1,619 matches
-
de străinii trecători prin Viena. Niciodată nu voi uita plimbarea aceea, când o pornirăm afară din sat, de-a lungul câmpiilor încărcate de belșugul recoltelor, pe lângă batalioanele de porumb zdrențuit, cu lăncile roase, îndoite și sparte, deasupra cărora câte o floarea-soarelui, ca o negresă cochetă cu scufița galbenă își întorcea pe nesimțite chipul ei rotund, către zenit. Știam de pe atunci că vorbele lui vor stărui încă mulți ani după plecarea noastră. Sărăcia descrisă de el este cea trăită și simțită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
tradus în germană prin Lumpenmann (98). De regulă, solomonarii cerșesc (și primesc) alimente, dar în cantități mici și niciodată carne : „un ou, că alte lucruri nu mănâncă” (39, p. 29), sau lapte, faguri de miere (109, p. 177), „oloi de floarea-soarelui” sau „o coajă de mălai” (138). Vegetarianismul lor este o lege niciodată călcată : „șolomâner - ăla nu mănâncă de dulce” (65, p. 115). De altfel, cerșitul hranei nu pare a avea rostul de a potoli foamea solomonarului, ci acela de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
elevilor în executarea lucrărilor, constituie un exemplu pentru săteni, oferind elevilor de la cursul supra primar mijlocul cel mai bun pentru a-și însuși cunoștințele referitoare la cultura legumelor, aplicând și experimentând mijloacele cele mai potrivite condițiilor locale. A cultivat demonstrativ floarea-soarelui, grâu de 10 Proces verbal din 12.II.1944, întocmit de Inspectoratul Școlar primăvară, sfeclă de nutreț, cânepă, porumb. Floarea soarelui era puțin cunoscută în localitate și necultivată de săteni. Prin rezultatele obținute și ținând seama că uleiul era scump
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
5-15 lei, ștergătoare de parbriz - 7-10 lei. piața de flori l Tuberoze - 2 lei/fir l Cârciumărese - 0,30-0,50 lei/fir l Dalii - 0,50-2 lei/fir l Gladiole - 1,50-4 lei/fir l Lizianthus - 2-4 lei/fir l Floarea-soarelui - 0,50-2 lei/fir l Garoafe - 1,50-2 lei/fir l Leucodendron - 10-15 lei/fir l Proteea - 25-45 lei/fir l Trandafiri - 1-4 lei/fir l Gerbera - 2-3,50 lei/fir l Crini - 8-15 lei/fir l Crizanteme - 5 lei
Agenda2005-33-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284088_a_285417]
-
kg l Mei - 1,50-2 lei/kg l Tătarca - 2 lei/kg l Tarate - 0,50 lei/kg l Făină albă - 1 leu/kg l Mălai - 1,20-1,80 lei/kg l Gris - 1,50 lei/kg l Semințe de floarea-soarelui - 1-4 lei/kg l Semințe de dovleac - 5-7 lei/kg l Porumb pentru floricele - 2,50-3 lei/kg l Semințe de lucerna - 8-10 lei/kg l Semințe pentru gazon - 12-14 lei/kg și altele. ELECTRICĂ - SDT Programul lucrărilor cu întreruperea
Agenda2005-33-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284088_a_285417]
-
cuprindă cu totul, să ia o înghițitură mirifică, una care să devină parte din el pentru totdeauna. Ah, de-ar putea să-și dea viața pe acest lux al nemișcării, de-ar putea sta cu fața înspre după-amiază ca o floarea-soarelui și învăța tot ce era de știut în livada aceasta: fiecare insectă care se târa pe acolo, mirosul pământului gras de sub ierburi, foșnetul funzelor, calea pe care o străbătea prin frunziș, limba încolăcită în jurul fiecărui nume. Apoi, pe măsură ce după-amiezile deveneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
europeană ce duce spre Huși, apoi spre Albița, a intrat pe drumul pietruit care merge spre satul lui natal Cordeni. De o parte și de alta a drumului străjuit de nuci, vede ogoarele înverzite cu grâu, cu porumb și cu floarea-soarelui ce se unduiau în lumina blândă a soarelui și în adierea vântului. Acest drum îi era foarte cunoscut încă din copilărie, din adolescență și din nenumăratele întoarceri în sat, când venea să-și viziteze mama și neamurile. Casa părintească, după
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să-l facă dispărut. De data aceasta, tatăl Mașei Înhămă caii la căruță, dar Îl loc să meargă până la târg, o coti spre gară, iar acolo, legând motanul Într-un săculeț, Îl lepădă În primul mărfar Încărcat cu grâu și floarea-soarelui ce se Îndrepta, opintindu-se din greu, spre U.R.S.S. De atunci, motanul n-a mai revenit. Mărfarul l-a dus În Urali sau poate În Siberia. Sau, cine știe, poate trecerea graniței i-a fost fatală. Mult timp după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
