2,252 matches
-
1948 și judecat în lotul studenților clujeni condus de Ioan Bohotici. Student în anul VI la Medicină în Cluj, s-a întâlnit la Siguranța Cluj cu Vladimir Călinici-student în anul V, basarabean din Hotin, care fusese șeful anului III în cadrul Frățiilor de Cruce, dar a fost obligat să intre în Partidul Comunist pentru a-și putea păstra locul în cămin. La procesul din aprilie 1949, Călinici s-a despărțit de foștii lui colegi pe motiv că de doi ani de zile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acesta fusese dezbrăcat la pielea goală înainte de a fi bătut cu bestialitate. Agresorii nu s-au oprit nici când acesta striga: ' Nu mă omorâți, dom Țurcanu!'. Aurel Obreja Născut pe 3 martie 1925 în comuna Bicazu Ardelean, a activat în cadrul Frățiilor de Cruce Neamț și a fost arestat pe 15 mai 1948, fiind condamnat la 15 ani de închisoare în urma procesului din februarie 1949. A fost trimis pentru executarea pedepsei la Târgșor și afirmă că, dintre cei circa o sută de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
A fost martor în procesul deținuților din 1954. Constantin Oprișan Fiu de răzeș din Tecuci, Oprișan urmase cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Cluj. Trecut prin lagărul de exterminare de la Buchenwald după rebeliunea legionară, a fost numit șef al Frățiilor de Cruce pe țară, în 1945, motiv pentru care a fost una dintre victimele preferate ale lui Țurcanu. Prin ianuarie-februarie 1950 a fost torturat la camera 3-parter de către Sobolevschi și Prisăcaru, într-o cameră unde mai erau Gheorghe ('Gioga') Parizianul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ești vinovat de soarta noastră, iar noi vom smulge de la tine tot ce știi, tot ce n-ai declarat la Securitate'. Supliciile au continuat câteva zile. Oprișan era conștient că va fi sacrificat din cauza funcției pe care o avusese în cadrul Frățiilor de Cruce. El s-a întâlnit cu Dragoș Hoinic la camera 1-subsol prin vara lui 1950, având, probabil, rolul de a-l provoca la discuții despre o eventuală acțiune în forță. Cum Hoinic l-a întrebat și el cum ar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în forță. Cum Hoinic l-a întrebat și el cum ar putea rezista, Oprișan i-a răspuns: 'Uite ce-i, Dragoș, eu nu pot să-mi pun această întrebare pentru că am fost șeful unui corp de legionari, și anume al Frățiilor de Cruce pe țară. Eu trebuie să mor!'. La protestul lui Hoinic, că se pune doar problema rezistenței la chinuri, a repetat: Nu se pune la mine această chestiune'. Cu toate că fusese îndelung torturat și nu a scăpat de bătăi decât
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
profund marcat de amintirile sale, păstrând însă o muțenie absolută când venea vorba despre Pitești. 'Țanu' a dus cu el în mormânt multe secrete ale acțiunii. Neculai Popa Născut în martie 1925 în Dragomirești, județul Neamț, Popa era responsabil al Frățiilor de Cruce din județele Neamț, Bacău și Roman. Arestat pe 15 mai 1948, când era student în anul II la Facultatea de Drept din Iași, a fost condamnat la 4 ani de privare de libertate. După o scurtă ședere la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pătimit: dacă soției i-a povestit după câțiva ani, fiica sa a aflat abia după 1989. Constantin ('Tache') Rodas Originar din Drăgănești, Prahova, Rodas s-a născut pe 14 noiembrie 1924 și a fost arestat prima dată pentru apartenență la Frățiile de Cruce în 1942, când era elev la Liceul Comercial 'Spiru Haret' din Ploiești. Condamnat la 15 ani de muncă silnică, a fost eliberat în aprilie 1944 prin decret, dar rearestat după doar patru luni. Purtat prin mai multe închisori
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a trebuit prezentat ca țap ispășitor pentru crimele de la Pitești și Gherla. Aurel Batariuc, șeful grupului legionar de la Facultatea de Drept din Iași (pe care o frecventa și el), știa că Țurcanu făcuse parte dintr-un grup de prieteni din cadrul Frățiilor de Cruce în 1940, dar după ianuarie 1941 a renunțat la orice fel de activitate. Într-adevăr, după 1941 nu mai există nici o mărturie despre vreo acțiune de-a sa alături de legionari sau de tineretul legionar. Țurcanu provenea dintr-o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un șantier de muncă și îndoctrinare comunistă în Bulgaria și o școală de diplomație, beneficiind de suportul lui Emil Bodnăraș. Cert este că Țurcanu abandonase din copilărie simpatiile pentru Legiune (avea 16 ani când a renunțat la activitatea sa în cadrul Frățiilor de Cruce) și se angajase pe un cu totul alt drum, probabil intuind bine evoluția istoriei. Ne-au rămas mai multe descrieri ale persoanei sale, realizate de victimele lui. Dumitru Bordeianu îl înfățișează drept un bărbat frumos, ieșit din comun
