184,013 matches
-
că, de-a lungul istoriei, calea adevărului și iubirii a învins mereu. Au existat tirani și criminali, pentru un timp, păreau de neînvins dar, în cele din urmă, au căzut, întotdeauna”. Așa cum am scris și în articolul “Forță sau putere?”, forța și violența sunt elemente specifice oamenilor slabi, iar aceștia reușesc să rezolve problemele (au impresia că o fac) pe termen scurt, dar nu au niciun rezultat pozitiv pe termen lung, rezultatele lor nefiind recunoscute de către oamenii cu adevărat puternici și
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
Onoare al Castelului Peleș. • După ceremonie, Corpul Diplomatic va fi invitat la „Dejunul Diplomatic”, o tradiție instituită în secolul al XX-lea de Casa Regală. Evenimentul va avea loc în Sala de Muzică. Cu această ocazie, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” va susține un concert. • Accesul presei este liber. Ceremonie de învestire a Furnizorilor Regali la Castelul Peleș duminică, 30 noiembrie 2014 • Duminică, 30 noiembrie 2014, Alteta Sa Regală Principesa Moștenitoare va oferi, în numele Majestății Sale Regelui Mihai
TRENUL REGAL DE ZIUA MARII UNIRI-PROGRAMUL DETALIAT de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380740_a_382069]
-
armonizare și chiar vindecare a suferințelor de tot felul. Singura problemă este ca pacientul să primească ajutorul, să-și dorească vindecarea, și să colaboreze cu cel pe care l-a ales să îl ajute. Nimic nu poate fi făcut cu forța, fiecare persoană a primit un dar de preț de la Dumnezeu, acest dar este Liberul Arbitru, care îi permite să ia deciziile pe care le consideră necesare pentru starea lui de sănătate sufletească, psihică și trupească. Vă rog din suflet ca
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380730_a_382059]
-
dialogul direct și permanent între Dumnezeu și om și între caracterul și cuprinsul învățăturii - Domnului Iisus Hristos.” Rugăciunea și participarea la Sfânta Liturghie este un dialog în care are loc comuniunea cu Creatorul, aceasta fiind în același timp antidotul în fața forțelor răului, omul devenind imun la atacurile diavolului. Părintele Radu Botiș nu se axează pe relatarea faptelor într-o anume cronologie, fiindcă nu intenționează cu orice preț o reconstituire strict istorică, o înșiruire de evenimente statistice de la Nașterea Mântuitorului la Răstignirea
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
tot mai puternic. Pun stapânire pe ei orgolii nemăsurate și o clocotitoare lăcomie. Singura fereastră prin care mai respiră este ura, fără ea s-ar sufoca. Treptat ura se înscrie definitiv în datele lor fundamentale și exersată neîntrerupt și cu forță, ura devine o fibră puternică și începe să funcționeze de la sine. Cu timpul, ura sapă tot mai mult, tot mai adânc, cu tot mai multă înverșunare, se agravează, se cronicizează și omul nu mai poate fi vindecat. Ura se transformă
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
durere sau trebuie să stau cuminte în pat și să am răbdare să treacă. În schimb există un lucru pe care nici măcar durerea nu a reușit să mi-l ia. Acesta mă ține ancorată la realitatea imediată și-mi dă forța să mă abandonez în brațele RĂBDĂRII, și să am convingerea fermă ca la sfârșitul acestui drum lucrurile vor evolua foarte bine. Știam că mă voi simți, așa cum îmi doream să mă fi simțit pe când aveam 23 de ani, și am
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
liceele la care am lucrat. Aceasta, un lung șir de ani, nu a dat semne de oboseală luptand să mă umbrească pe cât îi stătea în putință, pentru a se renarca ea. Alții luptă pentru îmbogățire folosind toate căile necinstite, inclusiv forța fizică, înșelându-și semenii în fel și chip, chiar și rude apropiate, frați, uneori părinți, fără să aibă nici cea mai mică tresărire de cuget. Pe propria-mi piele am simțit de câteva ori forța fizică și chiar amenințarea cu
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
folosind toate căile necinstite, inclusiv forța fizică, înșelându-și semenii în fel și chip, chiar și rude apropiate, frați, uneori părinți, fără să aibă nici cea mai mică tresărire de cuget. Pe propria-mi piele am simțit de câteva ori forța fizică și chiar amenințarea cu moartea a unei persoane, un oarecare Mitică al Bucureștiului zilelor noastre, deși rudă apropiată. Tip de om capabil să treacă și peste cadavre, mai ales că era împins pe la spate de soția lui. Această persoană
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
