2,707 matches
-
de asemenea, "utopic", deoarece reprezintă o atitudine inedită. Acesta ar conduce la o ordine mondială mai demilitarizată, mai socializată și mai grijulie față de mediul planetar. "Realismul utopic folositor" s-ar construi prin articularea diverselor mișcări nonpolitice, cum ar fi cele feministe, pacifiste sau ecologiste, în orice caz a mișcărilor care presupun funcționarea conștiinței participative. Aș adăuga la toate acestea următoarea constatare. Printre transformările din viața personală, care ar trebui manageriate prin cea de-a treia cale, se numără în epoca izomodernă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
geopolitică, în globalizare și, în definitiv, în percepția onto-socială asupra realității. Iar această percepție modelează în perioada izomodernă înseși noțiunile de contract, convenție, asociere, comunicare și conflict. Să mai reținem și ideea potrivit căreia rolul jucat de activismul extrapolitic (mișcările feministe, ecologiste etc.) este din ce în ce mai vizibil. Societatea bazată pe drepturi și obligații concrete, formulate punctual, pare să ia loc societății postmoderne în care cumulul excesiv de obligații formale a condus la reacțiile adverse reprezentate de relativitatea axiologică. În termenii teoriilor complexității, acest
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
civilizaționale; altfel spus, contractul social "utilitarist" (sugerat prin explicațiile furnizate de teoria deciziei raționale, prin teoria funcționalistă, prin teoria vălului ignoranței etc.) devine obișnuință impusă; iar libertățile cetățenești tind să ne conducă spre un tărâm al moralei deontologice, de factură feministă, spiritualistă, spre o etică bazată pe "grijă", care înlocuiește morala tradițională fundamentată pe "reguli" (conform cu Miroiu M., 1995). Controlul social poate presupune aici restrângerea unor libertăți și drepturi. 4. Dat fiind că orice drept produce și obligații conexe, se prea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Miclău Paul (1977). Semiotica lingvistică. Timișoara: Editura Facla. Miroiu Adrian (ed.) (1995). Etica aplicată. (trad.: Ligia Caranfil, Mihai Ganea, Adrian Miroiu și Laurențiu Staicu; introd.: Adrian Miroiu). București: Editura Alternative. Miroiu Bârsan Mihaela (îngrijitor) (1995). Jumătatea anonimă. Antologie de filozofie feministă. (trad.: Daniela Sorea). (În loc de introducere și Notă asupra volumului: Mihaela Miroiu Bârsan). București: Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L. Miroiu Mihaela (1995). Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană. Editura Alternative. Mouzelis Nicos (1989). "Restructuring Structuration Theory". În: Sociological
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
București: Editura Alternative. Miroiu Bârsan Mihaela (îngrijitor) (1995). Jumătatea anonimă. Antologie de filozofie feministă. (trad.: Daniela Sorea). (În loc de introducere și Notă asupra volumului: Mihaela Miroiu Bârsan). București: Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L. Miroiu Mihaela (1995). Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană. Editura Alternative. Mouzelis Nicos (1989). "Restructuring Structuration Theory". În: Sociological Review 37, pp. 613-35. Mouzelis Nicos (1991). Back to Sociological Theory. Londra: Macmillan. Mouzelis Nicos (1995). Sociological Theory: What Went Wrong? New York: Routledge. National Defence University (2001
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și determinări culturale. De asemenea, autorea subliniază accentul pe care îl pune pe calitatea de subiect, de agent al unor acțiuni, accent tot mai important în lumina teoriilor critice mai recente, adesea cu o tentă ideologică mai pronunțată (de exemplu feministă sau postcolonială.) Mieke Bal consacră Capitolul 1 al lucrării nivelului textual, preocupîndu-se de conceptul cheie al naratorului și de nivelurile narative. Textul narativ fiind deja definit ca textul în care un agent narativ spune o povestire, ea definește agentul narativ
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fi îndeplinit scopul. Nu este nevoie de o aliniere la structuralismul-ca-filosofie pentru a fi capabil să utilizezi conceptele și punctele de vedere din această carte. Nici nu trebuie să aibă cineva senzația că apartenența la o viziune deconstructivistă, marxistă sau feministă împiedică uzul acestei cărți. S-a întîmplat să o folosesc și eu în critica feministă, și să simt că o face mai convingătoare, datorită trăsăturilor pe care le impune o relatare sistematică. Scopul naratologiei, pentru mine, reprezintă un mijloc indispensabil
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să utilizezi conceptele și punctele de vedere din această carte. Nici nu trebuie să aibă cineva senzația că apartenența la o viziune deconstructivistă, marxistă sau feministă împiedică uzul acestei cărți. S-a întîmplat să o folosesc și eu în critica feministă, și să simt că o face mai convingătoare, datorită trăsăturilor pe care le impune o relatare sistematică. Scopul naratologiei, pentru mine, reprezintă un mijloc indispensabil și este nelimitat. Exemplele sînt diverse. Vin din partea multor comunități lingvistice, incluzînd olandeza, limba mea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
