29,920 matches
-
Constantin Țoiu Cu greu, după luni și luni, în România literară în care semnez Prepeleacul din februarie 1989, de 16 ani, deci, - criticul de categorie grea al revistei publică, în fine, o notiță telegrafică despre volumul 2 al memoriilor mele de-o viață, ca să zic așa. Un domn puternic, un intelectual țărănist de marcă promis unui viitor destin politic excepțional - prezis mai de mult de subsemnatul - și care, pe la Crăciun, îmi
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
mozaism; foștii agenți ai Securității, rămași activi în străinătate, foarte deranjați de publicistica acidă a savantului la adresa noii puteri instalate la București (Andrei Oișteanu nu exclude, în foarte buna sa prefață, o combinație între cele două ipoteze de lucru); în fine, o posibilă explicație, dar destul de puțin credibilă, avansată de Ted Anton este aceea a unui asasinat religios, dat fiind faptul că profesorul a fost ucis de ziua sfinților Constantin și Elena. Pe de altă parte, autorul scoate din discuție cîteva
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
ca profesor universitar la o catedră special înființată pentru el, să-și apere onoarea intelectuală de infamia unei acuze (nemotivate) de furt al unei idei. Lucian Blaga va reacționa abia în 1941, când Dan Botta va recidiva în acuze. La finele unui articol despre tracismul românesc (una din obsesiile lui), publicat în primul număr al proaspăt apărutei reviste bilunare "Dacia", din 15 aprilie 1941, Dan Botta (aflat în comitetul de direcție al revistei) atacă din nou, inserând următoarea notă: "Pe urmele
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
repeta argumentele în articolul O gravă tentativă de expropriere literară, publicat în numărul din mai 1941 (v. Plagiatul la români, ed. cit., p. 105-106). De astă dată, Blaga ia în seamă cu întârziere acuzele din nota lui Dan Botta de la finele articolului Frumosul românesc din "Gândirea", octombrie 1935, și își arată decepția că o asemenea insinuare "a putut să se furișeze în chiar revista la care colaboram cu tot avutul meu spiritual". Subliniază încă o dată răspicat că Dan Botta nu are
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
în vîrstă, aceștia ar putea reproduce în orice moment vorbe celebre rostite de Churchill sau Napoleon și ar putea descrie cu lux de amănunte cum a rezolvat idolul lor situațiile delicate apărute în marșul său victorios spre gloria posterității. În fine, există o categorie de cititori de literatură memorialistică - în care, recunosc, mă includ - interesată să descopere unghiurile din care este privită existența de către autorul respectiv. Citind un jurnal al unei personalități poți foarte bine să observi modul în care gîndește
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
în gara "Finlandia", vorbind de pe un car blindat; absent apoi, dar evocat de legendara colibă unde se refugiase (se sugerează că era înăuntrul ei, liniște! Lenin pregătește asaltul final); ascuns sub un fular, deghizat într-un bolnav de măsele; în fine, vorbind de la tribuna Congresului Sovietelor, proclamând triumful revoluției socialiste. La începutul filmului, o șleahtă avântată se chinuie să răstoarne o imensă statuie a țarului, legând-o cu odgoane și tot trăgând cu revoluționare "hei rup"-uri. (Nici o aluzie la soarta
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
scrisese o carte de proză, Nichita Danilov iese pe piață cu prima parte a unui roman după ce în 1996 debutase și în proză cu volumul Nevasta lui Hans (Editura Moldova). Privind și mai în perspectivă, Andrei Bodiu a publicat la finele anului trecut romanul Bulevardul eroilor (Editura Paralela 45), iar Florin Iaru anunță și el un roman, Negru, în colecția Polirom-ului a cărei singură listă mai conține Sexagenara și tânărul, micul roman al Norei Iuga, Exuviile Simonei Popescu, Visul copilului... de
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
se părea că-i vedem pe Cioran, }uțea, Ivasiuc, Nichita intrînd și animînd dialogurile noastre. Sau că în noi dospește ceva din aluatul acela...trăgeam la infinit de niște cafele cu nechezol, habar n-am ce se mai lua...În fine, una din mizele esențiale ale performanței era chiar informația, procurarea, cu alte cuvinte, a cărților, care să fie puse sub lupă, întoarse pe toate fețele, stoarse de vlagă și sensuri. Faptul că nu pusesem mîna pe Drumul cenușii îmi provoca
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
vor fi tot mai puțin obștești și tot mai mult intime. în plus, speciile nelirice, dar atît de utile în descrierea, evocarea ori portretizarea istorică, precum poemul epic, legenda, balada și chiar pastelul obiectiv, pierd teren în secolul XX. în fine, versul liber, nerecitabil precum cel prozodic regulat, dă lovitura de grație compunerilor pe astfel de teme menite festivităților oficiale ori școlare. Alecsandri, în schimb, este un poet ocazional prin excelență. Cel mai mare poet ocazional din istoria literaturii noastre. G.
