3,819 matches
-
său mobilizator, angajații au intrat în grevă, câțiva dintre ei apelând chiar lamăsuri radicale cum ar fi greva foamei. Întrebăritc "Întrebări" 1. Dacă analizăm prin prisma elementelor componente ale comunicării acest caz, ce elemente au fost ineficient folosite: emițătorul, receptorul, feedback-ul, contextul, mesajul, repertoriul comun...? 2. Care credeți că sunt cauzele posibile ale acestei reacții a angajaților? Realizați o listă cât mai cuprinzătoare luând în calcul elementele componente ale actului de comunicare precum și posibilele interacțiuni/intersectări ale acestora. 3. Dacă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupurilor de scris (Campbell, Campbell, Dickinson, 2004). Astfel de grupuri sunt constituite din 3-4 membri care lucrează împreună pe durata unui proiect sau, în orice caz, pe o durată mai mare de timp. Grupul are atribuții importante: ascultă și oferă feedback la ceea ce fiecare membru a realizat, oferă sugestii pentru îmbunătățirea materialului etc. (este similar cu activitatea cenaclurilor literare, doar că în astfel de grupuri, de multe ori, materialele realizate se află în legătură unele cu altele, trebuind să se subordoneze
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
materialele realizate se află în legătură unele cu altele, trebuind să se subordoneze realizării unui scop comun). Unul dintre lucrurile cele mai importante într-un grup de scris este ca membrii respectivului grup să învețe cum să-și ofere un feedback constructiv unii altora. Acest element este, în fapt, baza activității într-un grup de scris, deoarece dacă feedback-ul este nepotrivit întreaga arhitectură de dezvoltare a grupului se prăbușește. Pentru aceasta, este necesar ca ascultarea să fie îmbunătățită (un prim
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre lucrurile cele mai importante într-un grup de scris este ca membrii respectivului grup să învețe cum să-și ofere un feedback constructiv unii altora. Acest element este, în fapt, baza activității într-un grup de scris, deoarece dacă feedback-ul este nepotrivit întreaga arhitectură de dezvoltare a grupului se prăbușește. Pentru aceasta, este necesar ca ascultarea să fie îmbunătățită (un prim element în acest sens este acela de a se audia cu atenție și răbdare întregul material și a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unele principii ale comunicării, caracteristice mai ales pentru comunicarea orală: - comunicarea orală presupune un mesaj; mesajul trebuie să includă elemente de structură (bazale, pe care receptorul să-și fundamenteze înțelegerea), elemente de actualitate, interes și motivație pentru ascultător, elemente de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.; - comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a acestui mesaj: cel mai important este cel iconic, susținut de materiale adiționale care fac inteligibil și credibil mesajul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ideea potrivit căreia contactul vizual servește la patru funcții majore: (1) regularizează fluxul informațional (spre exemplu, când dorim să încheiem comunicarea proprie, privim interlocutorul într-un mod care să-i sugereze că este rândul său să se exprime); (2) monitorizează feedback-ul (astfel, este interesant de amintit disconfortul încercat în cazul discuției cu cineva care poartă ochelari cu lentile întunecate, deoarece pierdem accesul la un mare număr de informații rezultate din interacțiunea dintre noi și acea persoană; cadrul didactic, în special
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o persoană necunoscută, căreia nu i te adresezi, timpul permisibil în menținerea contactului vizual este de 1-2 secunde). Aceste funcții au o relevanță deosebită și în cadrul educațional. La rândul său, Joseph DeVito identifică tot patru funcții ale limbajului ochilor: căutarea feedback-ului (ne dorim să știm ce reacție are celălalt la ceea ce am spus); informarea celorlalți că este deschis canalul de comunicare și deci pot să vorbească (atunci când punem o întrebare unor prieteni și ne oprim cu ochii asupra unuia dintre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-și amintească ceva și în altă direcție când încearcă să inventeze ceva (în partea dreaptă). - „limbajul” trupului (gesturi, mișcări, poziții) reprezintă o sursă importantă de informații în special pentru profesor, care poate să primească astfel o bază informațională și de feedback extrem de importantă. T.K. Gamble și M. Gamble divid limbajul trupului în două subsisteme: postura și gesturile. Scheflen (apud Cross, 1974, p. 89) propune trei dimensiuni ale limbajului trupului: punctele sunt reprezentate de schimbări ale mișcării capului, expresia facială și mișcările
