1,521 matches
-
a reafirmat în secolul XX, de exemplu prin opera lui Jaspers. Prima jumătate a veacului a fost dominată însă de fenomenologia lui Husserl, care punea accentul pe tradiționala conștiință și pe eu, nefolosind explicit conceptele de „sine și „persoană”. Această fenomenologie a sinelui le preia în mare parte, și anume: intenționalitatea în sensul de vizare intențională a lumii și a propriului subiect, considerat în prezent ca tendința activă a sinelui; subiectivitatea resimțită, considerată în prezent ca și conștient reprezentat al sinelui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a propriului subiect, considerat în prezent ca tendința activă a sinelui; subiectivitatea resimțită, considerată în prezent ca și conștient reprezentat al sinelui; experiența conștientă trăită direct și nemijlocit, la care mulți comentatori ai psihologiei self-ului fac apel în prezent. Fenomenologia lui Husserl e o doctrină filosofică a subiectivității transcedentale, dar influența sa asupra psihologiei persoanei și asupra psihopatologiei a fost remarcabilă. În psihanaliza inițială a lui Freud, reflexivitatea sinelui nu joacă un rol important, în locul său fiind plasat id-ul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mele psihice. De vreme ce e implicată reflexivitatea, această componentă activă include și calitatea experienței subiective (qualia; de exemplu, durerea, care e „a mea”Ă și, de fapt, întreaga conștiință de sine experiențială. Prin aceasta e asimilată o bună parte din contribuția fenomenologiei de inspirație husserliană la psihologie și psihopatologie. Totuși, distincția între mine și persoană se menține, chiar și în perspectiva filosofilor, așa cum subliniază Strawson. Pe de altă parte, s-ar putea distinge un aspect al sinelui ca „obiect” - ca obiect reflexiv
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
structurate în cadrul anumitor doctrine, deoarece includerea s-a făcut prin vot democratic, iar practicienii nu sunt neutri doctrinar. Astfel, pentru DSM-IV (după Livesleyă: diagnosticul personalității histrionice își are originea atât în modelul psihiatric clasic al dezvoltării psihosexuale, cât și în fenomenologia clasică privitoare la isteric. TP schizotipală se corelează cu ideea lui Kraepelin privitoare la formele fruste de psihoză - în cazul acesteia, schizofrenia. Personalitatea de tip borderline și narcisică au bazele în gândirea psihanalitică mai recentă (Kernberg și Kohută. Personalitatea evitantă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tip de referință. El este construit în mare măsură categorial, prototipic, oricum nu dimensional. Mai mult, stilul de abordare și circumscriere pleacă de la cazuistică și se întoarce la ea, surprinzând ceva esențial pentru o categorie - în sensul în care în fenomenologie se vorbește de intuirea esenței și de „tipul ideal”. Este vorba de decuparea și cercetarea unui tip pregnant relativ ușor de identificat, dar mai mult în manieră intuitivă, cu minime criterii operaționale. De asemenea, lipsește plasarea sa într-un context
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de tip comunist), iar în partea a doua ca o receptare sociologică a memorialiștilor români. Aici, câteva subcapitole urmăresc istoria Gulagului românesc, analizează o tipologie (o caracterologie, ar fi mai exact) a membrilor aparatului de represiune, schițează „o încercare de fenomenologie” a torturii (reeducarea de la Pitești, descrisă în mecanismele cele mai obscure, cu finețe extremă) și revelează componentele comportamentale și de mentalitate ale rezistenței înăuntrul și în afara Gulagului. Rezultatul este, până la urmă, o sinteză a eticii detenției, chiar dacă esteticul nu este
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
inițiativa și sub girul autorității științifice a celor care coordonau acest program, au apărut de-a lungul vremii și unele lucrări separate. Astfel, în 1962, în colecția de filosofie a C. R. de C. a fost tipărit studiul lui C. Noica, Fenomenologia spiritului la Hegel, după ce, anterior, în aceeași colecție, văzuseră lumina tiparului un studiu și o ediție critică din presocratici, semnată de Octavian Vuia, sub titlul Remontée aux sources de la pensée occidentale (1961). Explicația faptului că secția de filosofie pare mai
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
LCF, 1996, 8; Gheorghe Grigurcu, Demonului, cu recunoștință, RL, 1996, 20; Mihai Cimpoi, Împotrivirea de sine, L, 1996, 39; Rodica Draghincescu, Revanșa lacrimilor, VTRA, 1997, 2; Ioan Vădan, Aura Christi, „Valea Regilor”, PSS, 1997, 3-4; Ionel Necula, Aura Christi, o fenomenologie a spaimei, „Bârladul”, 1997, 5; Simona-Grazia Dima, De la multitudine la unicitate, O, 1997, 8; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 249; Simona-Grazia Dima, Limanul sinelui, R, 1999, 1; Mircea A. Diaconu, Aura Christi și condiția poeziei, CL, 2000, 3; Geo Vasile „Ultimul
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