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
și destule instituții ale statului au pagini de Internet și poți afla ce te interesează fără a mai trece prin neplăcerea de a călări telefonul și prin confruntarea cu sictirul funcționarilor; că te poți distra, amuza, informa, educa; că, în fine, pentru toate acestea, nu trebuie să știi dinainte aproape nimic, decît, cel mult, o brumă de engleză - deși există destule site-uri și instrumente de căutare în oricare altă limbă, inclusiv română. S-a spus că tiparul a spart barierele
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
structurează "portretul-robot" al evreului; o contextualizare geoculturală ce presupune comparația cu imaginea evreului în alte culturi tradiționale est și central europene; o comparație etnică care are în vedere statutul pe care alte etnii îl au în imaginarul popular românesc; în fine, o analiză a aspectelor preluate de "antisemitismul intelectual" din "antisemitismul popular", precum și a situațiilor în care, reformulate și ideologizate de presă, unele clișee se reîntorc în spațiul cultural care le-a generat. Andrei Oișteanu își asumă serioase riscuri (și cititorul
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
a ajuns să trăiască într-o "perestroikă", îl sprijină în continuare pe Ion Ilici Iliescu; o altă parte, probabil că numeric mai mică, dar mai activă, se află de partea reformelor - lente, dar totuși reforme - ale lui Adrian Năstase; în fine, a treia categorie e alcătuită din... oamenii lui Vadim Tudor!) Cum Ion Iliescu e un bun șahist politic, ideea amnistierii trebuie privită și în perspectiva viitorului mai îndepărtat. Chiar dacă acum se află pe cai mari, nu se poate ști ce
Amnesty National by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16077_a_17402]
-
manufacturele lor și productele lor, precum: donițe, oale, instrumente de lemnărie, rogojini, haine și orice alte manufacturi brute ce producea muncitorul muntelui, al pădurilor și al bălților; se făceau logodne, se rudeau cei din cîmp cu cei din munte; în fine ținea tîrgul Moșilor o săptămînă, începînd de luni. Joi se înveseleau, jucau în prezența domnitorului și a căpeteniilor țării. Lăutarii (muzică românească) executau cele mai plăcute armonii naționale, ce înveseleau pe orășenii români; muzicele cîntau pentru europenii străini; cimpoiul pentru
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
cuvîntului regățean erau activate simultan cîteva tabu-uri ale epocii; ea putea comporta mai multe riscuri: mai întîi, de a vorbi de teritoriile României Mari și implicit de dobîndirea/pierderea Basarabiei; apoi, de a aminti de regat și regalitate; în fine, de a recunoaște că existau diferențieri și conflicte regionale - pe care ideologia unității naționale perfecte și armonioase le nega. Trebuie spus că discursul lexicografic s-a descurcat în mod absolut onorabil printre atîtea zone minate de cenzura totalitară. în edițiile
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
de cenzura totalitară. în edițiile actuale ar trebui totuși adăugat ceea ce rămăsese nerostit (și este esențial pentru înțelegere): că termenul a fost și a rămas în uz, cu sens nu istoric, ci geografic-cultural, și cu conotații pozitive sau negative; în fine, că acestea s-au dezvoltat din perspectiva unor stereotipuri polemice, bazate în primul rînd pe opoziția dintre ardeleni și regățeni. Acest fapt e deja limpede în citatele din DLR, în care e vorba despre un ardelean care constată "sprinteneala mobilă
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
ciudățenie este și pătrunderea termenului - citat probabil din comoditate sau pentru culoare locală - în unele texte istorice pe teme interetnice redactate în engleză: "the Regatean majority", "Regatean ethnicity", "the Regatean elite", "most Regateans" etc. (date culese tot din Internet). în fine, ar merita investigate modificările semantice și instrumentalizările politice care fac uneori să se reflecte în cuvîntul regățean și o altă perspectivă motivată istoric: cea a basarabenilor.