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exemplu, cineva care nu aude ceea ce spune profesorul, deoarece se gândește la persoana de care este îndrăgostit). Este interesant de observat că, uneori, zgomotul intern poate fi un factor favorizant al procesului de comunicare, atunci când apare la emițător sub forma feedback-ului intern. Astfel, o redirecționare a comunicării în funcție de o paletă extrem de vastă de posibilități, oferită de multiplele conexiuni dintre informații și suportul emoțional al acestora, poate conduce la o transmitere mai autentică a mesajului și deci mai eficientă. Dacă apariția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezultate mult mai bune. Autorii folosesc un exemplu foarte plastic: două apeluri de strângere de fonduri, unul prezentând date statistice despre numărul orfanilor, iar cel de-al doilea, viața unei micuțe orfane - cel din urmă fiind mai bine perceput și feedback-ul dovedindu-se mult mai susținut. Un alt exemplu interesant este oferit de Alex Mucchielli (2002): pe podul Brooklyn, într-o dimineață de primăvară, un orb cerșește având pe genunchi un carton pe care scrie: „Orb din naștere”. Mulțimea trece
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să credem că eșecul i se datorează în mare măsură, pe când, dacă acest eveniment ni se întâmplă nouă, probabil vom găsi multe motivații exterioare (elevii/studenții nepregătiți, lipsa materialului didactic, încărcarea programei etc.); - prejudecata „autoservită” presupune că, atunci când primim un feedback favorabil din partea celorlalți, tindem să legăm acest lucru de cauze interne (ca inteligența noastră, buna judecată, atenția, interesul pentru activitate etc.), dar când feedback-ul este nefavorabil, atribuim aceasta unor cauze externe (dificultatea sarcinii, spre exemplu). Problema care se ridică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elevii/studenții nepregătiți, lipsa materialului didactic, încărcarea programei etc.); - prejudecata „autoservită” presupune că, atunci când primim un feedback favorabil din partea celorlalți, tindem să legăm acest lucru de cauze interne (ca inteligența noastră, buna judecată, atenția, interesul pentru activitate etc.), dar când feedback-ul este nefavorabil, atribuim aceasta unor cauze externe (dificultatea sarcinii, spre exemplu). Problema care se ridică este aceea că, în microgrupurile/echipele didactice, prejudecata „autoservită” poate fi o sursă puternică de conflict interpersonal: astfel, dacă o sarcină este realizată cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reproduse exact; în acest din urmă caz, orice întârziere ar duce la nefurnizarea întregului mesaj și orice omitere a unor informații ar putea dăuna scopului prezentării. Marea problemă a acestei metode este reducerea până la eliminare a contactului vizual și a feedback-ului cu audiența; 3) Metoda memorizării presupune, ca și metoda manuscrisului, că un timp și cuvinte exacte sunt cruciale pentru discurs; această metodă presupune scrierea discursului și memorarea acestuia cuvânt cu cuvânt. Metoda memorizării exercită o presiune majoră asupra vorbitorului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
printr-o metaforă conform căreia o bătaie de aripă a unui fluture în Asia poate să schimbe cursul unei tornade în Texas). Explicarea importanței covârșitoare a acestor factori, mici în aparență, rezidă în faptul că sistemele haotice sunt dependente de feedback; feedback-ul arată cum efectul devine astfel o parte din cauză. Sistemele haotice demonstrează proprietatea de autosimilaritate, conform căreia întregul poate fi observat în fiecare dintre componentele sale luate separat. Mulțimea de interacțiuni (practic nelimitată) dintre atractori (cei care conțin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o metaforă conform căreia o bătaie de aripă a unui fluture în Asia poate să schimbe cursul unei tornade în Texas). Explicarea importanței covârșitoare a acestor factori, mici în aparență, rezidă în faptul că sistemele haotice sunt dependente de feedback; feedback-ul arată cum efectul devine astfel o parte din cauză. Sistemele haotice demonstrează proprietatea de autosimilaritate, conform căreia întregul poate fi observat în fiecare dintre componentele sale luate separat. Mulțimea de interacțiuni (practic nelimitată) dintre atractori (cei care conțin valorile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
liniar, cauză-efect. Teoria haosului conține patru principii distincte: 1) senzitivitatea la condițiile inițiale; 2) atractori necunoscuți; 3) autosimilaritatea; 4) autoorganizarea. 1) Senzitivitatea la condițiile inițiale este nonliniară, sistemul însuși este influențat (câteodată, într-o manieră semnificativă și extinsă) de propriul feedback. Din cauza acestui feedback propriu, predictibilitatea este posibilă uneori doar la nivelul unui timp scurt. Ca rezultat al acestor factori, sistemul devine - în opinia cercetătorilor teoriei haosului - mai complex (deși, în viziunea comună, în urma feedback-ului, sistemul devenea mai puțin complex
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
haosului conține patru principii distincte: 1) senzitivitatea la condițiile inițiale; 2) atractori necunoscuți; 3) autosimilaritatea; 4) autoorganizarea. 1) Senzitivitatea la condițiile inițiale este nonliniară, sistemul însuși este influențat (câteodată, într-o manieră semnificativă și extinsă) de propriul feedback. Din cauza acestui feedback propriu, predictibilitatea este posibilă uneori doar la nivelul unui timp scurt. Ca rezultat al acestor factori, sistemul devine - în opinia cercetătorilor teoriei haosului - mai complex (deși, în viziunea comună, în urma feedback-ului, sistemul devenea mai puțin complex, mai clar și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
