5,879 matches
-
spre albastru/ În liniști încropii oceane/ Și liniști-pești, și diafane/ Căderi spre oare care astru?" (Trecea o doamnă). Folosind interogația retorică, poetul instituie starea de interacțiune permanentă cu cititorul. Nu puteau lipsi din versurile poetului Adrian Erbiceanu nici anumite nuanțe folclorice menite să trezească în noi nostalgia plaiului mioritic, cum se întâmplă în distihul ce are drept titlu cuvântul care, numai pentru români are o rezonanță specială - „Dor": „Jos la răscruce, gata de ducă/ Ce mă mai ține, mă tot hurducă
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
și literară, creația modalităților noi de exprimare publicistică și chiar creația anonimă, spontană, provenind în egală măsură din căutări tehnice sau din dorința de afirmare a unui anumit spirit de epocă; adică, în ultimă instanță, așa cum am denumit-o: creația folclorică pe care o produce acest nou mod de comunicare. Și, pentru că am pomenit mai înainte termenul „academic”, precizez că nu e vorba de rigorile clasicizante ale ștaifului academic, ci de esența vie a comunicării și dezbaterii în termeni cât se
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
agenții securității, trimiși pe urmele lui, de la București. În anii 1970-1975 a activat la Teatrul Muzical ,,Nicolae Leonard” din Galați, ca balerin, ceea ce i-a dat posibilitatea mai multor turnee în străinătate. Într-o astfel de deplasare, făcută împreună cu Ansamblul Folcloric Horincea, în Anglia, a decis să nu se mai întoarcă în România și a cerut azil politic. După o luptă stăruitoare și în orice moment primejdioasă, a reușit să își aducă alături băiatul și soția. În anii 1978-1984, Sandu Pobereznic
SANDU POBEREZNIC. UN BALERIN ÎN EXIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357537_a_358866]
-
creațiile poeților basarabeni). Își dau concursul: actorii SANDU ARISTIN CUPCEA, din Chișinău, TATIANA SÎRGHI și INGA MARCU, din Chișinău (în prezent actrițe la Teatrul ARIEL din Rm. Vâlcea), poeții basarabeni LIDIA GROSU, VASILE CĂPĂȚÂNĂ și VASILE TĂRÂȚEANU (din Cernăuți). Grupul folcloric MÂNDRELE, din Prundeni. LAURI PENTRU ALEȘII NOȘTRI Organizatorii Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”, ediția a IV-a, vor decerna Trofeul „CERURILE OLTULUI” unor scriitori, muzicieni, actori, editori și artiști plastici din țară și de peste hotare. Invitat
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
ai lumii Cu frica în sân mai pendulăm între Est și Vest Nu care cumva să cădem pe capul unora ori al altora Ne înălțăm mai sus decât își permit alții Ori suntem în picaj mai ceva decât ciocârlia noastră folclorică De parcă ne-am fi născut în genunchi Murmurăm toată viața Tatăl nostru la gura beciului Ajunge domnilor Pe locuri fiți gata DEȘTEPTAREA Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: Erezia orizontului de la genunchiul broaștei / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
EREZIA ORIZONTULUI DE LA GENUNCHIUL BROAŞTEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350694_a_352023]
-
fost botezat creștinește, în biserica din sat, primind numele marelui ierarh Nicolae. 1934 - 1941: Urmează școala primară din satul natal, unde se remarcă prin strădania de a cunoaște istoria neamului său (mai ales despre voievozi și haiduci), folclorul și obiceiurile folclorice și creștine. Se afla printre premianții clasei, deși își ajuta părinții la muncile câmpului. Amintiri duioase păstrează mamei sale, Vera, pe care o consideră primul său profesor, trecută la cele veșnice la 2 iulie 1936, când feciorul său, Nicolae, nu
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
avem privilegiul că în Atlanta să locuiască persoane care au făcut parte din marile ansambluri de dans din diferite zone ale României. Având la îndemână atâtea resurse profesioniste suntem norocoși să învățăm, în primul rând noi, dansuri din diferite zone folclorice, apoi să le transmitem și altora care ne privesc. Mara Circiu: Cum și unde se desfasoara repetiile, acceptați noi membri? Monica Lenghel: Oricine dorește să ni se alăture este bine venit. Repetițiile au loc în fiecare zi de vineri la
IN PASI DE DANS... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359052_a_360381]
-
scheciuri ritmate, texte satirice pentru brigăzi artistice, etc). A condus cenaclul literar Ion Barbu din Rucăr, cel al elevilor din școlile generale și liceu ( Luceafărul ). Folclorist pasionat și avizat, membru fondator al Asociației folcloriștilor argeșeni Constantin Rădulescu-Motru publică în Caietele folclorice ale acestui așezământ cultural argeșean teme de cercetare de real interes :folclorul zonal, satul românesc de munte, obiceiuri tradiționale și îndeletniciri pastorale etc. A publicat poeme de factură clasică, epigrame, fabule, eseuri, reportaje, în periodice și reviste literare precum Gazeta
