KorAP: Find »[drukola/base=favorizat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...63 >

1,569 matches

Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544

de prelungire anuală a derogării privind emigrarea. Congresul și acordul comercial Pe 24 aprilie, la Camera Reprezentanților și la Senat au apărut două rezoluții asemănătoare. Ambele vizau aprobarea acordului comercial româno-american, inclusiv hotărîrea de acordare a "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru produsele românești 1714. Comisia de Mijloace și Resurse pentru Comerț a Camerei Reprezentanților a început audierile pentru acordul comercial pe 7 mai. În cuvîntul său de deschidere, președintele comisiei, Edith Green, din Oregon, a exprimat cu hotărîre dezaprobarea Congresului

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
clarificată în cursul acestei audieri"1715. Cei veniți să facă depoziții s-au despărțit, în scurt timp, în grupuri distincte. Primul, alcătuit în principal din membri ai Camerei Reprezentanților, sprijinea aproape în unanimitate acordul comercial și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Motivele erau clare. Majoritatea oamenilor de afaceri vedeau Europa de Est ca pe o nouă piață de desfacere și o sursă de muncă ieftină și producție necostisitoare 1716. Printre cei ce au luat cuvîntul s-au numărat reprezentanți ai Consiliului

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
tenace ca și a lui Galdău, din cauza ipocriziei cu care trata Bucureștiul minoritatea ungară 1718. Deși audierile de la Camera Reprezentanților s-au caracterizat prin divergențe de opinii, majoritatea vorbitorilor au pledat, desigur, pentru acordul comercial și "Clauza națiunii celei mai favorizate". Cu toate că purtătorii de cuvînt ai Administrației erau atacați de către comisie pentru modul în care fusese formulată derogarea prezidențială, tendința generală a membrilor comitetului era aceea de sprijinire a acordului. Congresul, însă, nu voia nici să piardă ocazia de a critica

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
aceasta, ea devenise mai puțin dependentă de CAER și regimul Ceaușescu căpătase mai multă credibilitate 1722. Și totuși, Bucureștiul avea nevoie de tehnologie occidentală și de utilaje din industria grea pentru a-și atinge obiectivele economice. "Clauza națiunii celei mai favorizate" era foarte importantă în acest sens și Bogdan voia ca Rockefeller să știe că România va face tot ce-i stă în putință pentru a înlesni adoptarea acordului comercial de către Congres. În cursul acestei întîlniri, Rockefeller a încercat să-l

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
a început audierile pentru tratatul comercial. Audierile erau programate pentru două zile, 6 iunie și 8 iulie. În prima zi, Comitetul lui Russell Long a audiat o serie de probleme. AFL-CIO și-au menținut opoziția față de "Clauza națiunii celei mai favorizate", din cauza numărului locurilor de muncă pe care ar fi fost nevoite să le piardă 1726. Rabinul Miller, președintele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul limitat de evrei cărora li se permitea să emigreze în Israel

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
diminua deficitul comercial al României, de 500 de milioane de dolari. Mai mult decît atît, industrializarea țării se făcuse cu ajutorul creditelor occidentale și, în 1975, acestea reprezentau o treime din totalul datoriei externe a României 1732. "Clauza națiunii celei mai favorizate" avea să deschidă calea consumatorilor americani către produsele românești și, după cum spunea Bogdan, "în Statele Unite poți vinde aproape orice, indiferent de valoare, de la vechituri pînă la lucruri de calitate"1733. Întîlnirea a fost succint comentată în presă. Oricum, în cursul

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
cît și la Administrație, raportarea lui la practicile de emigrare și la drepturile omului avea să dea multă bătaie de cap României în următorii ani. Acceptînd amendamentul Jackson-Vanik, privitor la emigrare, ca fiind criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate", România își expunea, fără să știe, politica internă atenției scrutătoare a Congresului. În deceniul ce a urmat, emigrarea avea să rămînă pe planul doi ca un criteriu de reînnoire a Clauzei. Noul criteriu, care nu figura în Legea comercială din

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
au întîlnit la Castelul Peleș din Sinaia și au semnat un comunicat comun, prin care anunțau intrarea în vigoare a Acordului comercial româno-american1757. Prin acceptarea tratatului de către ambele părți, produsele românești puteau primi statutul de "Clauză a națiunii celei mai favorizate" și Bucureștiul putea primi din nou credite Eximbank, care fuseseră suspendate din decembrie 1974. Prin acest acord comercial, România nu era exceptată de la lista restricțiilor de export, dar putea exporta mai ușor sticlă și articole de sticlărie, îmbrăcăminte, mobilă din

