28,109 matches
-
Marius Cruceru ne spune nouă ceea ce spusese lumii sale Abelard, cu argumente aproape identice: că polisemia ironică a Scripturii e o condiție istorică a lucrurilor disputabile și că, implicit, domeniul teologiei trebuie să îl accepte. În al treilea rând, comentând Fericirile, Marius Cruceru construiește o condiție umană aflată permanent sub „spectrul dezastrului și al restaurării“, de regăsit în cântecele naive ale copilăriei: podul de piatră care s-a dărâmat este o bună metaforă a interpretului căruia i se dezmint toate instrumentele
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
protagonist să acționeze în duplicitate cu societatea, muncind ca burlac până la epuizare și cu sine. Ei, acest sine îl poartă prin literatura fantomelor (de tip englez), de mistere (de tip francez și nu numai), religios-mistic (mistere medievale, Umberto Eco). Din fericire, nimic terifiant, visele se arată blânde și explicate. Din păcate, nu personajele realizează dezlegări de enigme, ci autocratorul, fiindcă romanul este scris la persoana a III-a! Privind exprimarea, două forme cheie dezvoltă Ion Catrina: în prima parte, limbajul se
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
un aliat, un năzdrăvan descins dintr-un basm ca s-o însoțească în calvarul vieții. Dar calul năzdrăvan, ascuns în precaritatea înfățișării lui, nu mai prinde aripi, ca să-și înalțe eroina peste munți și văi și să-i ofere regatul fericirii... Tăcerea și închiderea privirii supun, înving, izolează, închid în sine, pierd, fără cuvînt și fără cîntec. „Și cînd i-a murit copila aceasta din urmă, Fefeleaga n-a spus o zi nimănui nimic”. Drept e să recunoaștem că degeaba trage
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
de piatră și refuză confundarea, contopirea într-o umanitate decăzută. Dimensiunea etică se relevă neașteptat. Este oare Fefeleaga o învinsă? Ce forță o face să înainteze în viață? Este ea, oare chiar întruparea destinului implacabil, cel care te duce prin fericire și nefericire fără să facă vreun gest de ezitare? Devine ea oare o Geea, care ține pămîntul în cumpănă, în ascunsul/nevăzutul existenței? Se luptă cu timpul destructiv: „Timpul, pentru ea, avea o singură măsură: de la moartea unui copil, pînă
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
Argeș se varsă Rîul Doamnei Și murmură pe ape copilăria mea, Ca Negru-vodă, care descălecînd venea, Mi-am ctitorit viata pe dealurile toamnei. Prin viile de aur ca banii dintr-o salbă, Pe al colinei mele împodobit pieptar, Închis-am fericirea în strimtul ei hotar De nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă. (Ctitorii). În contextul poeziei românești de după Primul Război Mondial, poezie ce descoperise cu încîntare modernismul de ultimă oră și febricita la ideea europenizării, strofele de mai sus
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
fi rodul neaoșismului militant și nici al ortodoxismului din jurul „Gîndirii“, oricîte poezii ar fi publicat Pillat în această revistă. De ce? Metaforele personificatoare duble au formă complexă (murmură pe ape copilăria mea), chiar șocantă prin îmbinarea neobișnuită a termenilor (închis-am fericirea în str`mtul ei hotar, unde epitetul str`mt se referă atît la scepticismul poetului privind dimensinile fericirii umane, cît și la suprafața restrînsă a domeniului de la Argeș). Încastrarea figurilor semantice una într-alta reapare la începutul strofei secunde, în
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
revistă. De ce? Metaforele personificatoare duble au formă complexă (murmură pe ape copilăria mea), chiar șocantă prin îmbinarea neobișnuită a termenilor (închis-am fericirea în str`mtul ei hotar, unde epitetul str`mt se referă atît la scepticismul poetului privind dimensinile fericirii umane, cît și la suprafața restrînsă a domeniului de la Argeș). Încastrarea figurilor semantice una într-alta reapare la începutul strofei secunde, în care epitetul metaforic provoacă o comparație, să spunem, de gradul doi (viile de aur ca banii într-o
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
înțelepciune și sfătuire care ține în balanță elanurile. De altfel, Hürrem îi răspundea la fel de poetic-pătimaș, neuitând să strecoare între metafore și câte o mică uneltire („Lumea mea, cei doi ochi ai mei, cel pe al cărui drum mă ofer ofrandă, fericirea mea, Rüstem Pașa este supusul tău. Să nu-l scoți de sub protecția ta”) sau câte un îndemn diplomatic. Cartea lui Erhan Afyoncu ne dezvăluie, de altfel, și pasiunea sultanei pentru diplomație (de pildă, după moartea bătrânului Sigismund în 1548, ea
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
Iuliana Onofrei, sau Elena Olariu și poeta Daniela Voiculescu și alții. Cu prilejul acestei zile aniversare, 15 martie, urez stimaților cititori, colaboratorilor, colectivului redacțional, distinsului redactor sef, fondator al acestei prestigioase reviste, domnul Victor Roșca mult succes în continuare, sănătate, fericire, reali zări deosebite pe plan publicistic, cultural și per sonal, alături de tradiționala urare strămoșească de La Mulți Ani!
