12,882 matches
-
Feuerbach, student protestant de teologie, al cărui prim gând, după spusele lui, era Dumnezeu, al doilea rațiunea, iar al treilea omul; Karl Marx, născut evreu și crescut cu o educație creștină, devine un hegelian de stânga și obține doctoratul în filozofie; Friederich Nietzsche, fiul unui pastor luteran, educat de femeile pioase din familia lui, devine un filolog critic și adept al filozofiei pesimiste a lui Schopenhauer; Sigmund Freud, născut din părinți evrei, dezgustat de ritualismul catolic și de antisemitism, marcat de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Karl Marx, născut evreu și crescut cu o educație creștină, devine un hegelian de stânga și obține doctoratul în filozofie; Friederich Nietzsche, fiul unui pastor luteran, educat de femeile pioase din familia lui, devine un filolog critic și adept al filozofiei pesimiste a lui Schopenhauer; Sigmund Freud, născut din părinți evrei, dezgustat de ritualismul catolic și de antisemitism, marcat de materialismul medicinei, devine fiziolog și psiholog. Chiar la un an dupa sosirea mea la Tübingen, în semestrul estiv al anului 1961
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
părinți evrei, dezgustat de ritualismul catolic și de antisemitism, marcat de materialismul medicinei, devine fiziolog și psiholog. Chiar la un an dupa sosirea mea la Tübingen, în semestrul estiv al anului 1961, trebuia să înlocuiesc un coleg la cursurile de filozofie. Cu acea ocazie, tratasem mai întâi în mod cuprinzător filozofia teologică a lui Georg Friedrich Wilhelm Hegel, după aceea antiteologia antropologică a lui Feuerbach, ateismul social și revoluționar a lui Marx, ateismul nihilist a lui Nietzsche și ateismul lui Dostoievski
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de materialismul medicinei, devine fiziolog și psiholog. Chiar la un an dupa sosirea mea la Tübingen, în semestrul estiv al anului 1961, trebuia să înlocuiesc un coleg la cursurile de filozofie. Cu acea ocazie, tratasem mai întâi în mod cuprinzător filozofia teologică a lui Georg Friedrich Wilhelm Hegel, după aceea antiteologia antropologică a lui Feuerbach, ateismul social și revoluționar a lui Marx, ateismul nihilist a lui Nietzsche și ateismul lui Dostoievski. Îmi amintesc încă foarte bine de unul dintre cursurile mele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care sunt argumentele în favoarea religiei? De ce atâtea milioane de persoane din lume nu vor să renunțe la religie, în ciuda tuturor discuțiilor asupra ei? De unde se naște forța religiei și ce anume îmi oferă religia, mie, care dau o mare importanță filozofiei, dar pe care nici cea mai bună filozofie nu o poate oferi? Chiar și un filozof "postmetafizic" precum Jürgen Habermas afirmă astăzi utilitatea religiei în societatea modernă și este un admirator al dialogului lipsit de prejudecăți față de teologie, un dialog
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de persoane din lume nu vor să renunțe la religie, în ciuda tuturor discuțiilor asupra ei? De unde se naște forța religiei și ce anume îmi oferă religia, mie, care dau o mare importanță filozofiei, dar pe care nici cea mai bună filozofie nu o poate oferi? Chiar și un filozof "postmetafizic" precum Jürgen Habermas afirmă astăzi utilitatea religiei în societatea modernă și este un admirator al dialogului lipsit de prejudecăți față de teologie, un dialog care nu neagă cuceririle modernității, dar nu ignoră
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
modernă și este un admirator al dialogului lipsit de prejudecăți față de teologie, un dialog care nu neagă cuceririle modernității, dar nu ignoră nici căile sale oarbe. Pentru mine este importantă accentuarea următoarelor trei puncte în favoarea religiei: primul, mai mult decât filozofia, care de cele mai multe ori prin ideile și concepțiile sale se adreseze unei elite intelectuale, religia poate marca și motiva segmente largi ale societății; al doilea, religia nu se adresează doar rațiunii, ci atinge și sfera emotivă, nu este făcută doar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Spiritualitatea rațională Spiritualitatea mea a fost mereu legată mai mult de raționalitate decât de sensibilitate. Nu am vrut niciodată doar să cred, ci și să înțeleg credința mea. Ca teolog m-am considerat totdeauna și filozof, am studiat și practicat filozofia. Aversiunea față de filozofie, observabilă constant la teologii protestanți precum Martin Luter, nu îmi aparținea. De cealaltă parte, niciodată nu mi-a fost clar de ce filozofii secolului XX și ail începutului de mileniu au încetat să-și mai pună întrebări privitoare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mea a fost mereu legată mai mult de raționalitate decât de sensibilitate. Nu am vrut niciodată doar să cred, ci și să înțeleg credința mea. Ca teolog m-am considerat totdeauna și filozof, am studiat și practicat filozofia. Aversiunea față de filozofie, observabilă constant la teologii protestanți precum Martin Luter, nu îmi aparținea. De cealaltă parte, niciodată nu mi-a fost clar de ce filozofii secolului XX și ail începutului de mileniu au încetat să-și mai pună întrebări privitoare la metafizică, lăsând
