3,657 matches
-
creștet Și dând cu tifla -n tristețe Vesel își înaltă albu-i nimb . Are vecini nămeții netopiți Și teama de-un viscol barbar Dar soarele darnic,urcă pe cer Strigând îmbietor: veniți,veniți! Vine mic plăpând și îndrăzneț. Clopoțelu-i răcoros și fraged, O primăvară trage după el, În splendoarea noii tinereți. Din bulbu-nfipt în gliile natale Se-naltă-n zarea de lumină, Și sună din goarne de-argint Flutrurându-și cele cinci petale. Privesc, admir, așa într-o doară, Un tainic dor de
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
pe dâmbPrimăvara-i picură-n creștetși dând cu tifla -n tristețeVesel își înaltă albu-i nimb .Are vecini nămeții netopițiși teamă de-un viscol barbarDar soarele darnic,urcă pe cerStrigând îmbietor: veniți,veniți!Vine mic plăpând și îndrăzneț.Clopoțelu-i răcoros și fraged,O primăvară trage după el,În splendoarea noii tinereți.Din bulbu-nfipt în gliile nataleSe-naltă-n zarea de lumină,Și sună din goarne de-argintFlutrurându-și cele cinci petale.Privesc, admir, așa într-o doară,Un tainic dor de viață mă îmbieSă fiu și
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
IUBIREA SĂ CUVÂNTE... Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Sub dalbe florile de prun... Alerg prin roua dimineții Strivind sub tălpi verdele crud Și-adun în zâmbet rostul vieții Din fraged mugurul de dud. Sub dalbe florile de pruni Să m-aștepți întotdeauna Petale-n palme să le-aduni Când ninge peste burguri Luna Pe alb covorul de lumină Sub a divinului privire, Descătușați de orice vină Ne vom uni spre
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
de vânt și-n șuierul jalnic dintr-un cânt de dor, când simțirea plânge fără de cuvânt ca săgeata fulger în piept de condor. Condorul grăbește spre-o nouă pieire, planând singuratic peste creste înalte unde ieri trecut-a, întru urmărire, fragedă cerboaică ce cu trupu-i salte. Salte-n pisc letargic fără adormire, salte-n hăul negru, greu, fără de popas, salte doar spre viață, cu împotrivire morții necerute stinse-n bun rămas. Rămas bun, firește, iarnă de poveste ce ne-îndreptățește fulgi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
aflu și în ochi de vântși-n șuierul jalnic dintr-un cânt de dor,când simțirea plânge fără de cuvântca săgeata fulger în piept de condor.Condorul grăbește spre-o nouă pieire,planând singuratic peste creste înalteunde ieri trecut-a, întru urmărire,fragedă cerboaică ce cu trupu-i salte.Salte-n pisc letargic fără adormire,salte-n hăul negru, greu, fără de popas,salte doar spre viață, cu împotrivire morții necerute stinse-n bun rămas.Rămas bun, firește, iarnă de povestece ne-îndreptățește fulgi să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac, Un pui de căprioară zăcea ca un colac. L-am scos din groapă. Să umble nu putea. Din frageda-i lăbuță, sângele curgea. Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din ochi de copilași, curgeau mărgele calde, Cădeau pe flori și iarbă, sclipind ca roua-n salbe. Să n-o lăsăm aici, căci
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
furnici.Sub un falnic stejar, un țipăt de pruncMă cheamă, degrabă acolo s-ajung.În groapa cu tină, râmată de-un godac,Un pui de căprioară zăcea ca un colac.L-am scos din groapă. Să umble nu putea.Din frageda-i lăbuță, sângele curgea.Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din ochi de copilași, curgeau mărgele calde,Cădeau pe flori și iarbă, sclipind ca roua-n salbe.- « Să n-o lăsăm aici, căci
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
ficțiune! Desigur, dar numai până la un punct. Căci orice loc se întrețese cu fibra sensibilă a celui ce s-a legat de el prin naștere, ori prin îndelungă viețuire, mai exact spus cu fibra unei anume vârste a persoanei. Copilăria, frageda tinerețe dizolvate în aerul orădean nu reprezintă o pură iluzie, un pretext de nostalgică evocare, strict personală, a subsemnatului, silit a urma o altă traiectorie geografică, câtă vreme le regăsesc în stihurile, cu o sufletească determinare mai presus de toate
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
Și-a pus viitorul, la porți, grănicer. Cu slugi la picioare, sărmani trepăduși, În jilțuri de aur, Puterea-i stăpână, Cu toată-omenirea-ntr-o singură mână, Ne leagă-n curele, umili și supuși. Se roagă la idoli, se-nchină la ban Și fragede inimi, pe-altare, jertfește, Nu-i pasă că lumea dispare. Trăiește S-aducă ofrande, pe veci, lui Satan. Va fi doar o viață amară și-un chin Cât timp vom permite să-nvingă Puterea! Nu-i oare-ndeajuns de adâncă
APOCALIPSĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381136_a_382465]
-
ca norii plumburii, Ne-ai dat iubirea sacră prin vers nemuritor, Tu Emin făr' de moarte și-acuma ne mai scrii Cu litera vrăjită de singurul tău dor! Pe lângă plopi stingheri tu nu ai mai trecut, Românii te iubesc din fragedă pruncie, Numele tău în lume... astăzi e cunoscut, Slăvit să fii, în veci, de scumpa Românie! Referință Bibliografică: Emin făr de moarte / Daniel Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1841, Anul VI, 15 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
EMIN FĂR DE MOARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381155_a_382484]
-