Candela de Montreal – la 15 ani de la apariţie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
doresc o societate civilă servilă, doar de fațadă, să se dea senzația că există, conform principiilor europene, o bună colaborare între stat și societatea civilă. În loc să ne preocupăm de aplicarea de programe, ducem o luptă surdă cu autoritățile române spre fericirea traficanților ce își văd de afaceri nestingheriți. Această practică este inadmisibilă în spațiul UE și ușor de sesizat la o cercetare amănunțită", se arată într-un comunicat de presă semnat de președintele CIADO România, acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, citat de
CIADO România încetează colaborarea cu autorităţile statului () [Corola-journal/Journalistic/27097_a_28422]
-
scria textul "Iubim viața", dar și baloane în formă de inimi albe, transmite Alte persoane purtau pancarte cu texte precum "Jos etnobotanicele, e otrava care ucide!", " De ce urâți copiii? Nu mai comercializați moartea!". "Guvernanți, viitorul țării sunt tinerii, nu drogurile", " Fericirea fabricată trebuie ilegalizată", "Iubește viața, consumă natural", "Decret prezidențial ordonanță de urgență! Opriți genocidul! Stop etnobotanicelor!". De asemenea, în mulțime puteau fi văzute și pancarte având conținut politic. Un protestatar a fluturat un tricolor cu stema decupată, iar alții au
Aproximativ 1000 de oameni au participat la protestul organizat de Radio ZU în Piața Victoriei () [Corola-journal/Journalistic/27101_a_28426]
-
în sud așa că vom avea la nivelul întregii țări valori de la minus 3, minus 2 grade în depresiuni la 7-8 în sud-vest. Capitala are parte de o duminică plină de soare, dar și aici maxima scade la 5-6 grade. Din fericire însă, vântul se domolește.
Iarna se întoarce și va aduce după ea și ninsorile () [Corola-journal/Journalistic/27111_a_28436]
-
de cruzime infantilă. O povestire, memorabilă, scenarizată ca la carte. Am vorbit până acum numai despre abilitățile „distructive” ale lui Ionuț Chiva. E caustic, e iconoclast. Sunt trăsături care-l individualizează, dar care, singure, nu pot legitima un prozator. Din fericire, pe Chiva îl ajută, în sensul acesta, alte două calități: perfectul control al „melodiei” frazei (care se remarcă imediat și care hipnotizează stilistic de la un punct încolo, aproape independent de conținuturi) și finețea psihologică (o raritate în ultimul timp, mai
Nord și Sud by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2711_a_4036]
-
a imobilizat pe agresor. ATAC ARMAT. În aceste momente, atacatorul a fost prins de polițiști. Femeia care era angajata magazinului se află în stare de șoc, informează Antena 3. ATAC ARMAT. Atacatorul avea asupra lui un pistol cu bile. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.
ATAC ARMAT în Capitală by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27152_a_28477]
-
nici nu le înțelegeam, dar ne amenințau că de nu muncim pe brânci nu vom avea niciun viitor. Nu ne prea dumerisem noi în ce constă acel viitor, dar ne închipuiam că trebuie să fie ceva măreț și aducător de fericire, ca o bucată de zahăr candel cu care faci calul să urce dealul pieziș. Pentru noi, copiii războiului, primăvara s-a arătat cu un cutremur zdravăn în aprilie 1940, care a marcat un început de dezastru odată cu începutul acelui an
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
bogătașilor, dar când se făcu de cină îl lăsară singur în salon. Ursula îl așteptase până la opt, cu o mâncare de carne friptă cu rotocoale de ceapă. Cineva îi spuse că bărbatul ei e în salonul de biliard, nebun de fericire, cinstindu-i cu bere pe toți, dar nu-l crezu fiindcă Baltazar nu se îmbătase niciodată. Când se culcă, aproape de miezul nopții, Baltazar stătea într-un salon iluminat, unde erau măsuțe de patru locuri cu scaune în jur, și o
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
viață, care ne arată, încă o dată, că bătăliile esențiale ale istoriei nu s-au purtat pe câmpul de luptă al „văzutelor”, ci în „intervalul” (cum i-ar zice Andrei Pleșu) dintre om și Dumnezeu, în care se manifestă credința. Din fericire, și aici mi se pare că se ascunde motivația uriașului său succes, cartea evită limbajul tipic al literaturii religioase - când didactic și moralizator, când sufocat de referințe biblice și patristice, preferând o naturalețe profund umană, în care exemplară e situația
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