că păsările cerului nu muncesc, atunci apostolul cum Îndrăznește să spună că muncesc?” Își spuse masterandul. Oliver a căutat să pună În practică preceptele lui Iisus: săptămâni Întregi a umblat pe câmp, umplându-și gușa cu semințe de in și floarea-soarelui... Și-a clădit un cuib din rămurele, din lut și paie Într-un stejar Înalt și a Înnoptat acolo multă vreme. Seara Își făcea culcuș, ascunzându-și capul subsuoară, iar dimineața, după ce Înălța un tril spre un soare ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
concediu. Că mă scăpa și de data asta. Găsea, că avea el mare boală pe ursarii ăștia și mă scăpa. Era pâinea lui Dumnezeu. M-am lăsat un timp. Lucram cu omu’ cu moara - tractor d-ăsta, băga porumb, măcina floarea-soarelui, de toate. Făceam prin vecini, peste tot unde avea, pe la unități militare. Puneam doi saci de porumb, băgam în moara aia și măcina. Altu’ trăgea... Câștigam și acolo. Dacă lua un milion, ne dădea zece la sută. Că scoteam și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
M-am prăpădit după el În gamp, atunci când alerga prin america, cu liota de fraieri pe urme. Bun film, gamp, cu mesaj. Cică viața e ca o cutie cu bomboane de ciocolată. La tine, Gore, e ca o pălărie de floarea-soarelui, toată ziua ronțăi semințe. La ce filme de uiți? Gore surâde, are un surâs aproape malefic, abia aștepta Întrebarea. Mă uit numai la capodopere, ce știi tu, bărbat stingher? Oscaruri de-alea tari, mi-ai zâmbit de sub tramvai, cine-a-nfipt laleaua
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Era șefa unei case de comenzi din Colentina. Mergeam prin spate, băteam cu semnal în ușă. Dacă nu erau băieții de la Miliția Economică să se aprovizioneze, îmi deschidea. Acolo, înăuntru, Paradisul: supe Vegeta, salam din carene-carne, conserve chinezești, ulei de floarea-soarelui, unt, borcane cu mazăre fină, ciocolate, țigări coreene. Cele trei femei de la fața locului abia mă așteptau. Îmi dau seama că făceam, ca Monsieur Jourdain, philosophical councelling. Femeile îmi povesteau frustrările lor, iar eu li le salvam în câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pământ, că e și mai frumos ca în ceruri. Și m-am uitat, ne-am uitat cu toții. Rățuștele și gâștele s-au retras în vale și și-au ascuns capul sub aripă. Zorelele s-au strâns, regina-nopții s-a deschis, floarea-soarelui se rotea, năucită. Găinile și-au adunat puii și s-au retras la culcare. În afară de ai mei și de vecini, toți erau în casă, dându-se cu capul de pământ la icoane sau privind cu ochii dilatați la televizor. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mei și de vecini, toți erau în casă, dându-se cu capul de pământ la icoane sau privind cu ochii dilatați la televizor. Când treptele de lumină au început să crească iarăși, zorelele s-au deschis, regina-nopții s-a închis, floarea-soarelui și-a regăsit rotirea înceată, rățuștele și-au scuturat aripile, cocoșii au cântat de ziuă. O zi derulată în patru minute, o zi întreagă. Cea mai acută percepție cosmoterestră pe care am trăit-o. Tata a deșurubat votca. Universul mirosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și servitori, vor să construiască o cetate Meka. Fugi vară, să nu te blestem că ne-ai trădat copilăria. Nici luminița de la capătul tunelului nu se mai vede; acum privim tablouri cu secerișul lanurilor mănoase de grâu, cu porumb, cu floarea-soarelui, cu viță de vie, tablouri cu păduri și codrii verzi în picioare, tablouri cu case cu cerdac și oameni gospodari și tablouri cu bunici citind povești nepoților. Fugi vară și ascunde-te într-un ciulin că atât ai putut să
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
gunoaie și scaieți, pentru o dovadă scurtă și gata, pantofii cu scârț ai tinerilor de cartier, de o eleganță grețoasă: cămașa pensată la spate pentru evidențierea pectoralilor, pantalonii evazați la 35 cm, depășind bombeul, cu buzunarele pline cu semințe de floarea-soarelui pop-corn-ul românesc, produs care creează o plăcere gustativă inexplicabilă occidentalilor, precum și o stare de prostrație egalată de cea a acelorași occidentali atunci când țintesc cercurile pictate pe ușa barurilor sau când cloncănesc cuburile de gheață din paharele cu whisky. Cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la stereotipia metodologică a călăuzirii pe Cărările Lumii, ținut mereu în lesă de cineva străin. T eza n-avea nimic poetic. Băncile claselor erau pe arătură. Nu bătea niciun pic de vânt. Din când în când, păsări. În dreapta, lanul de floarea-soarelui, tăcut ca să nu ne tulbure cu frumusețea sa. Profesorii printre noi. Hârtiile zburau. Ciorile le luau în