2,422 matches
-
a Academiei regale de arte și științe din Olanda, predă critică și teorie literară la Universitatea din Amsterdam. Cu preocupări culturale care se extind de la Antichitatea biblică și cea grecoromană la Iluminism, la literatura sau arta modernă și postmodernă, la feminism și neocolonialism, ea sa ilustrat îndeosebi în naratologie, pe care a deschis-o spre studiile culturale. Mieke Bal, Narratology. Introduction to the theory of narrative (Second edition) (c) 1985 University of Toronto Press (c) 2008, Institutul European Iași, pentru prezenta
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este și o negare a importanței întrebărilor mai degrabă decît a răspunsurilor propuse de naratologie, vădind cîteodată chiar o lipsă de înțelegere. În general, problemele mai importante, în principal istorice și ideologice, au devenit prioritare. În ceea ce mă privește, problemele feminismului au căpătat prioritate, dar niciodată în defavoarea unor teme naratologice mai formale. Ar fi mai corect să afirm că preocuparea pentru un mod credibil de analiză narativă era pusă din ce în ce mai mult în serviciul altor chestiuni, considerate a fi mai vitale pentru
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
personalități puternice și slabe. În al doilea rînd, relațiile ideologice sînt prezente, alături de cele psihologice, în multe, dacă nu chiar în toate fabulele. Fie că este vorba de opoziția dintre feudalism și liberalism, dintre liberalism și socialism, dintre patriarhat și feminism, dintre colonialism și emancipare, fie că e vorba de opoziții chiar mai strict delimitate, actorii trebuie să se confrunte întotdeauna cu opozițiile ideologice ale lumii în care se mișcă. Opoziția dintre individ și colectiv sau dintre individ și reprezentanții puterii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
1981. The Pursuit of Signs: Semiotics, Literature, Deconstruction. Ithaca: Cornell University Press 1983. On Deconstruction. Ithaca: Cornell University Press Dallenbach, Lucien 1977. Le récit spéculaire: Essai sur la mise en abyme. Paris: Seuil De Lauretis, Teresa 1983. Alice Doesn't: Feminism, Semiotics, Cinema. London: Macmillan 1987. Technologies of Gender: Essays on Theory, Film, and Fiction. Bloomington: Indiana University Press Dionne, Claude, Silvestra Mariniello, Walter Moser, ed. 1996. Recyclages: Economies de I'appropriation culturelle. Montreal: Les Editions Balzac Doležel, Lubomir 1973. Narrative
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
așezase pe un teren mustind de credințe, practici și ritualuri închinate unor diverse zeități. Dezavuarea acestora, deci și a divinației, apoi punerea sub semnul demonicului au] asigurat supremația Bisericii. Vorbind despre reprezentări duale am putea fi acuzați de un anume "feminism". Nimic mai fals! Ceea ce am prezentat aici sunt doar o serie de secvențe și evaluări mai frecvente în Evul Mediu, dar și în plină modernitate. Aceasta nu exclude alte opinii și abordări. Michelet, de pildă, cu celebra sa lucrare La
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
globale network în care trăim, în teoria lui Castells, este modelata decisiv de new media și ICT. În anii '80, activitatea lui Castells a fost îndreptată spre două noi direcții. Prima, a devenit foarte interesat de noile schimbări sociale precum feminismul, mediul, drepturile minorităților sexuale și naționale, precum și de schimbarea politicilor în geografia culturală a orașelor. În al doilea rând, cercetarea să în orașul informațional a constat într-o analiză a rolului tehnologiilor informaționale în restructurarea economică și relația lor cu
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului / 199 Concluzie / 205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele creșterii, post-dezvoltarea / 263 Respingerea ecologistă a sistemului de state
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politicului / 199 Concluzie / 205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele creșterii, post-dezvoltarea / 263 Respingerea ecologistă a sistemului de state / 264 Obiecții la argumentele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele creșterii, post-dezvoltarea / 263 Respingerea ecologistă a sistemului de state / 264 Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele creșterii, post-dezvoltarea / 263 Respingerea ecologistă a sistemului de state / 264 Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării / 268 O politică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