întâmplă cu întregul nu poate fi dedus din caracteristicile părților luate separat, ci invers; ce se întâmplă cu o parte a întregului este, în cazurile corecte, determinat de legile de structură internă din care face parte”. Teoria Gestalt stăruie asupra fenomenologiei (Husserl), ca „interpretare” obiectivă și ca descriere a proceselor subiective, adică a experienței imediate. Datorită imperativului metodologic relevat în prefața acestei lucrări, ne vom focaliza pe moment doar asupra unuia dintre autorii cuprinși în acest curent (ale căror direcții de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acest gen redau informații mai bune despre cimpanzei decât obișnuitele teste cu animale. Köhler susținea că ar trebui înțeles ca un experiment simplu și clar întrucât conține întreaga problemă bine explicată. Este vorba aici despre o concepție metodologică marcată de fenomenologia husserliană îndelung contestată. Köhler (1925, p. 195) și-a argumentat poziția în mod ferm: „Dacă cineva consideră aceste soluții evidente și neavând nimic în comun cu inteligența - scrie el -, trebuie să arate clar și exact cum se realizează procedura. În
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
umană, din momentul în care instinctele au fost pierdute aproape în întregime, apar ca foarte slabe, extrem de subtile și delicate; trebuie să sapi în adâncime pentru a le găsi, și tocmai aceasta constituie domeniul de studiu pentru biologia introspectivă și fenomenologia biologică; ceea ce implică faptul că una dintre metodele necesare în căutarea identității, în căutarea sinelui, în căutarea spontaneității și a naturaleții nu este „doar o problemă de a închide ochii” (a matter of closing your eyes), adică de a ignora
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Anglia există centre specializate pentru tratarea durerii, centre în care intervențiile se fac din perspectiva comportamentalistă. S-au acumulat cunoștințe, observații care argumentează nevoia de empatie, de comunicare cu pacientul. Sensul pe care personalul medical îl dă acuzelor bolnavului influențează fenomenologia durerii. încrederea, ascultarea și respectul reciproc dintre pacient și personalul medical influențează eficiența tratamentului medical. Într-o abordare holistică a ființei umane, în tratarea ei cu respect și grija pentru a nu-i leza demnitatea, se impune luarea în considerare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, ff. 690-710). 1037 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 86. -----------------------------------------------------------------------2 1 VIOREL CERNICA Judecată și timp. Fenomenologia judicativului 2 3 IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public 4 3 32 33 Cuvânt-înainte Prefață Prefață IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public 100 101 188 189 278 277 328 329
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Beard și John Dewey; adică apărând dogma celui mai brut marxism-leninism (citește: național-stalinism sau ceaușism). Comentând prezența foarte insistentă a hermeneuticii ca nouă tendință în filozofia contemporană, Alexandru Boboc afirma tranșant: „Fără a lua calea unei modernizări prin analiză logică, fenomenologie, hermeneutică, structuralism etc., marxismul oferă posibilitatea unei înțelegeri efective a valabilității și a limitelor de valabilitate ale diferitelor modele metodologice și complementaritatea acestora în perspectiva dialecticii marxiste [...]. Hermeneutica rămâne în esență o teorie a comprehensiunii - concept cardinal pentru un tip
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
A înțelege înseamnă a putea povesti ideile, așa cum face mitul cu simbolurile, motivîndu-le. Din acest punct de vedere, filosofia e hermeneutică. în raport cu subiectul, hermeneutica poate căuta sensul arheologic, în maniera psihanalizei, în geneza subiectului; îl poate căuta teleologic, în maniera fenomenologiei hegeliene sau îl poate căuta eshatologic, în maniera unei hermeneutici religioase (Ricoeur). Originea sensului poate fi plasată înapoia sau înaintea subiectului. în ambele cazuri, rădăcina ontologică a înțelegerii rămâne aceeași: dependența sinelui de existență. Ceea ce diferă este atitudinea demistificatoare, necreditantă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
totuși impersonală față de posibilele hierofanii care ar readuce-o la fiindul prezent. Chiar și la Heidegger, hermeneutica este numai parțial vizibilă. Sein und Zeit absoarbe în întregime preocupările de la primele sale cursuri din anii '20. Apoi trecerea mai hotărâtă spre fenomenologie și turnura (Kehre) spre limbă pe care o ia gândirea sa după anii '30 acoperă și mai mult acele prime preocupări hermeneutice ale tânărului Heidegger. Desigur, hermeneutica rămâne osatura gândirii sale, iar limbajul un alt cuvânt pentru hermeneutică. De aceea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
întregul mecanism înțeles, rămâne infinita călătorie între cele două senzații la fel de puternice, prelungite indecibil una în alta: realul sau visul. Aceasta este noua stare și singura condiție. Dacă în Plicty poeta realiza, cum frumos s-a spus, un fel de fenomenologie a plictiselii, urmează acum o focalizare asupra visului, granițele fiind abolite de la sine și pentru totdeauna: "cum stau așa la intersecții/ holbându-mă la albele și negrele indicatoare/ sunt un desen de Escher din care nu mai ies/ mă tot
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