gheare și în cioc și le duceau cam la vreo 100 de metri deasupra capului unde, într-un tribunal clădit din nori, Magistrați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dezlănțuită în oameni te împiedică să fii vesel, văzând decăderea în frumusețea prăbușirii sale. Jos masca! Profesorii erau bieți supuși intemperiilor, cu trenulețele electrice ale nepoțelului pe ascuns, spun aici despre Sfântu' de Fizică. L-a mai surprins sărutând o Floarea-Soarelui. Profa de limba română, privind ca Fetița cu chibrituri prin vitrina unui magazin de jucării un ursuleț Panda de pluș, în mărime naturală. Profesorul de chimie, cel de rusă și cel de biologie, cântând în corul pușcăriei de la capătul bulevardului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
totuși în Babadag mă trezeam în niște dispoziții poetice neprovocate, așa încât permite-mi să observ că opririle trenului de litoral parcă nu cad niciodată în gări, ci între localități, înghețând pe fundul ochiului un tablou impersonal: un câmp negricios de floarea-soarelui care prilejuiește vecinilor de compartiment comentarii docte despre agricultură, o pădurice de corni cuprinsă de pojar, o casă cu ghirlande din frunze de tutun, iar pe ultima linie a orizontului - coaste de deal învinețite de hectare de vie... Fuga mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mai un Richter și, mai târziu, chiar și un Tarkovski și am pierdut un Eugen Ionescu, un Emil Cioran, un Mircea Eliade; o vreme, pe urmă s-au întors înzecit: Limba e ca aluatul: în pâine intră și semințe de floarea-soarelui, și secară, și chimen și uneori câte o așchie de lemn; la fel intră în limbă și cool, și super, și beton, și mișto, și marfă... Și limba începe să capete buchet ca vinul, ca muzica. Tu crezi că manelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
în tonuri galben-aurii. Mobile grațioase stil Louis XVI, un mic birou cu partituri deschise și foi scrise de mână, de parcă doar cu câteva minute înainte Maestrul și-ar fi părăsit însemnările, dispărând în altă odaie, apoi o spinetă, vase cu floarea-soarelui, o harpă fără corzi, de pe vremea lui Mozart, fotografii, tablouri vechi, iar pe peretele central o pânză uriașă a Ioanei: pete de soare și de verde. Ne-am așezat pe canapeaua moale, de culoarea porumbului, fermecate de atmosfera obiectelor din
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
abstract și declara: „Nu picta ceea ce vezi, ci ceea ce simți.“ Am mai avut o mare pasiune: pe Vieira da Silva, o pictoriță portugheză genială care trăia la Paris. Într-un elan de admirație, i-am trimis un buchet imens de floarea-soarelui. Nu știu de ce mi s-a întors înapoi. Am cunoscut-o cu puțin înainte să ne părăsească. Nu-ți poți imagina ce tristă am fost atunci... — Vieira da Silva era o discipolă de-a lui Klee? — Nu, n-avea nimic
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
o fetiță ce-mi amintea de propriul meu chip, aceeași căutătură din fotografiile retușate ale copilăriei. Mi-a vorbit de un careu, care-i apărea din când în când pe malul acestei plaje, format dintr-o țestoasă, un inorog, o floarea-soarelui și un creion arlechin, ascuțit la ambele capete. Nu l-a mai zărit din anul în care a murit una dintre prietenele mamei, care venea în fiecare an cu noi la mare. De atunci îl caută mereu... Un tânăr cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mohair; un pulovăr croit în trei părți și patru mâneci. Bărbații se numeau cu toții Philip, pentru că erau manifestarea aceleiași conștiințe ultragiate de neputințele fidelității și ale manifestării iubirii libere. Erau însoțiți de o femeie frumoasă, ea ținea în mână o floarea-soarelui, din care respira adânc din când în când. Părea fascinată de povestea celor trei Philipi triogamici și vorbea numai despre iubitul ei de la mii de leghe distanță. Comunica cu el exclusiv pe calea undelor de câtăva vreme; celularul și laptopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
abătut prin dreapta scenei.) Scena 2 (O femeie nu foarte tânără, dar neîndoios frumoasă, intră prin stânga. Poartă o rochie galbenă cloș, strânsă pe mijloc, cu bretele și un strat de dantelă îi iese de sub tiv. Ține în mână o floarea-soarelui mare, cu tulpina înaltă, din care inspiră adânc cu fiecare respirație, cu zgomot, ca și cum și-ar trage seva vieții direct din ea. Se întrerupe din când în când, pentru a se adresa publicului, apoi își înfige iar capul în corola
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]