425,743 matches
-
de aici nu fac nici o deosebire între mine, cel care a coborît dintr-un avion avînd o diplomă în geantă, și țăranii care au venit cu vaporul și nu aveau altceva decît păduchii de pe ei. Dar ce să-i faci? Formă cu degetele o bilă de orez și carne pe care o rostogoli prin farfurie. - Am făcut de toate. Tot ce-am putut. Muncă multă și răsplată puțină. Una peste alta, aș putea spune că am vînat bizoni, dar că m-
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
de azi, iar alta - cu bani sunători - a ieșit cu totul din uz. Cu banii jos (ca și majoritatea formulelor citate) are de fapt două utilizări principale, care s-au diferențiat mai ales în timpurile mai noi, datorită apariției unor forme de plată inexistente înainte: se referă atît la plata cu bani "concreți", monede și bancnote (în opoziție cu plata prin card, cecuri etc.), cît și la plata integrală, în opoziție cu cea în rate sau prin credit. Elementele definiției din
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
cu totul altfel. De altfel, eu am o mai veche propunere de categorisire a creatorilor; eu spun că există scriitori care reflectă, cum ați spus dvs. existența, modificând-o într-un fel sau altul, sau care, dacă vreți, într-o formă mai înaltă, transfigurează datele realului. Dar există o a doua categorie, la care mă înscriu eu și din care mi-am ales maeștrii, care constatând ce se-ntâmplă-n jurul lor în realitate, sunt nemulțumiți de ce li se oferă, fac
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
se cheamă: Ion de Rebreanu, Moromeții lui Preda, Muntele vrăjit al lui Thomas Mann, Ulise de Joyce, propune o lume, nu ideală, o lume posibilă încărcată, însă, de mari simboluri; propune o schematizare a existenței, o reorganizare a existenței în forme schematice, însă cu o mare capacitate de a încălca această schemă de elemente de natură reală, psihologică, încât cititorul inteligent și atent constată sub ochii săi, în cartea respectivă, o altă lume, care seamănă ciudat, fantastic cu lumea sa, însă
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
foarte bogați în culoare când scriu. Oralitatea n-are legătură cu scrisul, de aceea poporul român, care numără mii și mii de povestitori, la mese, are puțini romancieri, capabili să scrie cursiv, colorat, dar să construiască, pentru că romanul este o formă a construcției. Augustin Buzura: Romanul înseamnă personaj și construcție. Marian Ilea: În memoria dvs. pasivă, există astfel de oameni, v-au marcat? Pe dvs. de exemplu - la Recea; se vorbește foarte frumos de dvs., de familia dvs., și despre încă
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
pe malul Senei, în timp ce intrarea primire evocă momentul nașterii autorului și comentariul sec al tatălui care îl evaluează astfel pe noul născut: "Pare mai în vîrstă decît este" și, comentează auto-ironic autorul, aceasta constatare i-a rămas mereu valabilă, ca formă și ca fond. Figura fratelui mai mare, mort la naștere și mereu evocat în familie, conduce la o reflecție despre stafii și o anume pseudo-gemelitate. Intrarea salcîm debutează ca o amintire din copilărie pentru a se transforma într-o digresiune
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
plecând de la ultima voce narativă a cărții, "drăgălașul" robot Qrin, antropomorfizatul prin "ochii" căruia (prin componenta de înregistrare video) lumea începe să se vadă cu inocența unui copil care învață din mers să privească lumea complicată și cu stupizenia unei forme rudimentare de inteligență artificială, capabilă de a face calcule extraordinare, dar incapabilă de a înțelege în mod sentimental și emoțional lumea. Și totuși, parabola Florinei Ilis este verosimilă, anticipând dilemele filosofice, etice și sociale cu care este posibil să se
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
în piept înainte să intru pe un tărîm ciudat, seducător, amețitor, într-un spațiu dominat de mii și mii de ochi, de mii și mii de pași care se îndreaptă spre teatru, care au venit pentru teatru, care văd orice formă de spectacol. Zile și nopți în șir. Stau pe valize și privesc în jur. Cerul, piatra Palatului papilor, piatra podului Saint-Benezet, ruine și splendori, aceleași culori, Rhonul, iarba și o întreagă vegetație ce pare uscată, aproape ucisă de soare, aerul
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
întreținerea mirajului. Fiecare și-a asociat numele cu invitarea unor mari artiști. Fiecare s-a însoțit cu un mare regizor care a adus suflu nou, experiențe, modalități de a vedea lumea, viața și teatrul, polemici, dialog, tensiune. Fiecare a inventat forme de seducție a publicului. Fiecare își leagă numele și existența de spații, de locuri noi care au intrat în circuitul și conștiința festivalului. Fiecare dintre ei a dus povestea mai departe. Fiecare a știut să-și atragă fonduri, sponsori, politicieni
