1,653 matches
-
că trestiile se aflau acolo de mai bine de 30.000 de ani. Înainte de sosirea primilor oameni, Insula Paștelui oferea adăpost unor colonii de păsări marine grupate în circa 30 de specii rezidente, colonii care astăzi sunt dispărute. Există mărturii fosile care atestă existența a cinci specii de păsări de uscat, și acestea dispărute. O substanță imunosupresoare (sirolimus) a fost descoperită într-o bacterie, "Streptomyces hygroscopicus", provenită dintr-o mostră de sol adusă de pe Insulă Paștelui iar medicamentele obținute din aceste
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
trofic. O trăsătură aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. Diatomeele sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei. Grupul Sarcodinelor cuprinde amibele, radiolarii și foraminiferele, care emit pseudopode pentru deplasare și înglobarea particulelor de hrană.Deja-cunoscuta specie
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
tone echivalent petrol), din care: Producția de energie electrică a României a fost de aproximativ 62 TWh în anul 2006 la o putere instalată de 17.630 MW. Din această producție, 58,09% a fost realizată pe bază de combustibili fosili, 32,02% în hidrocentrale, 9,20% - nucleară și 0,68% - alte surse convenționale. În 2013 producția totală de energie electrică a ajuns la 4.870.098 MW. Industria constructoare a României a avut în anul 2007 o creștere de 32
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
Cuprinde cca. 170000 specii lemnoase și erbacee, cuprinse în cca. 320 familii botanice și sunt răspândite pe toată planeta, constituind componentele de bază ale principalelor ecosisteme. Grupează angiospermele cel mai puțin evoluate, care au derivat din Bennettitales (grup de gimnosperme fosile), la care a apărut floarea bisexuată. Plantele din această unitate taxonomică au unele caractere de primitivitate: De la tipul lor de gineceu pclicarpelar și apocarp, li s-a dat și numele de Polycarpigenae. Din această subclasă fac parte, în succesiune filogenetică
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cu 3,6 MJ), adică produsul dintre puterea în kilowați înmulțită cu timpul de funcționare în ore. Companiile de distribuție a energiei electrice măsoară cantitatea de energie consumată cu ajutorul , care contabilizează totalul energiei electrice livrate către un client. Spre deosebire de combustibilii fosili, energia electrică este o formă de energie de entropie joasă și poate fi transformată în mișcare sau în multe alte forme de energie, cu randament ridicat. Electronica studiază circuite electrice care implică componente electrice active cum ar fi tuburi, tranzistoare
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
o dată descărcată, trebuie eliminată sau reîncărcată. Pentru cereri mari, energia electrică trebuie să fie generată și transmisă continuu pe pentru linii de transmisie conductoare. Energia electrică se generează de obicei cu generatoare electromecanice acționate de aburi produși din arderea combustibililor fosili, sau de căldura eliberată prin reacții nucleare; sau din alte surse, cum ar fi energia cinetică extrasă din vânt sau din apele curgătoare. Turbina cu aburi modernă, inventată de în 1884 generează astăzi aproximativ 80 la sută din energia electrică
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
este evoluarea lor dintr-un grup de reptile. Acum 200 de milioane de ani, în perioada Triasică a Mezozoicului au apărut aceste ființe evoluate. Dimensiunile lor erau reduse (unele de câțiva cm), erbivore sau frugivore, fapt relevat din studiul molarilor fosili prevăzuți cu tubercule. Astfel, grupul primește numele de "Multituberculata". Aceste prime mamifere păstrau numeroase caractere reptiliene, care au dispărut treptat. Multituberculatele se aseamănă cu monotremele. Monotremele sunt cele mai vechi și mai primitive mamifere actuale. Monotremele fac legătura, din punct
Ornitorinc () [Corola-website/Science/302972_a_304301]
-
combustibil scade, diferența de energie degajată în urma arderii este sub formă de căldură, se numește căldură de ardere și este transferată în produsele reacției chimice de ardere și a sistemelor fizice cu care aceste produse sunt în contact. Energia combustibilor fosili poate rezulta din energie solară prin reacții fotochimice ca fotosinteza. Poate fi eliberată sau transformată în energie electrică prin oxidare electrochimică în pile de combustie sau reacții de electrod în baterii electrice, prin ardere în căldură.