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Martin Luter, nu îmi aparținea. De cealaltă parte, niciodată nu mi-a fost clar de ce filozofii secolului XX și ail începutului de mileniu au încetat să-și mai pună întrebări privitoare la metafizică, lăsând teologilor gestionarea acestei importante moșteniri a filozofiei occidentale ce își are originea la greci. Este posibil ca teologia mea să reușească să găsească soluția la uitarea lui Dumnezeu în filozofie și la uitarea filozofiei de către teologie? În orice caz, nu ar trebui să fie un secret pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
au încetat să-și mai pună întrebări privitoare la metafizică, lăsând teologilor gestionarea acestei importante moșteniri a filozofiei occidentale ce își are originea la greci. Este posibil ca teologia mea să reușească să găsească soluția la uitarea lui Dumnezeu în filozofie și la uitarea filozofiei de către teologie? În orice caz, nu ar trebui să fie un secret pentru cine este deja credincios că, în cazul problemelor cruciale, suntem protejați în spatele misterelor create de aceeași teologi în cadrul problematicei istorii a dogmelor. Mai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai pună întrebări privitoare la metafizică, lăsând teologilor gestionarea acestei importante moșteniri a filozofiei occidentale ce își are originea la greci. Este posibil ca teologia mea să reușească să găsească soluția la uitarea lui Dumnezeu în filozofie și la uitarea filozofiei de către teologie? În orice caz, nu ar trebui să fie un secret pentru cine este deja credincios că, în cazul problemelor cruciale, suntem protejați în spatele misterelor create de aceeași teologi în cadrul problematicei istorii a dogmelor. Mai curând ar trebui să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
întrebarea despre fundamentul vieții? Spre fundamentul lucrurilor În timpul activității mele științifice nu eram interesat numai de fundamentul logic, de principiul cunoașterii sau de ratio, dar și de fundamentul ontologic, principiul ființei și al materiei, de fundamentul realului, de "cauză". În filozofie, lângă principiul non- contradicției ("Ființa nu este Non-Ființa") se află și principiul rațiunii suficiente: "Nimic nu există și nu se întâmplă fără o cauză". Pe baza acestei premise pare ușor de adus o "dovadă copleșitoare" în favoarea unui principiu ultim, a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
premise pare ușor de adus o "dovadă copleșitoare" în favoarea unui principiu ultim, a unei cauze prime, a unui Dumnezeu. Dar este așa ușor să-l deducem pe "Dumnezeu?". Precum am zis, obiecțiile aduse religiei de critica sa, până la cea a filozofiei analitice sau a analizei lingvistice, le cunosc bine. Și mărturisesc că eu însumi uneori am anumite rețineri în folosirea numelui de "Dumnezeu". Nici un alt nume nu a fost profanat atât de mult, de nici un alt nume nu s-a abuzat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Nu este necesar să fim kantieni pentru a recunoaște că răspunsul la întrebarea despre un superprincipiu "transcendent" (și în același timp "imanent") ce merge dincolo de orice tip de experiență empirică nu mai este de competența științelor naturale. Depinde doar de filozofie, dacă aceasta vrea să se ocupe de el. Altfel rămâne doar în cadrul religiei. În acest sens se înțelege cât este de stupidă și concluzia opusă, cum că din acest extraordinar proces de dezvoltare se deduce imposibilitatea existenței unui Dumnezeu care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
înțelepciunii indiene. Trebuie totuși să fim atenți: chiar și experiența mistică nu este deloc orientată uniform și nediferențiat spre uniune. În India, ceea ce atrage numărul mare de adepți nu a fost doctrina unității totale a lui Dumnezeu cu lumea, a filozofiei mistice a lui Shankara (secolul IX d.C.), celebrul gânditor hinduist. Nici cea a totalei separări între Dumnezu și lume, dualismul lui Madhvacharya (secolul XIII), entuziastul adversar al lui Shankara. A fost mai curând doctrina unității diferențiate, cum o dezvoltă Ramanuja
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
la originea universului. Dar fizica, aș adăuga imediat pe aceeași linie cu Kant, nu are nici competența de a anula această întrebare, considerând-o lipsită de sens. A da un răspuns la întrebarea despre originea cosmosului ține de religie și filozofie, care încă din timpurile gânditorilor presocratici este în căutarea principiului originar al realității. Dar și cercetătorului religiei îi este aproape imposibil să se orienteze între concepțiile referitoare la nașterea cosmosului (cosmogonia), adesea precedată de nașterea divinității (teogonia). Sunt cosmogonii conform