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
Banu, la Liceul Saint-Joseph. Acolo, timp de trei ore, am ascultat, am privit și m-am emoționat la una dintre cele mai interesante și consistente dezbateri legată de cele șaizeci de ediții și de istoria lor, a festivalului, a evoluției formelor teatrale, a esteticii, o discuție elaborată și academică despre utopia unei libertăți, despre întîlniri, spații, locuri și timp. O zi gîndită, coordonată și dirijată inspirat de George Banu, el însuși susținătorul unei intervenții remarcabile, "Discours amoureux avec les lieux", despre
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
Pentru viață și pentru teatru. Care sînt căutările noastre, ale fiecăruia dintre noi, ale societății? Toate acestea se vor găsi și regăsi firesc în căutările festivalului, o căutare proprie, curajoasă, asumată, neobosită. Ca și cea pe care se fundamentează orice formă de spectacol, orice act teatral valabil. Un adevărat moment de teatru nu se produce decît atunci. Nu ieri, nu mîine. Asta îl diferențiază față de celelalte arte. Sublimul și greutatea lui. Peter Brook, una din uriașele personalități ale teatrului. Și nu
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
energie. Rînd pe rînd, dincolo de Curtea de Onoare a Papilor, axis mundi a festivalului, centru și inima lui, s-au adăugat, biserici, curți interioare, mînăstiri, licee, spații special amenajate, domenii. Numărul acestora s-a înmulțit considerabil și extra muros. O formă, și ea esențială, de căutare, de exprimare a personalității unui creator. Un moment rămîne, de pildă, descoperirea pe care Brook a făcut-o pentru "Mahabharata", în 1985: Carrriere Callet, Boulbon, la cincisprezece kilometri de Avignon. Acum, Școala de la Trillade, la
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
pînă acolo, ascensiunea în liniște, vorbitul în șoaptă. În arenă, tot noapte și tot liniște. Odată ochiul obișnuit cu întunericul poate să intuiască siluetele. Un om și un cal. Bartabas și calul lui. Doi protagoniști ai unei căutări dincolo de orice formă de spectacol. Fără să-ți dai seama, o dată cu primele raze ale soarelui și cu despărțirea de lună descoperi, ca un voayeur acceptat, totuși, miracolul unei comunicări și ritualul ei: laboratorul muncii lui Bartabas, artistul-rebel, onest, profund, marginalul care transformă teatrul
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
transformă teatrul cu oameni și cai în centrul lumii. În orice caz, și anul acesta, la Avignon. Îi văd mîinile cum mîngîie calul, pe spate, pe coamă, sunetele de recunoștință ale acestuia. În fața mea, între întuneric și lumină, tandrețea în forma ei cea mai pură. A fost odată la Avignon. Povestea continuă.
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
peste orice... -Eu nu pricep ce vrea să spună, zice Coryntina. Într-adevăr, dar nu ne desprindem de Megavijăn confirmând o zicere mai veche a prietenului: -Exploatarea năprasnică a omului de către televiziune, zicea el, a aruncat lumea într-o nouă formă de sclavagism, fenomen care, spre deosebire de alte vremuri, este acceptat acum cu plăcere și, deseori, chiar cu evlavie. În acest sens, cel puțin în familiile noastre, este de notorietate cazul soacră-mi care, după executarea cu responsabilitate gestică a trei cruci
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
a și ajuns la un consens unanim." Apoi: "Se bucura șSadoveanu - n.n.ț de avantajul, aproape unic, de-a fi trăit multă vreme printre oieri, în sate și la stâni ca simplu muritor într-o vreme când păstoritul conserva încă forme de viață și de organizare moștenite din străvechime. De aceea, Sadoveanu gândea, simțea și se exprima ca unul Ťde-al lorť." Mai departe: "Cu siguranță că Nechifor Lipan ar fi ascultat povața oiței năzdăvane. Și invers: să ni-l imaginăm pe
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
lui m-a legat de Flonda și de Chiriac. Altfel. Puternic, însă, chiar dacă, uneori, unii sau alții am uitat că valoarea profesiei sau a vieții nu stă în nimic contextual. Festivalul de la Sibiu, astăzi pe buzele lor, a fost prima formă a visului. Prima nebunie. Mare, cum spunea Virgil. Eram în camera mea de la Împăratul Romanilor. Atunci, nu ne pricepeam la festivaluri, conferințe de presă, protocoale, ce trebuie făcut, ce nu trebuie făcut. În fine, toată noaptea de dinaintea deschiderii primei ediții