poate deveni, în general, preot catolic sau violator. Aceste constrîngeri sînt legate și de poziția actanțială pe care o deține personajul (vezi Capitolul 3). În măsura în care sînt determinate tradițional, aceste constrîngeri sînt supuse schimbării. Una din primele observații din studiile literare feministe se referă la faptul că, în cea mai mare parte a literaturii tradiționale, femeile pot funcționa ca protagoniști doar în anumite fabule, acolo unde scopul este un atribut al personajului însuși (fericire, înțelepciune) și nu un obiect concret, care ar
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acestora; ea plasează religiozitatea din Coliba Unchiului Tom într-o lumină adecvată, suprapunînd-o elementelor de cultură religioasă a negrilor. În măsura în care personajele din The Color Purple le reiau pe cele din Coliba Unchiului Tom, ele reprezintă o rescriere critică din perspectivă feministă. Celie este o ipostază feminină a lui Tom ("N-a lovit niciodată nici o vietate"). Încercarea sa de a o feri pe surioara Nettie să fie violată de tatăl lor este versiunea ei la sacrificiul de sine cristic al lui Tom
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acestei chestiuni. Lodge (1977) discută o serie de descrieri ale unor locații care au, după părerea sa, un caracter din ce în ce mai pronunțat poetic. Un important studiu filosofic asupra spațiului este cel al lui Lefebvre (1991). De Lauretis (1983) oferă o critică feministă asupra interpretarii semiotice a spațiului propusă de Lotman (1977). Tipologia lui Friedman (1955) a punctelor de vedere narative se bazează pe criterii variate (cantitate de informații, "perspectivă", identitatea și atitudinea naratorului) și este, ca urmare, mai puțin sistematică decît ar
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
al patrulea rînd, locațiile la care au loc evenimentele pot conduce de asemenea la formarea unei structuri. În concordanță cu fabula în chestiune, folosirea unor locații contrare poate fi relevantă: înăuntru-înafară, deasupra-de-desubt, țară-oraș, aici-acolo etc. (Lotman 1977; pentru critica feministă, vezi De Laurentis 1983). În Am șase ani importanța bucătăriei, ca spațiu de desfășurare a acțiunii, este indicată în două moduri, ambele negative, datorită opoziției față de lumea exterioară. Locația primului eveniment confruntarea cu sora mai mare nu este specificată, în timp ce
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Primele lucrări ale lui Todorov și Van Dijk, unele dintre studiile lui Doležel (1973), precum și studiile lui Prince (1983) pot fi integrate acestei perspective. Remarcile lui Lotman privind locația pot fi găsite în lucrarea din 1973. Am precizat deja critica feministă a Teresei De Lauretis (1983) asupra acestei perspective. Cartea lui Fludernik (1996) oferă o discuție cuprinzătoare pe marginea ideilor acestei cărți, inclusiv asupra subiectelor abordate în capitolul de față, care s-ar putea să le pară interesantă unor studenți motivați
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Jos și predă critică și teorie culturală la Universitatea din Amsterdam. Are o o sferă foarte largă de preocupări culturale, de la Antichitatea biblică și cea clasică greco-romană la secolul al XVII-lea, la literatura modernă și arta contemporană, la problematica feministă și cultura populațiilor migratoare. Este autoarea unui număr impresionant de cărți dintre care le enumerăm pe cele care ni s-au părut cele mai importante: Complexitatea unui roman popular: Ambiguitate în romanul Pisica de Colette (Paris, 1974); Naratologie: Introducere în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
impresionant de cărți dintre care le enumerăm pe cele care ni s-au părut cele mai importante: Complexitatea unui roman popular: Ambiguitate în romanul Pisica de Colette (Paris, 1974); Naratologie: Introducere în teoria narațiunii (Toronto, 1985); Dragoste mortală: Interpretări literare feministe ale povestirilor de dragoste biblice (Bloomington, 1987), Moarte și disimetrie: Politica coerenței în Cartea judecătorilor (Chicago, 1988); Crimă și diferență: Studii de gen, gen literar și cercetare umanistă asupra morții Siserei (Bloomington, 1988); Interpretîndu-l pe Rembrandt: Dincolo de opoziția cuvînt imagine
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cea drăguță de mână și dispăru. Au râs zgomotos, - Obișnuință de mocagiu! Cum a auzit că sunt moca s-a repezit primul! Fata frumoasă și încăpățânată rămase să facă față asaltului bărbaților care, fără răutate o sâcâiau; părea o adevărată feministă care-și apără drepturile cu ardoare până și-a dat seama de glumă și a răsuflat ușurată. Profesiunea liberă dar dependentă de voința ei era respectată. Au abordat alt subiect interesant și stresant pentru ea, vârsta. Acum se oferea scrupuloasă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
la securitate și liniște al altora. Dreptul Ku-Klux-Klanului de a vorbi liber periclitează populația afro-americană. Dreptul de publicare a materialelor pornografice jignește personalitatea feminină și o împiedică să acceadă la un statut social egal cu al bărbatului, afirmă liderele mișcării feministe. Recent a avut loc o dispută foarte serioasă în legătură cu dreptul unui cetățeafi american de a arde steagul american în public. A câștigat gruparea care a răspuns pozitiv. O societate postmodernă este acea societate care apără toate libertățile, care nu interzice
