1,523 matches
-
politic publicistic, cultivat de presa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, realizată cu mijloace specifice, ne arată că, tributar semantic și referențial epocii, discursul politic eminescian este mult mai bogat decât cel al colegilor de breaslă. Fenomenologia detaliată a analizelor și a instrumentației îmi impune să subliniez că, dacă în prima parte a lucrării, acolo unde demersul este pregătit, ne întâlnim cu calitățile de cercetător la nivelul bibliografiei unei tematici și a analizei textelor, în partea a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
au posedat, au cheltuit și s-au bucurat de lucruri dar cu toate acestea nu au "consumat". Sărbătorile "primitive", risipa seniorului feudal, luxul burghezului din secolul al XIX-lea nu sunt consum. [...] Consumul nu este nici o practică materială, și nici o fenomenologie a "abundenței" [...]. Consumul, ca să putem spune că are un sens, e o activitate de manipulare sistematică a semnelor"354 (s. a.). Termenul de consum nu este aplicat la scară generală în societatea contemporană pentru că dispunem de un volum de bunuri mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care "nu este doar suma faptelor și a gesturilor cotidiene, dimensiunea banalității și a repetiției, ci un sistem de interpretare"375. Acest sistem de interpretare oferă cadrele necesare pentru disocierea unui praxis și organizarea lui într-un cadru privat, iar fenomenologia subiectului în societatea de consum, prezentată de filosoful francez, vrea să arate modalitățile în care saturarea cu obiecte și produse de consum a condus către o modificare importantă a vieții cotidiene a omului modern, care trebuie să-și medieze sensul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și care se va contura mult mai bine în lucrările mai târzii. 4.3.1.3. Sfârșitul transcendenței Temele consumului și transcendenței sunt relevante în ceea ce privește surprinderea subiectelor și conceptelor-cheie în jurul cărora Jean Baudrillard își construiește discursul. În primele sale scrieri, fenomenologia consumului este exprimată și printr-o fenomenologie a mass-media, care creează în mod nelimitat nevoi suplimentare, imprimând o procesualitate și o dinamică vertiginoase. În viziunea lui Baudrillard, după cum am văzut deja, consumul este considerat fie un cod, fie o activitate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
bine în lucrările mai târzii. 4.3.1.3. Sfârșitul transcendenței Temele consumului și transcendenței sunt relevante în ceea ce privește surprinderea subiectelor și conceptelor-cheie în jurul cărora Jean Baudrillard își construiește discursul. În primele sale scrieri, fenomenologia consumului este exprimată și printr-o fenomenologie a mass-media, care creează în mod nelimitat nevoi suplimentare, imprimând o procesualitate și o dinamică vertiginoase. În viziunea lui Baudrillard, după cum am văzut deja, consumul este considerat fie un cod, fie o activitate de manipulare a unor semne și simboluri
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi eroziunea sau chiar colapsul hegemoniei americane. Descrierea lui Baudrillard, de partea cealaltă, oscilează între mai multe tipuri de atitudini și demersuri fie un omagiu (dar ironic) adus acestei alterități, în comparație cu afirmarea stării de criză care caracterizează Europa, fie o fenomenologie a hiperrealității, fie o analiză comparativă intermitentă între Europa și America, cu consecințele sale. 5.3.2. America un călcâi al lui Ahile? O problemă importantă care reapare în discuție pe acest fundal este aceea a relației modern postmodern. Pentru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
2000. GOODY, Jack, La Raison graphique, trad. franceză din The Domestication of the Savage Mind de J. Bazin și A. Bensa, Minuit, Paris, 1979. GRØN, Arne, "Structură și limbaj", în Anton Hügli, Poul Lübcke (coord.), Filosofia secolului XX, vol. I, Fenomenologia, hermeneutica, filosofia existenței, teoria critică, trad. de Gheorghe Pascu, Andrei Apostol, Cristian Lupu, Editura All, București, 2003, pp. 466-485. GROS, Frédéric, Michel Foucault, Presses Universitaires de France, Paris, 1996. HABERMAS, Jürgen, "Modernity An Incomplete Project", în Hal Foster (ed.), The
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Postmodernism. A Reader, pp. 265-316, în care se regăsesc studii edificatoare semnate de Charles Jencks, Robert Venturi, Paolo Portoghesi etc. 48 A se vedea Arne Grøn, "Structură și limbaj", în Anton Hügli, Poul Lübcke (coord.), Filosofia secolului XX, vol. I, Fenomenologia, hermeneutica, filosofia existenței, teoria critică, trad. de Gheorghe Pascu, Andrei Apostol, Cristian Lupu, Editura All, București, 2003, p. 466. 49 A se vedea Søren Gosvig Olesen, "Filosofia franceză mai recentă", în Filosofia secolului XX, vol. I, p. 486. 50 Cf.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Lovinescu). Adânc ancorat în viață, În căutarea timpului pierdut nu rămâne, totuși, un roman tributar exclusiv bergsonismului (i.e. antiintelectualismului, vitalismului). Îndatorat în mare măsură și idealismului, și tradiției de tip galic, cartezian, Proust anticipează de fapt și unele postulate ale fenomenologiei, de vreme ce explorează sursele primare ale psihicului fără a renunța la ordine, la sens. De aceea s-a și spus că romanul proustian este o "catedrală" (lucru de neconceput, dacă scriitorul ar fi ascultat doar de "vitalistul" Bergson) și, nu mai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