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și suspectau permanent că erau supuși încercărilor. A fost executat, conform actelor oficiale, pe 17 decembrie 1954. Aurel Vișovan Arestat în vara lui 1948 pentru că organizase un grup de elevi în Sighetu Marmației pe o structură asemănătoare cu aceea a Frățiilor de Cruce, a fost condamnat la 10 ani de temniță grea. Transferat la Pitești în toamna lui 1949, a fost torturat la camera 4-spital la sfârșitul lui decembrie, după ce i-au fost smulse informațiile de către Coriolan Gherman. La schingiuirea celor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost luat prizonier de armata rusă la 17 martie 1945, în Kolberg, și dus în lagăre din Germania și Polonia. A reușit să scape din lagăr pe 27 iunie și s-a întors în țară, unde s-a reînscris în cadrul Frățiilor de Cruce Câmpulung. A fost judecat în martie 1949 de către Tribunalul Militar Iași și condamnat la 6 ani de închisoare corecțională. În Pitești a ajuns prin septembrie 1949 și se pare că a fost torturat la camera 4-spital, în primele
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
scena care se petrecea în fața lor era de o duritate rar întâlnită. Un astfel de exemplu este torturarea, în aprilie 1950, a lui C.O., una dintre victimele predilecte ale lui Țurcanu, din cauza rolului important pe care îl avusese în Frățiile de Cruce. Într-una din seri, Țurcanu s-a repezit la el și l-a smuls de pe prici, târându-l în mijlocul camerei 4-spital. Amorțit de la poziția în care era obligat să stea, O. nu s-a ținut bine pe picioare
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de Geo mă simțeam cel mai apropiat și-i căutam privirea de fiecare dată când mă simțeam nesigur între noii camarazi, sau să-i obțin aprobarea mută la vreo afirmație ceva mai avântată. De-a lungul anilor, relația noastră de frăție spirituală a trecut prin mai multe faze, când mai fericite, când... mai puțin plăcute... după cum exaltau de mândrie sau se supuneau umilinței ego-urile noastre greu de strunit. Pot afirma acum, după ce amândoi am mai acumulat ceva înțelepciune, că... s-a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ale‑ geri, să îi lase să câștige. S-a făcut asta - în Egipt, în Palestina -, dar conflictul din sânul societăților respec‑ tive nu pare să-și fi găsit soluția. Acum, promovarea democrației e în recul, din cauza victoriilor Hamas sau ale Frăției Musulmane. V.A. : Și astea, spuneți dumneavoastră, sunt reacții la compararea cu Occidentul. A.M.P. : Reacții. Odată ce modernizarea începe undeva și odată ce acest set de valori triumfă undeva, ele nu mai pot fi ignorate de nimeni, nu mai există nimeni
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Hora Unirii, partea întâi, alcătuită la 1860 de marele poet Vasile Alecsandri, partea a doua și a treia adăugate de T. Teodorescu” - profesor de canto din Iași: 1 Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Sănvârtim hora frăției Pe pământul României. Iarba rea din holde piară, Piară dușmănia-n țară, Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie. 2 Basarabia iubită, Transilvania dorită, Bucovina-n veci frumoasă, Temișana cea mănoasă, Țări cu frați de-un neam
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Editură proprie, care în prefața, nesemnată, spune că lucrarea „va avea menirea să fie răspândită și citită în fiecare cabinet de lectură și în fiecare familie românească”, adăugând: „Dațivă deci mâna dreaptă / Cu un sacru jurământ, / Că-n unire și frăție / Vom trăi pân' la mormânt.” Cuprindea : aforisme de dr. Nica Țucan, patru epistole de Mihai Eminescu din perioada 18721873, poezii de Adrian Forgaci, P. Dulfu, Ioan Popșior, Filimon Taniac, Sever BeucaCostineanul, Amintiri despre Eminescu, de dr. Radu I. Sbiera, proză
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1882 și ianuarieaugust 1884, editor și redactor responsabil - profesorul Ion I. Bumbac, dar finanțatorul era Societatea care, încă din adunarea generală din 1879, îi încredințase această misiune. Revista are meritul de a fi sacrificat, cum spune raportul societății, „pe altarul frăției și al bunei înțelegeri principiul ortografic susținut până atunci” de Societatea pentru cultură, adaptând ortografia stabilită de Academia Română din București. Publicația are un conținut bogat un timp: proză, cronici literare, versuri, literatură populară, cercetări filologice și lingvistice, materiale istorice și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