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
loc privilegiat în societate. Chiar și gesturile sale cele mai oculte (practicarea magiei divinatorii, de exemplu) stau sub semnul cunoașterii. În consecință, pentru el regulile sociale vor fi mult mai blânde și mai îngăduitoare. Această interpretare suspectă de unele influențe feministe zugrăvește o societate a bărbaților în care femeile sunt ostracizate, stigmatizate și condamnate definitiv. Supoziția noastră este că această reprezentare duală a fenomenului divinatoriu a fost alimentată de străvechi credințe precreștine (de pildă, miturile și legendele referitoare la relațiile dintre
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinației. El va recupera imaginea femeii al cărei suflet a căzut pradă diavolului. Personajul principal al cărții, femeia-vrăjitoare, va pune în umbră celelalte personaje: judecătorul sau diavolul. Lucrarea a aprins spiritele vremii și a fost socotită de mulți prima carte feministă a vremii. Astăzi situația s-a schimbat. "Vrăjitoarea lui Michelet nu mai este figura emblematică prin care mișcările feministe, mai ales cele germane, italiene și franceze ar revendica dreptul femeii de "a spune da pentru sine și nu pentru lume
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pune în umbră celelalte personaje: judecătorul sau diavolul. Lucrarea a aprins spiritele vremii și a fost socotită de mulți prima carte feministă a vremii. Astăzi situația s-a schimbat. "Vrăjitoarea lui Michelet nu mai este figura emblematică prin care mișcările feministe, mai ales cele germane, italiene și franceze ar revendica dreptul femeii de "a spune da pentru sine și nu pentru lume așa cum era și cum este și cum n-ar trebui să fie""215. În lumea contemporană, reprezentările și valorizările
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
-i spună "Nu" unui asemenea eminent oaspete străin. Însă dacă ar fi spus " Da", ar fi generat un șir nesfîrșit de încurcături. Studentul a rezolvat dilema răspunzînd: "Probabil". Utilizarea răspîndită a mijloacelor lingvistice de acest gen a fost observată de feministele care încercau să explice ceea ce ele considerau a fi trăsături caracteristice ale vorbirii feminine, care ies la iveală în special atunci cînd femeile se adresează bărbaților. Principiile conversaționale ale lui Grice, menționate în capitolul 1, au fost criticate de Michell
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un anume loc. Și, așa cum s-a menționat mai sus, cei care investighează esența teoriei nu pot face abstracție de faptul că analiza este mereu bazată pe teorie și susceptibilă de a avea implicații și consecințe politice (Brown 2002). Literatura feministă din ce în ce mai bogată, discutată în Capitolul 9, a subliniat acest argument în pledoaria sa potrivit căreia multe din tradițiile dominante ale disciplinei sunt influențate de gen, deoarece reflectă în special experiențe masculine privind societatea și politica. Unele abordări critice care sunt
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dominanți în mod tradițional acesta era statul suveran, dar lista include acum corporații transnaționale (CTN), clase transnaționale și "capitaliști de cazino", organizații internaționale precum Organizația Mondială a Comerțului, organizații internaționale nonguvernamentale (OING) precum Amnesty International, noi mișcări sociale incluzând mișcări feministe și ecologiste și organizații internaționale teroriste precum Al-Qaeda. * Relații dominante în mod tradițional desemnau relații strategice între mari puteri dar, în ultimii ani, și relații comerciale între societăți industriale avansate, "pacea liberală", relații de dominație și dependență între centru și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
privit la evoluțiile din teoria socială europeană, gândirea postcolonială și la sociologie în general pentru a explora noi arii de cercetare; alții se îndreaptă către studiile de etică sau teorie politică. Multe din întrebările care i-au fascinat pe cercetătorii feminiști despre patriarhat, identitatea genurilor, etc. pot căpăta răspuns doar ieșind din granițele tradiționale ale disciplinei. Este cazul gândirii recente privind ecologismul internațional, care, în mod necesar, privește dincolo de disciplina standard (a se vedea Capitolul 10 în acest volum). Cea mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
război și de evoluțiile din economia globală, inclusiv de politicile de ajustare structurală, în anii '80 și '90. Lipsa totală de vizibilitate a femeilor în abordările principale și în multe din alternativele critice a fost unul din motivele dezvoltării literaturii feministe. Totuși, perspectivele feministe nu au fost mai omogene decât alte puncte de vedere teoretice. Unii feminiști, precum Christine Sylvester (1994a, 2002) au folosit abordări postmoderne pentru a pune sub semnul întrebării descrieri "esențialiste" ale femeilor, ale drepturilor și intereselor lor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]