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
urmele frumuseții din tinerețe, cunoștea și recita din memorie, probabil, volume întregi de poezii vechi și foarte frumoase; a făcut-o până la aproape nouăzeci de ani, când s-a prăpădit..., iar cu ea odată și o adevărată comoară literară și folclorică. Lui moș Ghețu, un bătrânel pus pe șotii tot timpul, îi plăcea să facă fel de fel de farse, de glume, uneori chiar nu prea plăcute pentru unii care nu prea știau să reacționeze sau mai săraci cu duhul pentru
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
la liceu, fără voia tatălui. A obținut Locul I pe țară la Cântarea României, pentru interpretarea de doine și Trofeul „Floarea din grădină.” Cântecul e viața ei, cântă acasă, la biserică, la grădiniță, la școală unde se ocupă de Grupul folcloric „Mlădițe ilfovene” din comuna Clinceni, Ilfov, alcătuit din copii de 3-14 ani, proveniți din toate zonele țării. Din repertoriul Marioarei Man Gheorghe fac parte doine, purtate, învârtite, compoziții proprii, cântece de suflet și de joc. În ciuda distanței mari care o
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ținut în echilibru pe cap sticle cu vin roșu. De la Solovăstru a venit să cânte pe scena de la Ibănești Grupul „Coronița”, înființat în 1980, inițial a fost grup de femei, a cooptat și bărbați și s-a transformat în Ansamblul folcloric „Coronița”, denumire simbolică dată de la coronița care se află pe pieptărașele fetelor. Are un repertoriu bogat, original, alcătuit din aproximativ cincizeci de cântece și colinde specifice Solovăstrului, printre care pot fi amintite: „Doina plutașilor”, „Românie”, melodii de joc: „Dragu mi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
țară și chiar din străinătate de unde revin cu drag și cu dorința de a promova valori populare autentice, atrăgând totodată artiști din alte zone ale țării români și de alte etnii: unguri, aromâni spre o mai bună cunoaștere a specificului folcloric al tuturor locuitorilor ce trăiesc pe teritoriu românesc într-o armonie desăvârșită. Grație acestei sărbători, timp de trei zile am avut posibilitatea de a trăi într-o altă dimensiune a existenței unde ne-am putut bucura de blândețea sufletului și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
exprimare ale instrumentelor de suflat în ansamblu. Calitățile interpretative ale artiștilor instrumentiști, studenți și absolvenți ai Universității Naționale de Muzică București, au condus la un real succes pe scenele din București și la lărgirea repertoriului: de la muzică simfonică la piese folclorice românești și internaționale, prelucrări instrumentale moderne și clasice, lucrări în primă audiție, muzică ambientală, de promenadă, duete, arii și coruri din opere celebre, jazz, pop, rock, muzică de film, latino, etc. Marin Voican-Ghioroiu: La Casa de Cultură „Ion Manu” din
COL. VALENTIN NEACŞU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359799_a_361128]
-
mondială pentru combinația creată de dumneavoastră, Nai - Orgă. Făceți-ne cunoscute unele din cele mai îndrăgite lucrări care v-au adus satisfacții depline și glorie nemuritoare. Gheorghe Zamfir: Este greu să aleg din cele aproape 300 de lucrări în stil folcloric, simfonic, cameral, sacru, vocal simfonic, variete și modern, dar printre lucrările mele cele mai îndrăgite aș putea enumera : Doina de Jale, Rapsodia Primăverii , Concertul Nr.1 în Sol Major, Idila Z , Feerie , Sonata Omagiul lui Mozart , Gloria și Doliul Pământului
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
o compoziție trebuie să fie un simbol și să poarte un mesaj întru purificarea naturii și a omului, să reprezinte o dimensiune la nivel spiritual. Opera mea componistică se împarte în 4 genuri sau stiluri. Primul este cel cu influență folclorică sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
simbol și să poarte un mesaj întru purificarea naturii și a omului, să reprezinte o dimensiune la nivel spiritual. Opera mea componistică se împarte în 4 genuri sau stiluri. Primul este cel cu influență folclorică sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
stejar, stejar răsare, din alese flori vor crește ghirlande multicolore, din armonii Divine pe care le-ați creat vor vibra peste secole nealterate de nici un curent trecător, nu vor fi năpădite și infestate de florile răului, fiindcă în Grădina Raiului Folcloric ați pășit cu smerenie și ați altoit numai soiuri de calitate aleasă, motiv ce mă face să vă întreb : cine sunt discipolii Naiului Fermecat al Maestrului Gheorghe Zamfir ? Discipolii mei sunt cei care iubesc Adevărul și pe Dumnezeu, care iubesc
