2,094 matches
-
sau mai multe spirale de cloroplaste verzi, de la care provine și denumirea genului (Figura 4.5). Pereții celulei au două straturi: peretele extern este compus din celuloză, în timp ce peretele intern este din chitină. Nucleul este suspendat în vacuola centrală prin filamente fine citoplasmatice. Cloroplastele sunt inserate în citoplasma periferică, iar numărul lor este variabil și redus. Sub acțiunea luminii masa de Spirogyra produce oxigen, eliberat sub formă de bule în decursul fotosintezei. 4.2.1.2. Tipuri de biosorbenți conform modului
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Phoenix și al., 2002). Particularitatea unor cianobacterii este că peretele celular nu este suprafața externă a celulelor, acesta fiind acoperit de un înveliș constituit din polizaharide extracelulare. Analizele datelor de titrare, cu metoda de optimizare prin programare liniară, arată că filamentele intacte au fost dominate de situsuri de legare a protonului la suprafață corespunzătoare grupelor carboxil (cu constante de disociere pKa între 5,0 și 6,2) și grupe aminice (pKa mediu 8,9). Materialul învelișului izolat cu lizozim și dodecilsulfat
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
0 și 6,2) și grupe aminice (pKa mediu 8,9). Materialul învelișului izolat cu lizozim și dodecilsulfat de sodiu conține predominant grupe carboxil (pKa 4,6 la 6,1) și aminice (pKa 8,1 la 9,2). Atât în filamentele intacte, cât și în materialul învelișului izolat, cele mai probabile grupe existente, conform valorilor de pKa mediu ale ligandului prezent, au fost de tip fosforil. Filamentele libere și materialul învelișului izolat posedă densități de situsuri reactive totale de 80,3
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
6 la 6,1) și aminice (pKa 8,1 la 9,2). Atât în filamentele intacte, cât și în materialul învelișului izolat, cele mai probabile grupe existente, conform valorilor de pKa mediu ale ligandului prezent, au fost de tip fosforil. Filamentele libere și materialul învelișului izolat posedă densități de situsuri reactive totale de 80,3 10-5 și respectiv 12,3 10-5 mol g-1 (masă uscată) a cianobacteriei, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte din reactivitatea suprafeței acestui microorganism este localizată
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și în afecțiuni benigne: lupus eritematos. 4. Mitozele. Anomaliile mitotice constituie, de asemenea, un factor distinctiv al proliferărilor maligne, ce se caracterizează prin: a) Perturbări ale fusului mitotic, ce se traduc prin imagini de mitoză multicentrică, cromozomi izolați, desprinși de pe filamentele fusoriale, mergând până la absența totală a fusului. Aceste perturbări stau la baza formării celulelor multinucleate; b) Aneuploidie (anomalia cromozomială numerică), caracterizată cel mai adesea prin hiperploidie avansată, putând fi întâlnite celule cu peste 100 de cromozomi. Speciei umane îi este
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
până la 2,11 % și fonte, cu un conținut de carbon mai mare de 2,11 %. Fierul forjat este un produs maleabil care conține mai puțin de 0,2% carbon. Datorită modului de obținere, piesele din fier forjat conțin mici urme, filamente de zgură. Fierul forjat ruginește mai greu, Însă a fost Înlocuit În prezent În majoritatea aplicațiilor de oțeluri cu conținut scăzut de carbon, care sunt mai ieftine și mai ușor de obținut. Oțelul nealiat conține Între 0,06% și 2
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
potențialului de acțiune și durează până la cca. 50 ms după repolarizarea completă (fig. 39). Inregistrarea simultană a electrocardiogramei și a diverselor mecanograme relevă corespondența temporală globală între fenomene electrice și mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de lungime pentru dezvoltarea forței maxime, explicabil prin gradul optim de suprapunere a filamentelor de actină și miozină. La sfârșitul diastolei în ventricul se află un volum maxim de sânge (volum telediastolic, de 120-130 ml, care poate să crească până la 200 250 ml), iar la sfâșitul sistolei un volum minim (volumul telesistolic, de 50-60
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