170. Din acest motiv, voyeurismul intră ca un element necesar în dinamica procesului creator 171, marcând apariția conștiinței artistice și a unui exemplar uman ce "privește" lumea la modul estetic, ca pe o operă de artă in potentia. Considerând, așadar, fenomenologia "privirii" drept un element fundamental, care deschide o cale de acces către înțelegerea "sufletului" omenesc, s-a remarcat că romantismul și decadentismul sunt niște "curente" (estetice, dar și "culturale") care au la bază o puternică tendință de afirmare a personalității
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
contemporan există o ruptură, iar modul de relaționare cu clădirea al fiecărui tip de ornament ilustrează cel mai bine În ce constă ea. Pornind de la diferențe, putem descoperi numitorul comun al tuturor formelor ornamentale. O privire asupra subiectului prin prisma fenomenologiei poate oferi răspunsul. Împrumutând de la Heidegger conceptul de t e t r adă prin care acesta definește locuirea muritorilor pe pământ, sub cer și În prezența divinilor, găsim cu ajutorul lui un sens al ornamentului pre-modernist: „[...] În salvarea pământului, În primirea
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
științifice care oferă acces, prin prisma propriilor conceptualizări, la diferite tipuri de "adevăruri". Obiectivă, deoarece aceste metodologii asigură căi specifice de analiză independente în raport cu cercetătorul, deși modalitatea în care cercetătorul își alege domeniul științific de activitate este o problemă de fenomenologie husserliană, nefiind deci integral ferită de subiectivitate. Pe scurt, pentru Searle munții posedă obiectivitate ontologică, fapt care le permite să existe ca munți chiar și în absența oricărei ființe umane. Pentru Onuf, pe de altă parte, munții posedă o indeniabilă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Anglia există centre specializate pentru tratarea durerii, centre în care intervențiile se fac din perspectiva comportamentalistă. S-au acumulat cunoștințe, observații care argumentează nevoia de empatie, de comunicare cu pacientul. Sensul pe care personalul medical îl dă acuzelor bolnavului influențează fenomenologia durerii. încrederea, ascultarea și respectul reciproc dintre pacient și personalul medical influențează eficiența tratamentului medical. Într-o abordare holistică a ființei umane, în tratarea ei cu respect și grija pentru a nu-i leza demnitatea, se impune luarea în considerare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
morale și s] ne fac] s] credem în ele. Această înseamn] c], desi morală poate s] nu aib] un caracter obiectiv, în sensul de a face referiri la aspecte „exterioare”, este semnificativ pentru experiență moralei s] credem c] este așa. Fenomenologia să ține de a o considera obiectiv]. În cuvintele regretatului John Mackie, suntem îndemnați s] d]m moralei un caracter obiectiv, considerând c] ea ne este impus] și c] nu ține de liberul arbitru (Mackie, 1979). Astfel, ne supunem regulilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spațial la nivelul comunităților și statelor și temporal la nivelul lunilor, anilor sau secolelor, la analiza etnometodologică (Garfinkel, 1967) sau interacționistă a situațiilor localizate temporal la nivelul orelor sau minutelor și spațial la nivelul grupurilor mici, și în fine la fenomenologia socială (Schutz, 1967) a prezentului imediat și singular (vezi și Collins, 1981:985-87). Contextul social al refocalizării teoriilor de la nivelul macro la nivelul micro este cel al "grevelor" studențești din Franța sau, mișcărilor pacifiste (Flower Power) împotriva războiului din Vietnam
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai apărut: Proiectele filosofiei kantiene; Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice; Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică (ed. a II-a); Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (ed. a II-a). Viorel Cernica, Judecată și timp. Fenomenologia judicativului (c) 2013 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CERNICA, VIOREL Judecată și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
c) 2013 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CERNICA, VIOREL Judecată și timp. Fenomenologia judicativului / Viorel Cernica. Iași: Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-611-996-5 1 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VIOREL CERNICA Judecată și timp Fenomenologia