literară nu s-ar putea lipsi, căci altminteri s-ar reduce la acrobația lettristă sau la... ,limba spargă, devine inefabil ca și semnele scriiturii. A-l nesocoti nu e decît o performanță a minții ce ține a-și proba ingeniozitatea. Fenomenologia vieții se transferă, e drept, în ,alveolitatea textului", însă nu pentru a se aneantiza, ci pentru a suferi o misterioasă mutație, o mîntuire estetică. Această, să zicem, resurecție nu poate avea loc pe vid, ci pe o substanță umană imanentă
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
sub forma unor fascicule, textele conferințelor susținute în cadrul diferitelor programe pe care le organizează. Merită semnalat în mod deosebit unul dintre fasciculele publicate în toamna anului trecut (într-un număr dedicat relațiilor dintre antropologie și estetică), transcrierea unei conferințe despre fenomenologia minunii a părintelui André Scrima, susținută în martie 2000. Textul în sine, întins pe numai zece pagini, e o mică bijuterie. Povestea rostirii lui e prezentată într-o prefață semnată de Vlad Alexandrescu, editorul textului și autorul notelor ce-l
Chipurile omului diferit by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13082_a_14407]
-
constantele de trăire ale prozei românești și că discurs, dar mai ales că reflexivitate. Singular, deoarece atacă problematică evreiască din capul locului, mă gîndesc la personajul Baruch Landau din Ghetto veac XX, 1934, cum și la starea de izolare, tipică fenomenologiei excluderii, abordată în dimensiunea anatemizării psihice, cu Subiect banal și Hilda, Ury Benador merită o schimbare de optică. Înclin să propun aducerea să în altă constelație, alături de Anton Holban, Victor Papilian, Camil Petrescu, pentru a reduce distanță și invită la
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
în spațiul românesc". Demonstrația sa nu se limitează la aria unui singur domeniu, ci apelează la instrumente interpretative variate, de la diversele teorii ale "lectorului inclus în text", la cercetările asupra lectorului empiric, de la studiul mentalităților și al "duratei lungi" la fenomenologia experienței estetice, de la pragmatica textului literar la mecanismele comunicării. O asemenea abordare este, nici vorbă, cît se poate de seducătoare, dar i se poate reproșa o anume suprapunere de planuri: ce fel de lector trebuie cercetat, pînă la urmă, în
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
de crioprecipitat ● Concentrate de factori specifici ai coagulării ● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice ● Substituenți ai hemoglobinei ● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina) ● Eritropoetina MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC ● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune - Fenomenologia sindromului de stress - Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea) - Răspunsul celular la agresiune ● Structura și funcționarea sistemului imunitar - mecanisme locale - mecanisme sistemice: - răspunsul imun inflamator (elemente celulare
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia) ● Feocromocitomul ● Criza tireotoxică ● Coma mixedematoasă ● Criza adrenală ● Coma hipoglicemică ● Criza de tetanie paratireoprivă ● Apoplexia hipofizară ● Anestezia la bolnavi cu suferințe endocrine Tulburări multisistemice la bolnavul critic ● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune - Fenomenologia sindromului de stress - Semnale aferente (volum sanguin circulant efectiv, reflex chemoceptor, durerea și emoția, modificările substratului, temperatura, infecția, plaga) - Integrarea stimulilor și modularea răspunsurilor aferente - Răspunsurile aferente (neuroendocrin, inflamator) A.7.2. Baremul activităților practice de anestezie ● Instalarea de linii
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia) ● Feocromocitomul ● Criza tireotoxică ● Coma mixedematoasă ● Criza adrenală ● Coma hipoglicemică ● Criza de tetanie paratireoprivă ● Apoplexia hipofizară ● Anestezia la bolnavi cu suferințe endocrine Tulburări multisistemice la bolnavul critic ● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune - Fenomenologia sindromului de stress - Semnale aferente (volum sanguin circulant efectiv, reflex chemoceptor, durerea și emoția, modificările substratului, temperatura, infecția, plaga) - Integrarea stimulilor și modularea răspunsurilor aferente - Răspunsurile aferente (neuroendocrin, inflamator) A.7.2. Baremul activităților practice de anestezie ● Instalarea de linii
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
Muzicală, București, 2002 Denizeau, G., Să înțelegem și să identificăm genurile muzicale, Ed. Meridiane - Larousse, 2000 Diaconu, A, Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G.Enescu Dicționar de termeni muzicali Editura Științifică și Enciclopedică, București 1984 Dufrene, M. - Fenomenologia experienței estetice, Ed. Meridiane, București, 1976 Duțică, Gh. Solfegiu, Dicteu, Analiză muzicală Editura Artes, Iași 2004 Duțică, Gh., Universul gândirii polimodale, Editura Junimea 2004 Eduard Terenyi Armonia muzicii moderne Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2007 Erbiceanu, C.
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]