note bibliografice, știri literare, teatrale, muzicale, cronici dramatice, varietăți. Ideile politice ale revistei prind a da roade. Dezinteresului și dezbinării, bărbații cu răspundere în viața politică se grupează în Societatea politică „Concordia” (1890) și încearcă să reconstruiască încrederea, sinceritatea și frăția în sânul populației și bisericii bucovinene. În aprilie 1891, revista respectându-și ceea ce spusese anterior, se dădea la o parte, încetându-și activitatea, făcând loc noului periodic „Gazeta Bucovinei”, scos la Cernăuți, la care trec și colaboratorii săi, mulți dintre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
este construită cea de-a șasea conferință, „Indo-european Eschatology”, unde Wikander procedează la o partiție a celor două perspective eshatologice, indiană și iraniană, în funcție de interpretarea temporală a două secvențe epice. Tipurile de înrudire dintre personajele principale în cele două epopei, frăție în Mah³bh³rata sau raporturi patrilineare în Sh³hn³meh, sunt pentru Wikander secvențe redevabile unor teologeme temporale pe care le camuflează. Și de această partiție poate fi, în fond, responsabilă distincția semnalată deja de Eliade: pentru India, „ceea ce trebuie să reținem din
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de a-i reeduca pe alții, care au fost în situația lui, pe drumul cel bun". În fapt, totul se reducea la aplicarea torturii neîntrerupte. Cel care va prelua, organiza și conduce reeducarea la Pitești este Eugen Țurcanu, membru în Frățiile de Cruce în anii 1940-1941, de unde se retrage imediat după înăbușirea rebeliunii legionare. După 23 august 1944, se va înscrie printre primii în partidul comunist. Student la drept, foarte apreciat agitator de mase, este bine văzut de partid, astfel, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
era fericirea omenirii, a întunecat și distrus un nesfîrșit șir de vieți omenești. Dumitru Ibănescu (n. 1926), din Vorniceni este o altă victimă, Va fi arestat în ultimul an de liceu, în mai 1947. Prin '44 a fost atras de Frățiile de cruce, dar în '46 s-a retras. Va fi cuprins într-un lot de treizeci și cinci de arestați, ce vor fi condamnați în august 1947. Ibănescu a primit o condamnare de 3 ani. Cum pentru un complot erau necesare anumite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un adaos, poate important, dar nu mai mult decât un adaos, la o sinteză deja Încheiată. Face excepție prima perioadă a comunismului românesc (anii 1950) când slavii sunt puși În vedetă, date fiind raporturile de subordonare față de Uniunea Sovietică și „frăția“ dintre țările comuniste (majoritar slave). Odată Însă cu afirmarea comunismului naționalist, În vremea lui Ceaușescu, lucrurile trec În extrema cealaltă. Dacă nici romanii nu mai erau iubiți, cu atât mai puțin slavii! Se avansează concluzia că poporul român și limba
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
trăite sau netrăite, visate sau pierdute, cu toată Moldova În mine, Îți urez La mulți ani și fericire, Împreună cu Întreaga ta familie: Realizări și succese, Afirmări și progrese, Întâlniri cât mai dese (cu mine) Așa cum reiese din glosarul prieteniei și frăției. Nu mi-ai răspuns la ultima... </citation> <citation author=”ȚANU Lila și Nicolae” loc=”Fălticeni” data=”marți, 6.III.1979”> Dragă Domnule Dimitriu, Ieri la ora 9 ½ a.m. ne-am Întors acasă după o lipsă de patru luni. Ne-am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dacă o să mai avem timp, după mulți ani de la eliberarea din ghearele „Marelui Frate” estic, o să cam cârtim și împotriva celui vestic, mai ales că am învățat că e voie, ba chiar nevoie de așa ceva ca să fie democrație. Căci, apoi, frăția cu orice drac, fie el și unul mai alb, sau chiar roz, ține, în general, și este recomandată de „înțelepciunea populară” numai până te trece puntea în spinare. Pe urmă... ducă-se dracului, nu-i așa? Asta-i firea umană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
printre evrei, dar inima nu-i cu ei. Și atunci m-am gândit să-i duc pe prietenii mei arabi în locurile comuniunii și ale suferinței evreimii, ca să poată și ei simți, fie și pentru o singură clipă, ce înseamnă frăția cavernelor. Și să se pună în locul vecinilor lor. După Intifada, era nevoie de un kaddish la Birkenau." Se consideră în primul rând arab și abia după aceea creștin, dar a întâlnit sufletul evreu și nu ascunde acest lucru. Am hotărât
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]