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
generalizat de taxe preferențiale 1773. Aceasta însemna că în funcție de valoarea în dolari și de cantitate, Bucureștiul putea exporta în SUA orice produs dintr-o listă de 2.724 de articole, fără a plăti vamă1774. Beneficiind de "Clauza națiunii celei mai favorizate" și de sistemul generalizat de taxe preferențiale, în ianuarie 1976, România era pregătită să-și dezvolte comerțul cu Statele Unite. Încheiase 55 de acorduri cu firme americane și negocia încă 471775. Mai mult decît atît, din cele 55 de acorduri, 71

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
adevăratul ritm al relațiilor româno-americane era dat de amendamentul Jackson-Vanik. Legea comercială stabilea un program de care președintele trebuia să țină seama pentru a reînnoi scutirea de condiția emigrării, scutire fără de care România nu putea primi " Clauza națiunii celei mai favorizate". Legea stipula că într-un interval de 18 luni după ce legea intra în vigoare, adică pînă pe 3 ianuarie 1975, președintele putea face o derogare de la prevederile Paragrafului 402. El nu trebuia decît să comunice Congresului că hotărîse, pe baza

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
După această scrisoare au urmat imediat altele pînă pe 25 martie, cînd congresmanul Philip Crane, din Illinois i-a trimis președintelui o petiție semnată de 60 dintre colegii săi. Aceștia îi aminteau lui Ford că reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" depinde de politica de emigrare pe care o aplică România. După părerea lui Crane, Ceaușescu nu numai că nu-și respectase promisiunile, dar amenințase să îngrădească și mai mult dreptul ungurilor și al germanilor de a-și urma familiile în

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
cu Sonnenfeldt, Comitetul pentru Comerțul Exterior Est-Vest i-a amintit președintelui că dacă vrea să reînnoiască Clauza pentru România, trebuie să înainteze Congresului o cerere de derogare, pînă pe 3 iunie. Dacă derogarea expira, România pierdea "Clauza națiunii celei mai favorizate" și dreptul de a primi credite guvernamentale. Mai mult decît atît, acordul comercial româno-american și-ar fi pierdut valabilitatea. Pe 22 martie, comitetul a dezbătut, în ședință, posibilitatea reînnoirii derogării și a recomandat președintelui să solicite Congresului o derogare 1797

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
el a eliminat cuvîntul "destindere" din limbajul său de campanie 1815. Forța crescîndă a mișcării care asocia drepturile omului cu politica externă americană avea să se facă în curînd simțită la audierile susținute de Congres privind "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Între timp, Comitetul de Finanțe a audiat un mare număr de martori. Cei ce erau împotriva menținerii Clauzei pentru România reprezentau trei grupuri: sindicatele muncii, care se temeau de produsele ieftine, rudele ce voiau să-și reunifice familia

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
cadru și încălcarea drepturilor omului. În sprijinul acestei teme au venit senatorul James Buckley și congresmanul Edward Koch, ambii din New York1819. Au existat și cîteva persoane care au pledat în fața Comitetului de Finanțe pentru reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Reprezentanții Administrației, ca și ambasadorul american din România, Harry Barnes, au venit în sprijinul președintelui Ford. Referindu-se la chestiunea emigrării, ambasadorul le-a spus senatorilor că "în ceea ce privește emigrarea către Statele Unite... aș spune că sînt de așteptat niște

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Economic Româno-American. În afară de aceasta, numeroase organizații economice au trimis scrisori în care pledau pentru menținerea Clauzei. La trei zile după aceea, Comisia de Mijloace și Resurse pentru Comerț a Camerei Reprezentanților și-a început audierile privind "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. La început, membrii Camerei Reprezentanților și ai Comisiei au primit cîte un exemplar dintr-un raport al unei misiuni de cercetare, organizată de către Congres, intitulat Evoluția relațiilor economice ale Statelor Unite cu România și Ungaria. Președintele Comitetului pentru Relații

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Georgia al Camerei Reprezentanților, s-a axat pe drepturile omului, problemă pe care o abordase și în iulie 1975. El voia să analizeze Comisia cîteva rezoluții al căror coautor era, menite să avertizeze Bucureștiul că reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" depinde de creșterea emigrării și de respectarea drepturilor omului pentru minoritățile etnice și religioase 1828. După încheierea audierilor, membrii ambelor Camere au prezentat moțiuni prin care dezaprobau revalidarea dreptului președintelui de a face o derogare de la prevederea privind libertatea de

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
stîrnit discuții, nici una nu a fost supusă la vot1829. Dat fiind că pînă pe 15 octombrie nici una din camere nu luase măsuri împotriva cererii președintelui de a face o derogare de la Paragraful 402 al Legii comerciale, "Clauza națiunii celei mai favorizate" și derogarea s-au prelungit pînă pe 3 iulie 1977. Deși Bucureștiul aprecia această prelungire, procesul, în ansamblu, sublinia fragilitatea relațiilor româno-americane. Viitorul era definit în segmente de cîte un an. Legea comercială din 1974 cerea președintelui să solicite anual