elaborarea unui curs pentru învățământul la distanță, la Deakin University, în 1995: primele versiuni ale unora dintre capitole au fost scrise în acest scop. Prima ediție a cărții a reunit versiuni substanțial revizuite ale acestor texte, împreună cu noi capitole despre feminism și ecologism. Ediția a doua a inclus și un capitol despre constructivism. Nimeni din cei implicați inițial în proiect nu bănuia că textul avea să obțină un asemenea succes, fiind inclus în bibliografiile universitare din toată lumea. Cea de-a treia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
succes, fiind inclus în bibliografiile universitare din toată lumea. Cea de-a treia ediție a fost, din nou, îmbunătățită substanțial. Jack Donnelly a scris un capitol nou despre diversele curente din cadrul realismului. Jacqui True a redactat, practic, un nou capitol despre feminism. Capitolul lui Andrew Linklater despre Școala Engleză îl înlocuiește pe cel despre raționalism, inclus în primele două ediții. În fapt, toate capitolele au fost revăzute și actualizate, reflectând evoluțiile din literatură și luând în considerare, acolo unde era cazul, semnificația
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
termeni de paradigme și teorii, și nu de mari dezbateri, probabil pentru a acoperi mai bine detaliile fine ale fiecărei teorii și pentru a include și acele curente care nu au participat la marile dezbateri, cum ar fi, de pildă, feminismul sau ecologismul. Poate fi surprinzătoare varietatea curentelor, unele dintre ele destul de marginale, cărora li se dedică un spațiu important în acest volum. Acest lucru poate să se datoreze scăderii relevanței paradigmelor dominante realismul și liberalismul , dar și dorinței autorilor de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
al posibilităților ce se oferă cercetătorului politicii internaționale pentru a interpreta și înțelege obiectul său de studiu. De altfel, autorii care participă la redactarea volumului sunt voci consacrate ale teoriilor despre care scriu: Jacqui True, cea care semnează capitolul despre feminism, are un număr important de publicații legate de problematica genului, nu numai în domeniul internațional 2; Christian Reus-Smit este un cunoscut autor constructivist, în timp ce Richard Devetak este unul din cei mai importanți autori din curentul critic. Revenind la structura cărții
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
neo-neo", în termenii lui Waever 3. Ambele au început să fie contestate puternic de o serie întreagă de curente "reflectiviste"4, care se diferențiază de cele două paradigme considerate "raționaliste" prin fundamentele lor epistemologice post-pozitiviste: este vorba de teoria critică, feminism, postmodernism etc. Despre toate aceste curente "reflectiviste" va fi vorba pe larg în această carte. Ele nu pot fi considerate ca alcătuind o paradigmă unitară, diferită de realism și liberalism, deoarece nu împărtășesc asumpții comune, ci doar critica radicală față de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prezintă un avantaj pentru studenții sau profesorii de Relații Internaționale care doresc să depășească tendința mediului academic românesc de a zăbovi prea mult asupra paradigmelor realistă și liberală, ignorând astfel bogăția și suflul nou aduse de curentul critic, postmodernism sau feminism. Traducerea acestei cărți a fost o muncă susținută și dificilă, pe care am întreprins-o împreună cu câțiva masteranzi ai Facultății de Științe Politice, Universitatea din București: Cristina Bobu, Alina Bogdanovici, Ștefan Dabu, Gabriela Dimuică, Doru Frânțescu, Paula Gampe, Irina Ionescu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vedea Capitolele 6 și 7 din volum). În cuprinsul acestui volum vom examina un număr de teorii mai influente, incluzând internaționalismul liberal, realismul, neorealismul și Școala Engleză, precum și abordări mai puțin influente precum marxismul și perspective mai noi precum constructivismul, feminismul și ecologismul inter-național. În acest mod, sperăm să oferim o imagine a dezbaterilor contemporane despre natura și scopurile teoriei relațiilor internaționale. Am ales să le numim "teorii", însă de-a lungul timpului ele au fost numite în literatură "paradigme", "perspective
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
identifică perspectivele majore, autorii nu vor să dea impresia că școlile de gândire reprezintă tradiții teoretice monolitice și omogene. Cu toate că pot împărtăși anumite presupoziții elementare, exponenții oricărei perspective pot avea poziții profund diferite și chiar conflictuale privind chestiunile prezentate anterior. Feminismul și marxismul sunt exemple de "pălării" foarte largi care prezintă o mare diversitate și pot să pară uneori atât de diferite între ele precum sunt perspectivele majore ale domeniului. Realismul are variațiile sale interne; la fel au și Școala Engleză