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
crăpate". Întâmplările din cămin, din timpul studenției, sunt la fel de banale, nimic memorabil nu se întâmplă. Discuții interminabile între colegele de cameră, dramele amoroase mai mici sau mai mari, filmele de la televizor, nimic nu pare în măsură să confere existenței vreo formă de relief în plan afectiv. Poate pentru că totul este privit (și) prin ochii depresiei de azi. Printre amintiri nu se rătăcește, nici măcar din întâmplare, vreuna optimistă. Instantaneele nu fac decât să accentueze starea de depresie, resemnarea în fața unei existențe care
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
între doi poli: România comunistă pe care ați părăsit-o și America pe care ați vizitat-o de mai multe ori. în ultimul dumneavoastră roman Habseligkeiten (Catrafuse), recent tradus și publicat la editura Polirom, componentele acestei punți se regăsesc sub forma unui mozaic. Cum l-ați "lucrat"? R.W.: Este greu de explicat pe scurt, fiindcă există foarte multe detalii. Sunt totuși un scriitor german și am avut, dintotdeauna, în sensul cel mai autentic, o strînsă legătură cu cultura și literatura
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
posibilă, mai ales prin bucla ajutătoare a formației titulare, trupa de rock alternativ a lui Kurt Cobain care a sucit mințile unei întregi generații. Dacă anarhismul lui Marius Ianuș are culoare socială, dar conținut hiperindividualist, "profețiile" lui Ștefan Manasia iau forma, tiparul și lumina extazului pur: "îmi contemplam deodată aura anorexică:/ eram profeții grunge dumnezeii dezechilibrați ai orașului/ chipurile noastre, pe dig, unul în fața celuilalt/ străluminau aceeași eczemă// (...) atunci eu și Cosmin Badea am avut revelația/ auzeam dilatându-se cochilia melcului
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
pentru a schimba programul și stilul de predare în învățământul preuniversitar? Când se va decide ministerul să așeze masteratul pe principii sănătoase astfel încât și discipline de mare tradiție și prestigiu, dar mai puțin la modă astăzi, să poată organiza această formă necesară în zilele noastre pentru formarea unei elite intelectuale? Când vor fi analizate riguros universitățile răsărite după 1990 ca ciupercile după ploaie, mă refer la universitățile de stat, cele particulare sunt altă discuție, dar care n-au, multe dintre ele
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
ce preferă somnolența, partea de somn a pămîntului, și îndrăznesc să spun că eu mă situez în partea de veghe. în fond, diversitatea de stiluri permite. Cât despre dereglarea pomenită, în sensul în care ea face să se lege aiurea formele, datele existenței, sub presiunea instinctelor, ori firile omenești rău, prost întocmite, de autori, deviate, folosind un termen de psihanaliză; cât despre aceste distorsiuni, așadar, acești monștri (nu neapărat sacri) se pot găsi destui rătăciți și în partea de veghe... De
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
în care exprimarea plastică este tot atît de importantă ca și angajarea existențială. Dar, în pofida faptului că este foarte tînăr - el și-a terminat studiile doar cu trei ani în urmă -, pictorul are deja o lume constituită, un univers de forme bine identificat și o strategie a construcției simbolice cu ritmurile riguros clarificate. Neoexpresionist în limbaj și neoantropocentrist în imagine și în filosofia implicită, el înțelege actul creației atît ca pe un ceremonial grav, cu implicații existențiale și metafizice, cît și
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
o strategie a construcției simbolice cu ritmurile riguros clarificate. Neoexpresionist în limbaj și neoantropocentrist în imagine și în filosofia implicită, el înțelege actul creației atît ca pe un ceremonial grav, cu implicații existențiale și metafizice, cît și ca pe o formă de asumare a timpului său într-o largă perspectivă morală. Fie că lucrează în bidimensionalul clasic al picturii/graficii, fie că negociază cu cea de-a treia dimensiune prin decuparea mecanică a unor suporturi-forme-obiect, un fel de homunculi supuși simultan
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
au aprins. Iar când s-a făcut o flacără mare, am văzut o minune, cei cărora ni s-a dat s-o vedem, care pentru aceea am fost păstrați (în viață) ca să vestim și altora cele întâmplate. Căci focul, luând forma unei cămile, ca o pânză de corabie umflată de vânt, înconjura ca un cerc trupul mucenicului. Iar el stătea în mijloc, nu ca un trup care arde, ci ca o pâine ce se coace, sau ca aurul și argintul care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]