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
acesta era un eveniment anual însemna că prevederile privind Clauza din Acordul comercial româno- american, valabil pentru o perioadă de trei ani, se puteau aplica doar pentru un an. Fără derogarea anuală, președintele nu putea prelungi "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Nesiguranța produsă de această situație l-a determinat pe Ceaușescu să fie mai practic în relațiile cu Moscova. În iunie, el a pus capăt polemicii dintre istoricii români și cei sovietici cu privire la istoria Basarabiei și la structura etnică

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
pe cei ce "încalcă grosolan" drepturile omului, dar dezbaterile și audierile au trezit, totodată, aproape în fiecare din cei prezenți, conștiința importanței drepturilor omului. Ca urmare, orice țară care solicita din partea Statelor Unite un tratament special, precum "Clauza națiunii celei mai favorizate" sau o scutire anuală de condiția emigrării avea să fie examinată cu atenție în privința respectării drepturilor omului. Acesta era noul climat în care aveau să evolueze relațiile româno-americane. România și drepturile omului Printre problemele pe care le avea de înfruntat

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
1873. Deși nu erau numeroase, aceste incidente au îndîrjit și mai mult elementele anticomuniste din Congres și pe apărătorii drepturilor omului. Mai gravă era, însă, scăderea emigrării din România, care submina argumentele celor ce susțineau prelungirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Statisticile pentru primele trei luni ale anului 1977 indicau o scădere drastică a numărului celor cărora li se permisese să emigreze în Statele Unite și Israel. Din ianuarie pînă în martie 1976, în SUA intraseră 291 de emigranți din România, comparativ

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
de la condiția emigrării în cazul neconformării României. O dată înaintată cererea de derogare a președintelui, fiecare cameră a Congresului putea respinge recomandarea pînă în septembrie, altfel derogarea se prelungea cu încă 12 luni și, o dată cu aceasta, și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Ceaușescu a înțeles perfect acest program legislativ și în decursul timpului, între Washington și București s-a constituit un ritual anual de vară. Dat fiind că punctul culminant al acestui ritual se concretiza într-o creștere a numărului

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
aceeași temă. Deci comisia putea lua măsuri privind rezoluția lui McDonald pînă pe 22 iulie 1882. Pe 27 iunie, Comisia pentru Comerț Internațional de pe lîngă Comitetul de Finanțe al Senatului și-a început audierile privind prelungirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Reprezentanții Administrației și-au început pledoaria sub conducerea lui Alan Reich, delegatul secretarului adjunct al Comerțului pentru relațiile Est-Vest. Venind în sprijinul cererii președintelui, Reich a trecut în revistă relațiile comerciale româno-americane începînd din 1975. El a arătat

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Reprezentanții firmelor Control Data Corporation, Island Creek Coal, Moody International și Promethean Corporation s-au alăturat congresmenilor John Breaux, din Louisiana, Edward Derwinski, Paul Findley, din Illinois și Christopher Dodd, din Connecticut, pentru a susține reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". În vreme ce Jacob Birnbaum de la Centrul pentru Evreii din Rusia și Europa de Est s-a folosit de audieri pentru a încuraja emigrarea, păstrîndu-și mentalitatea față de cererea președintelui, rabinul Israel Miller, venit în numele Conferinței președinților principalelor organizații ale evreilor din America, a solicitat

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
urmărea respingerea cererii președintelui. Opoziția s-a concentrat asupra abuzurilor privind drepturile omului, iar cei care au pledat pentru aprobarea cererii au scos în evidență creșterea numărului de emigranți, argumentînd că fără derogare, România ar pierde "Clauza națiunii celei mai favorizate". În schimb, Washingtonul și-ar fi pierdut principala pîrghie prin care putea forța Bucureștiul să-și sporească numărul de emigranți și să-și îmbunătățească practicile legate de drepturile omului. După încheierea audierilor, Comisia pentru Comerț a votat moțiunea de protest

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Camera Reprezentanților a acceptat 1904. Pe 1 septembrie, dat fiind că nici una din Camere nu votase o moțiune de protest, Congresul a aprobat, implicit, derogarea de la condiția emigrării și România a beneficiat încă un an de "Clauza națiunii celei mai favorizate". Pasivitatea Congresului se datora mai multor factori. În primul rînd, cutremurul din România provocase o reacție umanitară, mai curînd de părere de rău decît de satisfacție la pedepsirea adversarului. În al doilea rînd, identificarea lui Carter cu drepturile omului a

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]