relaxanți ai mușchiului neted utilizează mecanisme sensibilizante, respectiv desensibilizate ale aparatului contractil față de calciu. O diferență majoră față de mușchiul striat constă în faptul că, în mușchiul neted interacțiunea actină-miozină este activată de creșterea calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Pentru a interacționa cu actina în mușchiul neted miozina trebuie activată prin fosforilarea lanțurilor ușoare de către o kinază specifică (MLCK), care este activată de complexul calciu calmodulină (fig. 48). 14.2. Modularea funcțională a mușchiului neted de către endoteliu Endoteliul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nivel. La acestea se adaugă funcționarea capilarelor limfatice ca o pompă, prin cuplul funcțional dintre fibrele mioendoteliale și dispoziția valvulară. Lichidul interstițial pătrunde printre celulele peretelui capilar limfatic conform diferenței de presiune. Celulele endoteliale sunt atașate la țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120 ml/h reprezintă ~10% din totalul ratei de filtrare capilară a plasmei sanguine (1/100 din difuziunea plasmei prin peretele capilar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
încrețite, mici, dacă aceste plante provin din tuberculi virotici. Dacă infecția are loc mai târziu apar doar marmorări ale limbului și rareori necroze. Agentul patogen Potato virus Y face parte din grupa Potyvirus, are molecula de ARN în formă de filamente flexuoase de 684 x 11 nm și formează în celulele epidermice agregate lamelare. Virusul Y prezintă 3 grupe de tulpini ce dau simptome variate: a) grupa tulpinilor comune (Yo) ce dau încrețirea puternică a foliolelor, rugozitate și stric pe tulpini
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt organisme pleomorfe (au forme variate): sferice, alungite sau ramificate, din cauză că nu au perete celular care să le confere o formă proprie; ca urmare ele își modifică forma în funcție de mediu . Celula molicutelor este alcătuită dintr-un nucleu difuz, alcătuit din filamente de acid nucleic ADN, citoplasmă, ribozomi care conțin ARN și o membrană citoplasmatică alcătuită din 3 straturi. Răspândirea micoplasmelor Transmiterea micoplasmelor de la o plantă la alta se realizează pe mai multe căi: transmitere prin organe vegetative de înmulțire (butași, rizomi
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acestora și îndoirea lor în formă de cârjă, iar pe lăstari pot apărea picături de lichid în condiții favorabile (vreme umedă). Lichidul poate avea culori variate de la galben pai, până la roșu închis, brun sau portocaliu. Uneori din țesuturile bolnave ies filamente incolore, care au un aspect prăfos, ca de vată și lungime de până la câțiva centimetri, pe timp secetos. Atacul pe fructe apare numai pe fructele verzi sub formă de pete umede care se brunifică, se înnegresc, apoi se zbârcesc și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în muguri și în fructele bolnave, acestea constituind sursa de infecție primară în primăvara următoare. Condițiile meteorologice favorabile infecției sunt precipitațiile însoțite de vânt care diseminează inoculul la peste 1 m distanță, cu o viteză de până la 22 km/oră. Filamentele bacteriene aeriene pot fi răspândite prin vânt, în perioadele fără ploi. Insectele au de asemenea, un rol foarte important în răspândirea bacteriilor. Astfel, polenizatorii ca, albinele și viespile preiau odată cu nectarul și polenul din florile infectate și bacteriile pe care
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nuclei, nediferențiați în celule denumit și sifonoplast cenocitic. La ciupercile superioare din subîncr. Ascomycotina, Basidiomycotina și Deuteromycotina, aparatul vegetativ poate fi unicelular ca la fam. Saccharomycetaceae și poartă numele de dermatoplast iar la marea majoritate se prezintă sub formă de filamente simple sau ramificate cu pereți transversali sau septe care separă celulele între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Basidiomycotina și Deuteromycotina, aparatul vegetativ poate fi unicelular ca la fam. Saccharomycetaceae și poartă numele de dermatoplast iar la marea majoritate se prezintă sub formă de filamente simple sau ramificate cu pereți transversali sau septe care separă celulele între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vegetative, luând aspectul de crustă ce se formează pe organele atacate ale plantelor. Stromele adăpostesc adesea forme asexuate sau sexuate de înmulțire și sunt colorate viu sau în brun întunecat. Scleroții sunt organe de rezistență ce reprezintă o împletire de filamente miceliene diferențiată, în stratul extern mai dens paraplectenchim și mai laxă în interior ce reprezintă prozoplectenchimul. Scleroții se formează fie în locul ovarelor florilor, la exteriorul sau în interiorul altor organe ale plantelor atacate. Din germinarea scleroților pot rezulta micelii vegetative, forme
