, ariile din opere romantice, valsurile, cîntate de fanfare (sau „harmonii”), aveau alte culori decît cele pe care le știm azi. De aci și efectele lor diferite: „Și tot orașul întrista,/Fanfara militară”. („Fanfară”) Sau: „Orchestra evoca anii tineri și, poate, mîngîia maturități”. („Impresii de roman”) în ciuda tuturor acestor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rar muzică de salon, la clavir și vioară. Uverturile, rapsodiile, ariile din opere romantice, valsurile, cîntate de fanfare (sau „harmonii”), aveau alte culori decît cele pe care le știm azi. De aci și efectele lor diferite: „Și tot orașul întrista,/Fanfara militară”. („Fanfară”) Sau: „Orchestra evoca anii tineri și, poate, mîngîia maturități”. („Impresii de roman”) în ciuda tuturor acestor lucruri, morala fabulațiilor despre compozitor și intrumentist e prețioasă: ea ne spune că Bacovia simțea nevoia, chiar și la alții, să audă muzica
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de salon, la clavir și vioară. Uverturile, rapsodiile, ariile din opere romantice, valsurile, cîntate de fanfare (sau „harmonii”), aveau alte culori decît cele pe care le știm azi. De aci și efectele lor diferite: „Și tot orașul întrista,/Fanfara militară”. („Fanfară”) Sau: „Orchestra evoca anii tineri și, poate, mîngîia maturități”. („Impresii de roman”) în ciuda tuturor acestor lucruri, morala fabulațiilor despre compozitor și intrumentist e prețioasă: ea ne spune că Bacovia simțea nevoia, chiar și la alții, să audă muzica versurilor. Cert
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Crainic, Victor Eftimiu și alții. Sau, mai încoace, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu. A fost aplaudat viu, de vreo trei ori, dar, s-ar părea, în mod „haios”, ironic. Nu s-a bucurat de „primiri oficiale”: autorități, fanfară, pîine și sare, fete în costume naționale, flori. Nicăieri n-a fost vînat de reporteri sau asaltat de admiratori și admiratoare. De-a lungul întregii sale vieți, Bacovia n-a făcut parte din vreun „comitet de lectură”, „consiliu de administrație
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
însă decît dacă „inspirația” are acuitate și poetul o prelucrează adecvat. Poemele lui Bacovia nu au „umpluturi”. Iau un exemplu la întîmplare: „Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de orgii,/Iar prin saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași, Băișoara-fluierași, Racoviță-fluierași, Vaideenifluierași, Horezu-fluierași și Olănești-fluierași (VÎlcea). Ansamblurile folclorice de factură mai complexă, sunt și ele numeroase În Carpații Meridionali, care prin costumul popular, prin numărul participanților ca și prin calitatea programelor, atrag
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1223; - săpături arheologice: monede din epoca romană; - expoziție muzeală permanentă din 1974 cu profil tematic unic (istoria, meșteșugul) amenajată În cetate; - muzeu sătesc În satul Cisnădioara (ceramică, textile, port popular); - centru etnografic și folcloric: festivalul folcloric ,,Cireșar” - iunie, formație de fanfară laureată, centru de fabricare a covoarelor persane; - tabăra Cisnădioara; - pensiuni turistice. CÎRTIȘOARA. - m. m.: casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911); - centru etnografic și folcloric: muzeu etnografic, centru artizanal (cusături, țesături), pictură pe sticlă, centru de ceramică, festival folcloric „Întîlnire pe Transfăgărășan
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