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
Sinulescu, pe care, cine o va avea, va fi un trezorier mai târziu! Colecția aceasta este ca o corabie încărcată, ancorată de curând la așezămintele sufletești ale românilor, după o plutire de jumătate de veac în largul mării de cântece folclorice românești. Această mare e dominată de un arhipelag cu un subsol de comori ale creației muzicale populare, dar și de coliere de insule cu oaze verzi ale muzicii ușoare, muzicii de petrecere, muzicii etno, romanței... Oricine, ascultă ce îi place
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
frunții. Avem de a face cu o colecție aniversară de cântece apărute la împlinirea a șaptezeci de ani de viață și cincizeci și doi de ani de carieră artistică. Așa cum consemnează pe broșura colecției, Elise Stan, etnomuzicolog, realizator de emisiuni folclorice la Televiziunea Română, ea„propune acum marelui public un album aniversar cu cele mai frumoase cântece populare ale marelui artist, un excelent compendiu, o trecere în revistă a câtorva dintre șlagărele sale, un material mult așteptat de iubitorii genului. C.D.-ul
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
creația unui album și le întrunește pe acelea ale făuririi unei istorii a muzicii: Ion Albeșteanu, Ionel Budișteanu, Florian Economu, Paraschiv Oprea, Victor Predescu, Radu Voinescu, Gheorghe Zamfir. Întocmai cum spune Elise Stan, „... ni se dezvăluie un adevărat regal muzical folcloric care ni se oferă prin intermediul acestui compact disc, căci Benone Sinulescu este un nume ce se confundă întotdeauna cu voia bună, modestia, profesionalismul și, desigur, cu muzica populară de bună calitate...”. Colecția aniversară de cântece interpretate de Benone Sinulescu este
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
lungul carierei sale artistice, cântecul a avut și menținut forma demnă de muzică, a valoarei maxime. A încântat și încântă într-atât pe românii de pretutindeni, cu glasul său, popularitatea lui ajungând atât de departe încât oricine din lumea muzicii folclorice se crede mai iubit în România decât Benone Sinulescu, instituie utopii. Aceasta este și taina longevității artistice. „Pentru longevitatea sa artistică și pentru muzica de un real rafinament, pe care o interpretează, a fost premiat și decorat de mai multe
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
la hotarul cuvintelor elogioase, atunci, să tăcem și să ascultăm muzica lui Benone Sinulescu, spre a ne regăsi astfel în plinătatea sinelui nostru”, spune, în modul plasticizat nerepetabil, Elise Stan. Dacă rostim în mod adevărat un nume mare în muzica folclorică românească, în istoria muzicii folclorice, credo-ul majorității românilor este că numele-i Benone Sinulescu. Lui, poporul român îi decernează misia de purtător al sentimentelor sale, ceea ce îi laurează deopotrivă tâmplele, inima și glasul. Pentru că în cântecele lui Benone Sinulescu
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
să tăcem și să ascultăm muzica lui Benone Sinulescu, spre a ne regăsi astfel în plinătatea sinelui nostru”, spune, în modul plasticizat nerepetabil, Elise Stan. Dacă rostim în mod adevărat un nume mare în muzica folclorică românească, în istoria muzicii folclorice, credo-ul majorității românilor este că numele-i Benone Sinulescu. Lui, poporul român îi decernează misia de purtător al sentimentelor sale, ceea ce îi laurează deopotrivă tâmplele, inima și glasul. Pentru că în cântecele lui Benone Sinulescu, pe lângă melodiile atrăgătoare în vis
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
îi laurează deopotrivă tâmplele, inima și glasul. Pentru că în cântecele lui Benone Sinulescu, pe lângă melodiile atrăgătoare în vis, se găsesc și cuvinte dezlipite din soarele și urmele poeziei în texte de cântec de mare profunzime, bogăție și frumusețe, iubitorii muzicii folclorice românești înclină să creadă că făptuirea colecției aniversare e făptuirea unui tezaur de poeme și melodii, aidoma măcar unei bucăți din sufletul fiecăruia dintre cei care le ascultă! Fărâme de amintiri cu Benone Sinulescu și Ion Drăgoi În universul sonor
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
a timpului muzicii românești a rodirii unei grindine de cântece nemuritoare. Benone Sinulescu s-a născut din toate iubirile neamului românesc, de la început pecetluit cu har. Prin el, veacului i-a fost dat să fie înrădăcinat sub streașina artei muzicale folclorice înnoite de un glas unic. Născut pe 23 mai 1937 (nu pe 24, cum indică înregistrarea de a doua zi, de după duminică), Benone Sinulescu a interpretat și interpretează cântece fără număr, oglinzi purtate prin fața sufletelor fiecăruia dintre noi și fiecare
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]