replică: „Mi-aș duce zilele una după alta/ într-un răsărit târziu/ să văd cum se opresc/ în fața clipei/ în care noi/ hoinăream înfloriți de speranță” (Speranță, p. 79). Deși nu o spun direct, amândoi poeții pun mare preț pe forța vindecătoare a creației poetice, pe lumina ei neînserată, poate și ca o contrapondere a faptului că amândoi au dificultăti fizice împovărătoare. În urma unor accidente intervenite drastic în viața lor, Al Francisc și-a pierdut vederea, și Cerasela, mobilitatea membrelor. Ea
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
ca pe adevărate litanii aduse biruinței în lupta cu marile încercări ale destinului. Printre multe altele, am admirat la ei și faptul că au trăit din plin afirmația lui Paul Valery: ,,Omul care scrie nu e niciodată singur.” Încrederea în forța cuvântului a făcut-o pe Manuela Cerasela Jerlăianu să spună: „știu că o simplă sintagmă poate schimba sau ghida omul”. Harul cu care ei au fost înzestrați, răbdarea, dăruirea și neostoirea au transformat neșansele vieții lor într-un univers original
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
TALE În cartea ta era scris numele meu cu litere numai de noi știute. Ai rămas, undeva suspendat, într-o lume străină de tine, nu ești cel de aici, acea lumină trandafirie, iubirea, plutind amețitor spre mine, dacă nu ai forță s-o descoperi, împărtășind-o, rămâi în spate, rece și-ntunecat, în realități neînțelese, un teatru cu actorii ce-și uită rolurile. Mergi cu ochii-nchiși, uiți că ai ochi, știai că undeva există o altă viață, popas între veniri
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
tot ce conține ea. O dependentă de viață, un suflet aproape de sursă ce ridică sufletele spre lumină! Cu adevărat fericită! Transcende. A dat și-a luat un mare examen divin. Coboară în oameni, în gânduri, în inimi și-n vise. Forța ei stă în cuvinte, în zborul de porumbel ce te-atinge, o carte a sursei pentru viețile ce te-așteaptă spre lumina magică a divinității. Ai zburat în dreptul aripilor să vezi cum fâlfâie precum o pasăre? Bucuria apare după ce lași
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dau drumul cuvântului să meargă desculț prin iarbă. Fiecare mugur îl îmbie dar nu rămâne în nici o culoare. Se reazemă de copac și ascultă cum urcă apa. Ce forță! Mirat, așteaptă primul fluture să-l poarte în aer. Acolo, înfrunzește în toate privirile senine și se simte fericit! Referință Bibliografică: Detașare / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DETAȘARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380815_a_382144]
-
continuitate a celei desfășurate anul trecut pe malul Mării Negre, în stațiunea Jupiter. Chiar dacă până la aceasta dată, anul 2013, limba română nu a avut o zi dedicată ei, de-a lungul timpului, mari gânditori, scriitori și poeți, prețuindu-i darurile alese, forța de exprimare, strălucirea, vitalitatea, bogăția și diversitatea ei, au celebrat-o în creațiile lor. Vasile Alecsandri spunea că limba noastră este: „tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”. Poetul Nichita
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
cu toții mai sănătoși și mai fericiți. Și nu i-a omorât nici războaiele, nici cancerul și nici sedentarismul astăzi mult întâlnit. Poate că întoarcerea la o viață mai naturală, fie ea și forțată, ar putea fi chiar binele făcut cu forța de către prostia sau lipsa de prevedere a marilor conducători. Apoi, mai putine materiale sintetice obținute din hidrocarburi ar însemna o reducere semnificativă a poluării mediului natural. Știm cu toții faptul că un obiect din plastic sau cauciuc poate rezista sute de
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
bruscă la natură o vom percepe că pe cea mai mare tragedie din ultimii ani ai omenirii. În încheierea acestui eseu, vreau doar să spun, că omul modern nu mai este capabil să înțeleagă “binele” ce îi este băgat cu forța pe gât de către marile companii, încet dar sigur, precum picătură chinezească. Este la modă să fie totul prea simplu, comod și luxos. Și nu ne mai preocupă dacă este sănătos sau nu. Formă a depășit conținutul. Poate că dacă s-
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
să vie televiziunea, zi-le bă, că avem morți și răniți, incendii, alunecări de teren, chestii d-astea care le plac lor, mai bagă și ceva cu copii de la școală, apoi, nepoate, fii atent, cere la Comandamentul de Intervenții, ceva forțe pentru scoaterea de sub nămeți a oamenilor, și tu, cumnate, pune de o masă cumsecade că vin oamenii ăia și nu se face să... După încă două zile, în sat, forfotă de nedescris, televiziuni, jandarmi cu lopeți, mașini ale armatei cu
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