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Fenomenologia judicativului / Viorel Cernica. Iași: Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-611-996-5 1 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VIOREL CERNICA Judecată și timp Fenomenologia judicativului INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cum cunoști ce nu cunoști? Recunoscând. Constantin Noica Cuprins Notă asupra ediției / 11 Introducere 1. Precizarea problemei acestei lucrări. Observații de metodă / 13 2. Ipoteza lucrării formulată din unghi non-judicativ: analitica și dialectica sunt "instituții" ale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ținem seama de convențiile strict formale care susțin însuși "principiul" în ceea ce este el, fapt, de altfel, semnalat și trecut în condiție interogativă uneori, aporetică de unii cercetători actuali, mai cu seamă din orizontul filosofiei analitice și din cel al fenomenologiei. Poate că lucrurile trebuie să stea astfel; poate că "principiul" nu are nici un sens doar în sine, fără un domeniu de aplicație constitutivă; poate că identitatea este legea gândirii, rostirii și făptuirii; desigur, numai că prin convingerea că toate acestea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
incluziune. Astfel, logos-ul este cuprins în fiecare act de gândire, rostire etc.; ceea ce înseamnă că el este numai în acest chip; dar poate fi numai astfel doar dacă este însăși "originea originară" (a priori originar și universal, în termenii fenomenologiei) a oricărui act care îl cuprinde; într-un fel, tocmai acesta, actul, este constituit și instituit, totodată de logos. Dacă admitem însă o asemenea origine a oricărui act de gândire (dar și de rostire, de făptuire), condiționantă în sensul cel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eficace în structura căreia se află și logos-ul formal (gândirea autonomizată și formală) nu poate conține elemente propriu-zis a priori, cu excepția elementului ei originar (în sens de "origine originară"), necunoscut încă nici unei analitici sau dialectici, hermeneuticii filosofice sau chiar fenomenologiei. Abia o hermeneutică radicală, a cărei țintă a fost indicată mai sus, poate stabili, pe calea unei "analitici non-judicative" (al cărei concept poate fi precizat după operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului), aprioritatea sau aposterioritatea originii tradiției eficace. Metoda
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
numite generic "habitualități timporizatoare" prin care timpul însuși constituie în sens judicativ. De aceea, căutarea celor ce apar înșiruite aici, în ceea ce ele sunt, trebuie să ajungă la timp. Acestea toate reprezintă "lucrurile însele" de care trebuie să se ocupe fenomenologia, iar timpul este ceea ce constituie orice "lucru", aflându-se tocmai de aceea în structura obiectuală a oricărui lucru, care numai astfel reprezintă o durată "umplută" propriu-zis obiectual, o "ființare", participând la un tip de ființă. E drept, timpul are un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de timporizare, iar timpul se constituie obiectual tocmai prin activarea judicativă a tuturor acestor operații. Metodologic, acest fapt al unei preeminențe a "obiectului intențional" este cu totul firesc: cum susținea Paul Ricoeur într-o lucrare în care se ocupa de fenomenologia memoriei, " Într-o adevărată doctrină fenomenologică, chestiunea egologică indiferent de semnificația lui ego trebuie să vină după chestiunea intențională, care este în mod imperativ cea a corelației între act ("noeză") și corelatul vizat (noemă")."6 Dar, cum s-a precizat
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele mai simple până la cele mai complexe, drept "lucrurile însele". Dacă, totuși, o apropiere de un "model" trebuie să funcționeze și în acest discurs, cel puțin sub un aspect tehnic, atunci aș putea spune că este vorba, aici, despre o "fenomenologie constitutivă", în sens husserlian și merleau-pontian, care vizează un segment al actelor de constituire, anume pe cel corespunzător "judecății" ca "formă logică" ordonatoare într-un orizont mult mai larg decât cel propriu. Judicativul este, cum s-a observat deja, mult
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi considerată acum ca având un rol de declanșator al primelor întrebări pe care mi le-am pus în legătură cu situația judicativului. În Ideen I, el susține că logica se concentrează pe structura formală a judecății, S este P, dar că fenomenologia (sa) extinde orizontul de sensuri ale formulei în cauză. Aceasta devine "nucleu noematic" adică se află în centrul "judecatului" ca noemă a actului judecății (de a judeca) structurând alte elemente care participă la noema judecății, toate de natură afectivă, practică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]