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
pentru viitorul școlii românești. Normalienii nu sînt profesori ca oricare alții. Ei sînt talpa școlii, ca să adaptez formula despre țăran a unui mare scriitor. De pregătirea lor atîrnă pregătirea tuturor celor care trec prin școală, de la opincă la vlădică. în fine, acest joc de-a uite-o-nu-e cu școala normală are și o latură materială. Oare ce vocație de dascăl trebuie să aibă un copil de 14 ani care alege liceul pedagogic, știind el că va face cu un an mai mult
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
s-a produs, uitarea a început să se aștearnă peste poveștile de altădată. * În următorul Monde des Livres, din 1 iunie, o notiță nesemnată atrage atenția asupra protestelor unor editori români contra vînzării la Tîrgul de carte de la București de la finele lunii trecute a unei versiuni din Mein Kampf și asupra scandalului declanșat de tipărirea unei cărți de bancuri antisemite. Uite așa se mai aude și de noi în lume! * Asta dacă nu ne închipuim cumva că cititorii francezi ai Monde-ului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]
-
echipa sait-ului", "pe sait-urile umoristice" - , cît și cea (mai coerentă) fără cratimă: "Acesta este "saitul oficial" al clasei 9A din Spiru!" (în același text: "în cazul în care n-ai apucat să semnezi guestbookul clasei, ar cam fi timpu..."). În fine, există și adaptări care, renunțînd la grafia și pronunțarea engleză, apropie cuvântul de mai vechiul sit și implicit de modelul romanic. Inutil să mai spunem, și aici apar oscilații de scriere cu sau fără cratimă; prima opțiune este ilogică, dată
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
semeni nici un sentiment nu prinde temei, în tentația deriziunii și sub imperiul imediatei materialități. Indiferent la care din etaje, viața în craterul săpat de meteorit își consumă nefirescul și nefericirea ce nu poate fi, până la urmă, mascată. Mesajul auctorial, la finele spectacolului, este, desigur, un avertisment. Caricatural, fantast, nervos, acid în detaliu și fugos în ansamblu, dintr-un izvor liric pierdut în nisipuri și la comanda unui pupitru de polemist, stilul tupanian servește, cu evidentă decizie, o feerie răsturnată, în care
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
100 de filme la activ), își amintea, la Cannes, zîmbitor, cîte milioane de dolari a pierdut, acum niște ani, producînd un film care s-a dovedit o cădere. După ce a fost, multă vreme, producător independent, Sarde s-a lăsat, în fine, "înglobat": Les Films Alain Sarde a devenit o filială a Studio Canal. Care sînt avantajele și care sînt inconvenientele apartenenței la un grup? Dacă filmul e o cădere, nu sînt sancționat financiar așa cum aș fi ca independent. Dar dacă filmul
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
lupul în spate, care acum, dacă ar putea, s-ar desprinde de om și ar fugi, însă acesta, înnebunit, în starea lui capătă o forță colosală care sugrumă lupul asupra căruia sătenii alarmați sar și-l doboară, desprinzându-l în fine de victima care se țicnește... Tot în Maramureș, ținut plin de povești și de întîmplări ciudate: o căprioară urmărită de un lup este ajunsă, sfâșiată, - spinarea, - o parte din ea; căprioara urmărită, - iarna - intră într-un sat, zăpăcită, cu lupul
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
modernă, tovarăși?... Vă spun eu. Contați pe mine. Întâi și întâi, trei milioane de cadavre; sute de mii de chiaburi îndopați cu pământ, pro-prie-tari, niște spectatori țepeni având o digestie grea ca de șarpe boa (de atât pământ înghițit). În fine, pe urmă, noi, evreii, opt milioane: Ucraina, Basarabia, Turkestan... Marele rezervor al lumii a crăpat. Ne-am scurs cu toții fierbinți, intoleranți, talmudici... Profetul Iezekiel a spus: Veți trăi în case pe care nu le-ați clădit, veți bea apă din
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
fiindcă nu-l găsești în geantă (cum mi s-a întâmplat mie ieri), toată lumea va sfârși prin a se holba stupefiată la tine. Cam cum se uită, probabil, și la Pepe, când țipă Oana la el, în locuri publice. În fine, deocamdată îl mai țin și vi-l și recomand, dacă vreți ca, uneori, să vă distrați, iar alteori să vă simțiți jenați. Cum, de asemenea, vă recomand și noua secțiune de ringtone-uri haioase, deschisă pe site-ul catavencu. Descărcați de-
Cațavencu ridică ringtonu’ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19639_a_20964]
-
stat, ca prostul, la toate semafoarele și mi-am făcut nervi cu toți aurolacii care încercau să-mi spele parbrizul. M-am certat cu ei, parte-n parte, până s-a făcut verde și a trebuit să plec. Când, în fine, am ajuns și am vrut să parchez, m-a încolțit o haită de vreo 60 de maidanezi. Lătrau și încercau să mă muște de roți. M-am certat și cu ei. I-am înjurat de morții mamelor lor de dobitoci
Cearta cu Miliţia, cu aurolacii şi cu mine însumi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19877_a_21202]