liceul agricol care erau pasionați de farfurii zburătoare și tot felul de extratereștri, deci afacerea cu sapa a intrat în colaps, iar cei doi, plus părintele Toma sosit ceva mai târziu, au intrat în această ideatică disputată aprins, cu toate forțele intelectuale și culturale. După puterile fiecăruia. Cert este că acum Pandelică mergea pe uliță din gard în gard, zdrobit fiind de povara efortului intelectual. La un moment dat însă, aflat pe la mijlocul unui viraj foarte strâns se opri, mai bine spus
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
graficieni. Și aproape că nu este un nume important din grafica noastră de astăzi care să nu se revendice, într-un fel sau altul, de la școala lui Vasile Kazar, de la gîndirea lui plastică ori de la universul său artistic în care forța, rafinamentul și un umanism profund, oricît ar părea de prăfuită această sintagmă, fuzionează inconfundabil. Toate aceste episoade, care pentru mulți ar fi rămas doar evenimente exterioare, cu un impact mai mare sau mai mic asupra memoriei individuale, au căpătat, în
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
imagine generică. Linia nu mai este instrumentul eficient al unei definiții, ci parte din natura intimă a formei. Ea nu mai vine din exterior, nu mai delimitează forma în spațiul vid care o înconjoară, pentru că tocmai a descoperit ce imensă forță generatoare poartă în sine însăși. între linie și imagine se naște acum, mai mult decît o simplă solidaritate, o absolută identitate. Și tot acum Vasile Kazar descoperă, compozițional, ceea ce s-ar putea numi imagocentrism, adică acea supremație a imaginii în raport cu
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
Centrul imaginii dispare sau, mai bine zis, el poate fi identificat oriunde și un elexandrinism sui generis se instalează tacit, nu atît ca o formă de organizare a imaginii, cît ca o problemă de conștiință și de filosofie a existenței. Forțelor centripete li se substituie cele centrifuge. Melancolic și sceptic, artistul abolește ierarhiile, exclude factorii de putere și anulează toate efectele născute din conflicte previzibile. Linia nu se mai naște nici ea simultan cu nașterea formei, ci comentează, mai degrabă, disoluția
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
două viziuni diametral opuse: una, a unei lumi fundamental bune, în care nimic nu este întâmplător sau izolat, toate lucrurile au rostul lor și toate evenimentele sunt legate între ele prin fire invizibile; cealaltă, a unui univers ostil, guvernat de forțe oarbe care lovesc la întâmplare, fără niciun avertisment. Deși se declară ateu și vede în Ivan Karamazov un model, protagonistul nu rezistă tentației de a căuta în jurul său manifestările unei ordini superioare. Din amintirile sale reiese tendința de a stabili
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
un rost, integrându-le într-o rețea de legături și coincidențe, povestitorul obține o victorie simbolică împotriva neantului. Rememorarea unei povestiri aproape uitate, despre un unchi mort cu trei sferturi de secol în urmă, devine un prilej pentru a sugera forța amintirii, capacitatea ei de a zădărnici lucrarea implacabilă a timpului: "... lumea te uită, e aproape ca și cum nici n-ai fi existat, pentru ca târziu, târziu, după 40-50 de ani (și numai dacă ai noroc, dacă ai mare noroc!) cineva, un necunoscut
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
cu atenție denivelările drumului de țară, mașina Domnului Pătra, semn că și ea cunoaște bine locul, oprește în dreptul numărului 8. În numerologie toți cei cu cifra destinului 8 sunt dotați, de regulă, cu psihic puternic, care este rezultant al unei forțe înnăscute și a unei rezistențe fizice mereu proaspătă. Aflată sub semnul planetei Saturn, persoana caracterizată de acest număr este capabilă, ambițioasă, practică și eficientă, realistă și concretă. Deloc surprinzător, între două vile a căror arhitectură dă măsură ambițiilor de moment
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
din vocație, ci din nevoie. Și nici un liberal nu ajunge imperialist din rea-voință, ci pentru că trebuie. La fel, nici o țară din lume nu-și propune cu tot dinadinsul să devină imperialistă, dar dacă totuși ajunge în acest stadiu este pentru că forța financiară de care dispune îi dă posibilitatea să pătrundă în piețele și în industria altor țări. Cum s-ar spune, ca să fii imperialist trebuie să-ți dea mîna să fii, ceea ce înseamnă că în concurența nemiloasă a lumii burgheze etapele
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]