Energia combustibililor () [Corola-website/Science/303515_a_304844]
-
Locomotiva cu abur este o locomotivă propulsată cu ajutorul forței aburului. În varianta clasică, prin arderea unui combustibil fosil este încălzită apa dintr-un cazan, fiind generat abur care împinge un piston, antrenând un dispozitiv bielă-manivelă conectat la roțile locomotivei. Pe lângă aceasta, au mai existat anumite variante de locomotive cu abur, precum cele fără focar, cele electrice și locomotivele
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
atunci în componența Austro-Ungariei. Locomotiva avea ecartament îngust (948 mm), a fost construită după proiectul lui John Haswell și denumită Reșița 2. Cel mai simplu model de locomotivă cu abur are în componență un cazan încălzit prin arderea unui combustibil fosil (în general cărbune). Vaporii de apă sub presiune sunt colectați și apoi dirijați spre piston. Presiunea exercitată pe suprafața pistonului determină mișcarea bielei ce leagă pistonul de roată. Astfel mișcarea liniară a pistonului se transformă în mișcare circulară a roții
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
ferată cu ecartament îngust (760 mm) mai este folosită astăzi în puține zone ale țării pentru a atrage turiștii. Datorită familiarității cu tehnologiile folosite și datorită faptului că locomotivele cu abur puteau fi alimentate cu o gamă largă de combustibili fosili, acestea au supraviețuit până la începutul secolului al XXI-lea în unele țări, în special în zone în care combustibilul era la îndemână, ca de exemplu în minele de cărbune. Cauza principală a scoaterii din folosință a locomotivelor cu abur a
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
pot influența decizia de a introduce sau nu troleibuze ca mijloc de transport într-un oraș. Costurile au variat de asemenea de-a lungul timpului. Astfel, dacă ne referim la costul energiei / combustibilului consumat au existat perioade în care combustibilii fosili (motorina) au avut prețuri foarte mici, de aceea autobuzele au fost preferate și în multe orașe din Europa au fost desființate troleibuzele. Pe măsura dezvoltării surselor de energie electrică regenerabile și epuizării combustibilului fosil acest trend se va inversa. Pe
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
au existat perioade în care combustibilii fosili (motorina) au avut prețuri foarte mici, de aceea autobuzele au fost preferate și în multe orașe din Europa au fost desființate troleibuzele. Pe măsura dezvoltării surselor de energie electrică regenerabile și epuizării combustibilului fosil acest trend se va inversa. Pe de altă parte, dinamica prețului motorinei este diferită și de la o țară la alta. Astfel în Venezuela prețul motorinei este derizoriu, mai mic decât al apei minerale, de circa 5 dolar-cenți / litru. Totuși în
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
Geologică a Franței"; dintre acestea, studiul stratigrafic al terenurilor - o noutate pentru geologia română de atunci - a constituit subiectul tezei sale de doctorat. După numirea ca profesor, centrul atenției sale a fost evoluția mastodonților și elefanților, așa cum rezultă din resturile fosile din pliocen și pleistocen pe care le-a cercetat în țară și în timpul șederii la Paris. Era o persoană cu o aură de severitate, întreținută atât de seriozitatea lui naturală, cât și de statura lui înaltă și impozantă. Ca director
Sabba Ștefănescu () [Corola-website/Science/304006_a_305335]
-
și transpirație, fie se scurge spre râuri sau strate de adâncime. Apa de foarte mare adâncime se mișcă însă mult mai încet, putând fi înmagazinată pe durate de peste 10.000 ani. Apa subterană de vechime deosebit de mare se numește "apă fosilă". Din cauza modificărilor care au loc în scoarța pamântească și a celor climatice, este posibil ca pe perioade atât de îndelungate să se producă schimbări ale condițiilor de curgere, care ar putea împiedica reîmprospătarea unor rezerve subterane sau, invers, să ducă
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
și cu dispozitiv de cuplare în cazul unui vehicul remorcat de altă ategorie decât M1, sau masa șasiului cu cabină dacă nu este potrivit caroseriei și/sau cuplarea dispozitivului (incluzând curent de răcire, ulei, combustibil, 100% alte lichide cu excepția apei fosile, roții de rezervă și, pentru autobuze și autocare, masa membrului echipajului (75 kg) dacă este un loc în mașină: maximum și minimum): ........................... 2.6.1. Distribuirea acestei mase între anii și, în cazul semitrailerului, încărcat în punctul de cuplare (maximum
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
și unde majoritatea fenomenelor de scurgere au loc sub presiune. Multe din problemele expuse pentru gospodărirea apelor freatice sunt aplicabile și pentru apele de profunzime. În sfera de preocupări ale gospodăririi apelor de profunzime intră și utilizarea rezervelor de apă fosilă. Ritmul de reîmprospătare a acestora fiind practic neglijabil, aceste ape trebuie considerate ca un zăcământ mineral care este exploatat, oarecum similar petrolului, apa fiind extrasă până la epuizarea zăcământului. Tot în domeniul apelor de adâncime se poate încadra gospodărirea apelor din