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cum s-a schimbat în timp și cum se poate schimba din nou în forme care ar îmbunătăți șansele de viață ale celor vulnerabili și excluși. Un obiectiv critic asemănător se regăsește în toate abordările radicale principale ale domeniului, incluzând feminismul, ecologismul internațional și constructivismul critic. Toate sunt în mod activ libertariene, fiind dedicate sarcinii normative de a expune o serie de constrângeri asupra autonomiei umane care pot, în principiu, să fie înlăturate. Metodologia adecvată Dezbaterile cu privire la scopul investigației politice internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în conexiune cu o serie de fenomene culturale și politice, la nivel național și global (constructivism holistic). În Capitolul 9, Jacqui True clarifică un subiect care a apărut pentru prima dată pe agenda Relațiilor Internaționale la mijlocul anilor '80, și anume feminismul. Această perspectivă nu poate fi redusă la problema poziției femeilor în ordinea globală, deși mulți feminiști precum Cynthia Enloe s-au străduit să explice cum sunt afectate femeile de război și de evoluțiile din economia globală, inclusiv de politicile de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
preocupări a fost să se pună sub semnul întrebării enunțul potrivit căruia concepțiile dominante occidentale privind "femeia" sunt valide pentru femeile de pretutindeni. Alți feminiști, precum Steans (1998), au fost influențați de tradiția marxistă. Este important de subliniat faptul că feminismul nu este interesat doar de locul femeilor în ordinea economică și politică globală. Este de asemenea preocupat de construcții ale genului, înclusiv de cele ale masculinității, și de felul în care acestea afectează unele forme de putere și inegalitate și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ceea ce, conform teoriei, este esențial pentru înțelegerea unei părți a lumii. Teoriile luate în considerare în acest volum au două dimensiuni importante. Sunt orientări generale înrădăcinate într-un punct central sau o intuiție cu caracter substanțial: de exemplu, genul pentru feminism, societatea internațională pentru Școala Engleză, puterea pentru realism. Pe de altă parte, ele includ și teorii explicative particulare, modele sau propoziții specifice: de exemplu, patriarhatul și masculinitatea hegemonică sau anarhia și echilibrul puterii. Acest capitol începe și se încheie cu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Unul dintre principalele rezultate ale unui angajament întârziat cu marxismul este că astfel de considerații sunt acum mult mai importante în teoria relațiilor internaționale. Însă investigația politică de inspirație marxistă constituie numai o ramură a teoriei critice contemporane. Abordări precum feminismul, postmodernismul și postcolonialismul tratează subiecte ca patriarhatul, construcțiile identității și alterității în contextul politicii naționale și globale, care nu s-au numărat printre dimensiunile centrale ale studiilor marxiste asupra politicii mondiale. Cu toate acestea, versiunea de materialism istoric a lui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dispariția noțiunilor de superioritate rasială sau etnică, dar și dezafectarea structurilor patriarhale care perpetuează supunerea femeilor (Apel 1980; a se vedea de asemenea Cohen 1990). Tot ceea ce trebuie adăugat aici este că mulți dintre cei aflați în afara spațiului occidental considerau feminismul ca pe o ideologie vestică străină de tradițiile lor (pentru o discuție mai aprofundată, vezi Capitolul 9 din prezentul volum). Dezbateri dificile se profilează în jurul acestor probleme, după cum este explicat și în ultimele capitole din acest volum. Însă, trebuie adăugat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constructivismul era legat de proiectul emancipator al teoriei critice. Faptul că aceste angajamente continuă să fie importante pentru constructivismul non-american sugerează că o nouă manifestare a "diviziunii atlantice" ar putea fi pe cale să apară. Traducere de Cristina BOBU Capitolul 9 Feminismul Jacqui True Rupând tradiția legăturilor puternice dintre bărbați, state și războaie 13, teoriile feministe din Relațiile Internaționale au proliferat începând cu anii 1990. Aceste teorii au introdus genul drept o categorie relevantă empiric, un instrument de analiză necesar pentru aprofundarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]