manieră semnificativă și extinsă) de propriul feedback. Din cauza acestui feedback propriu, predictibilitatea este posibilă uneori doar la nivelul unui timp scurt. Ca rezultat al acestor factori, sistemul devine - în opinia cercetătorilor teoriei haosului - mai complex (deși, în viziunea comună, în urma feedback-ului, sistemul devenea mai puțin complex, mai clar și mai stabil); 2) Principiul atractorilor necunoscuți (bizari) indică faptul că există forțe (atractori) care mențin schimbările între anumite granițe. Astfel, creșterea nonlineară nu este complet întâmplătoare, deoarece patternurile comportamentale apar în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
receptate sau pot să fie incorect receptate șidecodificate; invers, anumite mesaje pot fi receptate fără ca acestea să fi fost transmise (ca atunci când, cercetând ambientul, elevul conferă sens scenelor, situațiilor, experiențelor senzoriale dezordonate) sau fără ca mesajele să fi fost transmise conștient (feedback-ul pe care profesorul îl primește interpretând limbajul trupului elevilor ce poate sugera implicarea, atenția și concentrarea sau, dimpotrivă, semnale după care profesorul înțelege că trebuie să-și adapteze scenariul didactic). Mai precis, există situații aparent paradoxale, când, spre exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oglindă”, în sensul că celălalt are răgazul de a împărtăși (și astfel de a părăsi pentru moment) etapa autoconflictuală și de a o privi „din afară” prin intermediul persoanei care practică acest tip de ascultare (a se vedea și tipurile de feedback nonevaluativ tratate în prima parte a lucrării). În ceea ce privește ascultarea pentru a ne face o imagine despre emițător, considerăm că aceasta este implicată indirect, dar profund în toate celelalte tipuri de ascultare prezentate până acum; într-adevăr, atunci când ascultăm pentru a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comentarii ale celorlalți colegi; - timpul de oprire este necesar atunci când prezentăm elevilor/studenților un material mai complex; în acest sens, nici o întrebare nu este pusă, nici un comentariu de la cursanținu este cerut. Acest timp de oprire ne oferă posibilitatea să primim feedback de la elevi/studenți și să redirecționăm eventualele greutăți în înțelegerea materialului prezentat de aceștia; - întărirea reprezintă modul în care reacționează profesorul după ce a pus o întrebare și a primit răspunsul elevului; întărirea are efecte pozitive și motivante pentru elevi atunci când
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ordine de idei, tocmai motivațiile personale tranzacționate în timpul comunicării cu ceilalți (urmărim săgeata de la segmentul „factorii personali” spre „procesele de grup”) vor produce aceste ieșiri. Această analiză focalizată multiplu, pe centre variabile de dezvoltare a activității de interrelaționare, cuprinzând un feedback de profunzime, se poate face punând în legătură oricare dintre celelalte elemente subliniate și considerate definitorii de către Mitchell. 9.2. Caracteristicile grupuluitc "9.2. Caracteristicile grupului" Grupurile pot fi studiate pe un evantai tipologic extrem de extins, diversitate care este potențată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a unei activități și apartenența la un grup prin realizarea activității împreună cu alții; (2) grupurile de dezvoltare personală sunt cele a căror formare constă în adunarea laolaltă a unor persoane ce se confruntă cu anumite dificultăți și care obțin astfel feedback și suport unele de la celelalte (cum ar fi programele „alcoolicilor anonimi”, dar și grupurile formate din persoane care au dificultăți mai puțin intense, de zi cu zi); (3) grupurile de învățare sunt similare grupurilor de dezvoltare personală, în sensul că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se mărește, apar probleme determinate de diminuarea contactului dintre persoană și grup (chiar dacă acest contact evoluează în sfera posibilului, și nu în aria realului); de altfel, dacă în primul caz numărul restrâns de membri dezvoltă posibilitatea unor interrelaționări (apare un feedback motivațional, mult mai clar reliefat la nivelul mimicii și gesturilor persoanelor din public), în cel de-al doilea caz subiectul se confruntă nu cu câteva persoane, ci cu o structură supradimensionată acestora, care este mai greu divizibilă în indivizi izolați
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asupra procesului de învățământ oferă într-adevăr cadrul propice pentru formarea unei atitudini concurențiale; iată de ce considerăm că folosirea unei activități de echipă care să permită, pe de o parte, implicarea tuturor elevilor/studenților și, pe de alta, oferirea unui feedback pozitiv celor ce-și îndeplinesc activitățile propuse reprezintă o perspectivă optimizatoare asupra procesului de formare-instruire. Cu această ocazie, Myers mai formulează o întrebare pe care o considerăm importantă și în demersul nostru: putem să ne asumăm viziunea comună asupra fenomenelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]