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
de apa grea, produsă în Norvegia, dar „interzisă” germanilor în urma atacurilor distrugătoare ale aliaților. Aceste dificultăți i-au împiedicat pe naziști să construiască un reactor în timpul războiului. Fapt necunoscut până în anul 1972, când fizicianul francez Francis Perrin a descoperit „Reactoarele Fosile de la Oklo”, natura a luat-o înaintea omului în ceea ce privește reacția de fisiune în lanț a uraniului încă de acum 2 miliarde de ani. Acest proces a putut folosi ca moderator apa ușoară deoarece acum 2 miliarde de ani uraniul natural
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
(în arabă النهر الصناعي العظيم) este un sistem hidrotehnic în curs de realizare în Libia. El captează apele fosile existente sub deșertul Sahara și le conduce printr-un sistem de conducte și canale spre orașele de pe coasta Mării Mediterane pentru alimentarea lor cu apă. În 2008, Guinness World Records a recunoscut drept cel mai mare proiect irigațional din lume
Marele Râu Artificial () [Corola-website/Science/304323_a_305652]
-
CD-urilor cifră de 15 miliarde de dolari, ajungând în prezent (2011), datorită downloadărilor ilegale, la 5 miliarde de dolari, nivel la care era în anii 1980. Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) arată că, până în 2030, combustibilii fosili vor rămâne principala sursă de energie la nivel mondial, cererea de petrol reducându-se ușor. Acest declin va fi contrabalansat însă de importanță mai mare a cărbunelui. Continuând trendul puternic ascendent din ultimii ani, cererea de cărbune va înregistra cea
Economia mondială () [Corola-website/Science/312684_a_314013]
-
ca. 8 km, până la Kallenhardt (Rüthen). Peștera are o lungime de 2000 de m cu o lățime de 50 de m, din care pentru vizitatori este deschisă 400 de m. Peștera prezintă și o importanță paleontologică, aici găsindu-se diferite fosile ca schelete de Ursus spelaeus, ursul, leul și hiena peșterilor ca și de reni. Sau găsit și urme ale culturii neolitice, din epoca bronzului și fierului. Peștera a fost descoperită în septembrie 1887 de muncitorul de pădure Franz Kersting. Deschiderea
Peștera Bilstein () [Corola-website/Science/312020_a_313349]
-
de fixare a substanțelor odorante volatile, făcând mirosul lor mai persistent. Ambra a fost înlocuită în mare parte cu fixatori artificiali. În afară de aceasta mai există și o altă substanță, total diferită, numită „ galbenă” și chihlimbar, care este o piatră prețioasă fosilă de origine organică, de culori variind între galben și culoarea mierii, în unele cazuri însă chiar verzui sau albăstrui.
Ambră () [Corola-website/Science/311245_a_312574]
-
Temperatura ambiantă este un factor neglijabil. Data de pan evaporare coroborează datele obținute cu radiometrul și le completează cu datele obținute folosind piranometrul. Ajustând acești factori, rezultatele pan evaporării au fost comparate cu rezultatele simulațiilor climaterice. Arderea incompletă a combustibililor fosili (cum ar fi diesel) și a lemnului eliberează funingine în aer. Cu toate că acesta este un component extrem de insignifiant al poluării aerului la nivelul suprafeței terestre, fenomenul are un efect semnificativ de încălzire al atmosferei la altitudini de peste doi kilometri, deasemenea
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
înțeleg materialele și tehnologiile folosite pentru obținerea diferitelor forme de energie necesare dezvoltării societății. Aceste surse trebuie să se găsească în cantități corespunzătoare și să fie exploatabile convenabil din punct de vedere tehnic, economic și al unei perspective durabile. "Combustibilii fosili" provin din resturile organice din plante și animale. Principalii combustibili fosili sunt cărbunele, gazele și petrolul. Ei acoperă aproape 80 % din consumul de energie. Ca să producă energie, combustibilii fosili trebuie să ardă, aceștia sunt clasificați ca "epuizabili", pentru că rezervele existente
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
necesare dezvoltării societății. Aceste surse trebuie să se găsească în cantități corespunzătoare și să fie exploatabile convenabil din punct de vedere tehnic, economic și al unei perspective durabile. "Combustibilii fosili" provin din resturile organice din plante și animale. Principalii combustibili fosili sunt cărbunele, gazele și petrolul. Ei acoperă aproape 80 % din consumul de energie. Ca să producă energie, combustibilii fosili trebuie să ardă, aceștia sunt clasificați ca "epuizabili", pentru că rezervele existente se consumă mai repede decât se produc altele noi. Cărbunele e
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]