de Cercetări Sociologice al Academiei. În vremea premergătoare exilului, ei tocmai se mută în centrul Capitalei, într-un apartament spațios. Au și un copil reușit care, la 11 ani, scrie povestiri. Așadar, o familie ce trăiește aparent un tip de fericire socialistă. Numai că amândoi își alimentează constant refulările. Gina Stoiciu nu poate trăi plenar o aventură spirituală, absolventă de filosofie fiind, la fel soțul ei, Constantin, un scriitor cu destule indignări la activ. La urma urmelor, cititorul cărții Ginei Stoiciu
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
ieșeau epuizați din sala de balet, el continua cu alt grup. Până într-o zi, nu cu mult înainte de premieră, când a declarat că nu mai poate crea nimic. Izvorul creativ se închisese. Cu greu a mai însăilat câte ceva - din fericire mai era foarte puțin de făcut - presat de data premierei anunțate. Când am plecat atunci de la Timișoara, destul de tristă, nici măcar nu visam că voi mai reveni peste decenii, în anii 1996- 97- 98, în cu totul alte împrejurări, la premierele
De la Trixy Checais la Răzvan Mazilu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2738_a_4063]
-
1133. Valoarea este o notă din solfegiul amăgirilor fredonat de Dumnezeu la ceasul creației. 1134. Onoarea este o ruină a unei amintiri ce trebuie să fie valoroasă. 1135. Bunătatea este imaginea pe care am vândut-o demult Lui Dumnezeu pentru fericirea de a ne fi creat atât de absurzi. 1136. Nonșalanța este o filă din uitarea de sine nerecunoscută de nimeni. 1137. Cumpătarea este un dar al absurdului. 1138. Evenimentul este un timp care-și uită acasă propriul său ceasornic. 1139
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
Iluzia Vieții. 1142. Care rai și-a uitat iadul acasă și mai este călcat de Dumnezeu? 1143. Ofranda este un mijloc de a-L mitui pe Dumnezeu pentru păcate. 1144. Depărtarea este o lacrimă a apropierii. 1145. Supărarea este curcubeul fericirii de a cunoaște patima lumii. 1146. Patima este o spărtură de Destin ale cărui cioburi se pot aduna doar cu abstinență. 1147. Numai rugina poate ști ce înseamnă fierul. 1148. Oricâte frunze ale amintirii vor așterne copacii sufletelor în țărână
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
mai important pentru viață decât moartea. 1158. Nu există o orânduire a moralei fără o ierarhie a durerii. 1159. Doar cel ce înfruntă morala poate ști cât de benefică este aceasta. 1160. Morala este piatra de hotar a limitei dintre fericire, suferință și răzbunare. 1161. Deznădejdea este o speranță bolnavă, încât abia mai poate lăsa pași Destinului. 1162. Amintirea de a fi a vieții este esența a ceea ce suntem noi azi. 1163. Sufletul este o amintire a propriului trecut ce s-
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
mare ar fi o nenorocire nu uita că pot fi altele și mai mari, de aceea nenorocirea ta poate fi o mare bucurie pentru cei care trăiesc în nenorociri și mai mari ca tine. 1207. Dacă am fi cunoscut numai fericirea aceasta nu ar fi însemnat nimic fără de durere. 1208. Versul furtunii din noi va începe mereu cu: sper! 1209. Dogma este o corabie în derivă care în loc să vadă salvarea în țărmul care se zărește la orizont, vede ca unică salvare
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
editorii le oferă prezumtivului lector. Nu cred că vreunul dintre căuzașii „despărțirii de Maiorescu” a citit vreodată cu atenție însemnările zilnice ale criticului, nici măcar în edițiile insuficiente de până acum. Ana-Maria și Bogdan Mihai Dascălu le (și ne) oferă, din fericire, șansa de a se/ ne întâlni cu această cronică subiectivă a devenirii interioare a întemeietorului criticii noastre, într-o versiune critică de primă mână. Nu știu dacă neo-gheriștilor le va folosi la ceva, dar cercetării literare i se pune la
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
lor meschine și cu arme letale, într-o lume de inechități de neînvins. Împotriva lor, care sunt stăpânii a toate, nu mai rămân alte forțe decât cele ale rațiunii, și alte arme decât cele ale inteligenței și cuvântului - care din fericire sunt ale noastre -, pentru a-i determina la acel ultim moment de reflecție de care este nevoie pentru a salva omenirea.” Ce dăinuie oare, după ce a intrat în legendă „magul realismului magic”? Neîndoios, prețuirea, admirația și dragostea zecilor de milioane
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]