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un răspuns care să mă convingă. Dialectica suferinței în Dumnezeu însuși? La sfârșitul studiilor la Roma căutasem soluția la enigma suferinței, nu în Sfântul Toma d'Aquino sau Leibniz, în altă parte. Fusesem entuziasmat, încă de când studiam la Roma, de filozofia lui Hegel și, imediat după ce am terminat teza de doctorat în teologie despre Karl Barth, am început la Sorbona teza de doctorat în filozofie despre cristologia lui Hegel ce culminează cu "Vinerea sfântă speculativă". Hegel descoperise dialectica, progresul prin intermediul perspectivelor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Toma d'Aquino sau Leibniz, în altă parte. Fusesem entuziasmat, încă de când studiam la Roma, de filozofia lui Hegel și, imediat după ce am terminat teza de doctorat în teologie despre Karl Barth, am început la Sorbona teza de doctorat în filozofie despre cristologia lui Hegel ce culminează cu "Vinerea sfântă speculativă". Hegel descoperise dialectica, progresul prin intermediul perspectivelor contrarii afirmație (thesis), negație (antithesis) și reconciliere (sinthesis) -, ritm valabil nu doar pentru gândire, ci aplicabil întregului proces natural, istoric al Absolutului, dar chiar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să elaborez o scurtă scriere despre dialectica calităților lui Dumnezeu și să o prezint profesorului meu de dogmatică. Nu avusese nimic de obiectat, însă nu știa exact nici ce anume să facă. Deoarece nu reușisem să finalizez teza doctorală în filozofie la Paris pentru că mi se atribuise Catedra de teologie fundamentală la Tübingen, mai târziu am elaborat de două ori manuscrisul și, în cele din urmă, l-am publicat în 1970, în anul bicentenarului nașterii lui Hegel, cu titlul Menschwerdung Gottes
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
poate deloc identifica suferința și moartea omului din Nazaret cu moartea lui Dumnezeu. În el moare "Fiul" lui Dumnezeu, dar nu Dumnezeu Tatăl. Mai degrabă, Fiul lui Dumnezeu (Tatăl său) învie din morți și e primit în viața veșnică. În filozofia religiei a lui Hegel, în schimb, este Dumnezeu însuși Cel ce revine aproape în mod automat de la moarte la viață, într-o necesară devenire a procesului dialectic. Impotența lui Dumnezeu în fața Holocaustului Holocaustul, uciderea sistematică a șase milioane de evrei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vechi altele și mai și... Orice om se poate regăsi în situația în care să-și pună o întrebare la care nu este, practic vorbind, posibil nici un răspuns: de decenii mă ocup în mod constant de toate încercările teodiceei în filozofie și teologie. Astfel am ajuns la o concluzie clară. Sunt convins că un răspuns teoretic la problema teodiceei nu există. Această afirmație nu face imposibilă menținerea unei atitudini de fond a credinței. Astfel, privind în special la ororile Holocaustului, pot
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
acest lucru este adevărat îl dovedește criza economică. Noua paradigmă a unei economii mai drepte Sunt unul dintre puținii teologi care aruncă regulat câte un ochi pe paginile economice ale ziarelor; încă de student am acordat multă atenție problemelor de filozofie și politică socială. În cartea mea Etica mondială pentru politica și economia mondială, încă din 1997 am supus unei critici atente modelul de stat social (Suedia) și neo-capitalist (SUA) și făcusem o analiză amănunțită a noilor concepte ale politicii economice
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Biserica Catolică, am fi tentați tot mai mult să cedăm disperării. Voi privi acum foarte rapid către trecut pentru ca după aceea să privesc la viitor: când eram student m-au impresionat foarte mult dialectica istoriei a lui Hegel (Prelegeri de filozofie a istoriei) și cea a lui Karl Marx (Manifestul Partidului Comunist). Dar mi-am dat seama curând că se trata despre niște construcții idealiste sau materialiste. În istorie nu există nici o lege asemănătoare legilor naturii. Cursul istoriei nu este determinat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Die Annahme seiner selbst, Würzburg, 1960. Hammarskjöld, Dag, Zeichen am Weg, Droemer Knaur, München-Zürich, 1965. Hegel, Georg Wilhelm Friedrich, Vorlesungen über die Philosophie der Religion, 2 voll., ediție îngrijită de G. Lasson, reeditată 1974, Meiner Verlag, Hamburg, 1974; Prelegeri de filozofie a religiei, traducere de D.D.Roșca, Editura Humanitas, București, 1995. Vorlesung über die Philosophie der Weltghesichte, Berlin 1822-1823, Meiner Verlag, Hamburg 1996; Prelegeri de filosofie a istoriei, traducere de Petru Draghici și Radu Stoichită,, Editura Humanitas, București, 1997. Hildesheimer, Wolfgang
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]