impună o anumită stare de spirit. Culorile, ca și instrumentele muzicale, au rolul de a sugera o stare sufletească. Astfel, melancolia gravă este sugerată de vioară și clavir, În timp ce sentimentul de monotonie este dat de culoarea violet, de armonică și fanfară. Violetul indică, de asemenea, o tristețe cosmică. Nevroza este sugerată de verdele crud, roz și albastru, muzical, este susținută de violină și de flaut. Galbenul depresia. Culorile intense, cu scăpărări prețioase ca aurul, relevă o stare crepusculară. Pe albul statuilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Bahluiului. Viziunea aparține poetei și reflectă doar în mică măsură o localizare posibilă. Lucrul e cât se poate de transparent deja din al doilea poem al volumului, intitulat biblioteca: „niște cărți pe rafturi închipuim noi în bloc:/ fetele lăutarului din fanfara fostului Combinat/ de fire și fibre sintetice sunt sigur «Apolodor» ă...ț Iedera, copila peltică/ de asistentă, e «Micul prinț» ă...ț doctorul de la parter e ghidul/ «Cum să ajungi miliardar» comentat de Hagi Tudose ă...ț «Noi suntem români
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
binecunoscută pe timp de festival. „Sunt și spectacole importante de circ, la dimensiuni pe care nu le-am avut în alți ani - cum ar fi Alimentation Generale. Avem trupe din Elveția, Italia, Canada, Australia, Austria, Mexic, Israel... Vor fi multe fanfare, prezente pe pietonala Bălcescu... Multe spectacole le vom prezenta la Ocna Sibiului, la Cisnădioara... În Piața Mare vor fi cele trei trupe mari amintite, dar și altele“, spune Chiriac. Se va juca teatru până și în copaci: în spectacolul Midsummernights
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
ajuns până la capătul cursei și au povestit că eu vin pe jos. Țin minte că parcă tot orașul îmi ieșea înainte. Am mers deci pe jos vreo cinci-șase kilometri, și pe șosea veneau în întâmpinarea mea toți prietenii; nu era fanfară, dar era așa, ceva special, ca o primire triumfală... Povestesc asta și ca să vezi că nimeni nu s-a gândit vreodată că patru băiețandri evrei umblând razna pe șosea ar putea avea vreun necaz... Aveam și prieteni creștini la vârsta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
convenabil ca acesta să rămână ascuns." Testul nr. 13 1. (1 p.) Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul și să aibă valori morfologice diferite. 2. (2 p.) Precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate: Cucoșu-n depărtare intonă o fanfară!/ Copila cu grăbire din valuri iese-afară./ Ah! Unde-i e rochița și unde-al ei noroc?../ Ea vede sburătorul cu ochii mari de foc/Ce vine ș-o cuprinde cu brațele-ntr-o clipă;/Dar grabnic se aude un freamăt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ansamblu coral a interpretat cantata poetului grec Kostis Palamas, pe muzica compozitorului Spiru Samara. Această operă, compusă la cererea Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice, constă dintr-o compoziție pentru cor fără acompaniament, reluată și susținută de una sau mai multe fanfare. Acordurile imnului olimpic intonat în 1896 a fost auzit apoi, 10 ani mai târziu, la întrecerile sportive organizate în 1906 ca un omagiu adus reluării Jocurilor Olimpice în 1896. Văduva compozitorului, Anna Samara, i-a scris vărului ei Jean Ketseas, membru
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
pentru imnul compozitorului Michal Spisak, ales dintre alte 392 de partituri din 40 de țări, în urma unui concurs pentru Imnul Jocurilor Olimpice de la Melbourne. În urma demersurilor făcute de către Anna Samara, pe stadionul olimpic de la Roma, în 1960, pe un aranjament pentru fanfară de Domenico Fantini, a răsunat imnul primei ediții a Jocurilor Olimpice din 1896, care a rămas în continuare Imnul oficial a celei mai mari competiții sportive a lumii moderne. Imnul olimpic de Kostis Palamas (în românește de Tudor George) Tu antic
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
le expediase anterior la București. Coloana a oprit, iar curajosul ieșean, coborât de pe bloc, a fost ascultat de către „tovarășa”, din câte rețin, căreia i-a înmânat o nouă scrisoare. Într-un alt oraș, în momentul în care Ceaușescu trecea prin fața fanfarei care cânta solemn obișnuitul marș de întâmpinare, un instrumentist, continuând să cânte, s-a desprins în pas de paradă din formație, s-a oprit în fața înaltului oaspete, l-a salutat militărește, i-a înmânat o scrisoare, după care a făcut
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]