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în locul ovarelor florilor, la exteriorul sau în interiorul altor organe ale plantelor atacate. Din germinarea scleroților pot rezulta micelii vegetative, forme conidiene sau la unele specii apotecii cu asce și ascospori. Rizomorfele sunt formațiuni ce rezultă din înmănuncherea a mai multor filamente miceliene strâns asociate ce se formează pe părțile subterane ale plantelor atacate. 4.4.3.Înmulțirea ciupercilor La ciupercile inferioare nu există o diferență tranșantă între aparatul vegetativ și organele de înmulțire. Astfel, la ciupercile din cl. Chytridiomycetes și Plasmodiophoromycetes
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor lagăre dispuse la suprafața substratului parazitat sau saprofitat, așa cum se observă la speciile genului Colletotrichum, Gloeosporium, Melanconium, Marssonia, Stigmina . Conidiile de tip sferopsidal se formează în picnidii cu pereți alcătuiți din împletirea filamentelor ciupercii, iar sporii din interior sunt numiți picnospori. Înmulțirea sexuată În ciclul de viață al ciupercilor există două faze și anume, o fază haploidală sau haplofaza, reprezentată prin celule cu n cromozomi și faza diploidă sau diplofaza cu celule cu
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
x 16-24 µm. Sporangii pot fi vehiculați de vânt, precipitații sau apa de irigație. Germinarea are loc în condiții de umiditate mare dar diferit, în funcție de temperatură: -la 10-15oC din sporangi apar 5-35 zoospori biflagelați;la 22-25oC din sporangi apar 1-2 filamente de germinație. În culturile de tomate din seră, (ciclul doi), atacul evoluează rapid, datorită variațiilor de temperatură de zi-noapte, care induc apariția condensului de apă pe organele vegetative, condens ce ușurează infecțiile. Înmulțirea sexuată cu formare de oospori, are loc
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
între 200-400. Sporangii sunt luați de curenții de aer și duși la distanțe mari. Ei își pot păstra viabilitatea 7-8 zile. Ajunși pe organele viței de vie, sporangii germinează în picăturile de apă timp de 1,5 ore și produc filamente de infecție ce pătrund prin osteolul stomatelor în țesuturile plantei gazde. Aceste infecții, produse de zoosporii ce sunt eliberați prin germinarea sporangilor poartă denumirea de infecții sau contaminări secundare. În primăvară, oosporii germinează la suprafața solului îmbibat cu apă, la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
35-55 x 25-27 µm ce conține în interior un număr de 15-20 de zoospori biflagelați. În timpul ploilor repezi din primăvară, zoosporii eliminați din sporange, plutesc în băltoacele din jurul butucilor, sunt proiectați pe partea inferioară a frunzelor, își resorb flagelii, produc filamente de infecție și pătrund în țesuturile planteigazdă prin osteolul stomatelor. Acest proces poartă numele de contaminare primară. Deoarece oosporii germinează în mod eșalonat (pe măsură ce aceștia ajung la suprafața solului și în funcție de umiditate) contaminările primare au loc din luna aprilie până în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
globuloși, galben-brunii de 26-34 µm în diametru. Epidemiologie. Ciuperca evoluează în condiții optime dacă temperatura se menține între 15-17oC și există umiditate ridicată. În 3-8 ore de la ajungerea sporangilor pe frunze, aceștia dau naștere la zoospori sau chiar direct la filamente de germinație (dacă temperatura este de mai mare de 12oC). Dintr-un sporange apar cel puțin 8 zoospori globuloși cu 2 cili, ce se deplasează în apa de pe frunze și dau infecții prin stomate.Incubația durează 6-8 zile după care
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]