Nicolae Bordașiu, istoricul Marius Oprea, care au făcut și aprecieri la adresa cărții, a autorului și a lui Valeriu Gafencu.... XXIX. LA PALAT DE BRÂNCOVENI, de Elena Trifan , publicat în Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016. LA PALAT DE BRÂNCOVENI Fraged mov, înaltă floare, Aer pur de primăvară La palat de Brâncoveni Se înalță pe alei. Vântul bate-ncetinel Aducând cu el mister Din al veacurilor cer, De când Domnu’a luat la el Trupuri sfinte și curate, Ucise din răutate. Azi la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
primăvara dă în floare, Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase, Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare, Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare. Se pregătește firea toată să se preschimbe-n haină nouă
DE PRIMĂVARĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381382_a_382711]
-
negru și papuci albi, o cană cu ceai din eucalipt fierbinte în mână, a reanalizat întreaga poveste. La rece. A ajuns la concluzia că pentru el ar fi fost o mare problemă să ajungă bunic la o vârstă atât de fragedă. Orgoliu personal ? Oarecum împotriva firii, deci o mentalitate net învechită ? Nu știa prea bine care să fie explicația reală, cu premise logice, raționale. Cert era că se bucura enorm de mult că o va revedea din nou, extrem de des, pe
LA CÂT MAI MULTE VEŞNICII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381408_a_382737]
-
1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sculptatu-mi-s-a huma pe-a mea față, Brăzdatu-mi-s-a gura cu înverșunare, Și scriu pământului un cer ce se înalță În ochii cufundați- n a lor splendoare. Deschid aureola - mi - vântului, sa intre În frageda țărână, unde mi- e răstignit Cuvântul, să muțească - n necuvinte, Și cerul să se înalțe până la pământ. Rezum, cât de aproape îmi sunt acele fire- Una de humă aspră, și alta- de nisip... Mi- e sufletul integru în alba împletire
SCULPTATĂ SUNT... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381434_a_382763]
-
al îngemănării naturii cu arhitectura. Gaudi, s-a născut într-un mic sătuc catalan, Reus și provenea dintr-o familie modestă, tatăl său fiind un renumit meșter local arămar, meșteșugul tatălui influențând traiectoria profesională a fiului de la o vârstă foarte fragedă. Gaudi însuși susținea că a descoperit sensul spațiului în atelierul tatălui său, printre țevile ondulate pe care le manevră părintele său. Încă din copilărie, Gaudi a fost diagnosticat cu reumatist, condiție medical ce i-a îngrădit mobilitatea dar l-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
al îngemănării naturii cu arhitectura.Gaudi, s-a născut într-un mic sătuc catalan, Reus și provenea dintr-o familie modestă, tatăl său fiind un renumit meșter local arămar, meșteșugul tatălui influențând traiectoria profesională a fiului de la o vârstă foarte fragedă. Gaudi însuși susținea că a descoperit sensul spațiului în atelierul tatălui său, printre țevile ondulate pe care le manevră părintele său. Încă din copilărie, Gaudi a fost diagnosticat cu reumatist, condiție medical ce i-a îngrădit mobilitatea dar l-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
divine, Zvâcnind în noi cu stropi de tinerețe. Culcuș își face primăvara-n noi, Adânc în suflet zămislind culoarea, Când înfloresc întru miresme ploi, Și ne îmbie de departe zarea. Mă-mbrac în văluri adiind pe glezne Când calc covorul fraged de răcoare: Nu știu pe unde, dar citesc în semne, Căci drumul mi-a marcat dâra de floare. Citește mai mult Plouă cu mirPlouă mărunt, continuu, parfumatIar picurii sunt înfloriți de rouă, De parcă-n cer toți sfinții s-au scăldatși
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
ploi divine, Zvâcnind în noi cu stropi de tinerețe.Culcuș își face primăvara-n noi,Adânc în suflet zămislind culoarea,Când înfloresc întru miresme ploi,Și ne îmbie de departe zarea.Mă-mbrac în văluri adiind pe glezneCând calc covorul fraged de răcoare:Nu știu pe unde, dar citesc în semne,Căci drumul mi-a marcat dâra de floare.... IX. BUJORI, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Bujori Petale delicate de alb și roz bujor
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
primăvara dă în floare, Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase, Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare, Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare. Se pregătește firea toată să se preschimbe-n haină nouă
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
primăvara dă în floare,Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase,Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare,Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase.Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri:E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare;Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeriPrimesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare.Se pregătește firea toată să se preschimbe-n haină nouă,Când
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
cadran de ceasuri, pe spatele-i un stol De păsări ce-i purtau ca trenă, infinitul, Pe care “neiubitul” caligrafia “iubitul” Și vine vreme-n care de nuntă-i gata casa, Tot timpul lumii ăsteia își aștepta mireasa, Atat de fragedă, fragilă și unică părea, Încât lumina lumii din bolți se prăbușea, Vorbea tot ne-nțelesul și își găsea răspuns Întunecimea vieții, pătrunsă-n nepătruns, Blândețea din povață, cu lumânarea aprinsă Păzea ca veșnicia de vânt să nu stea stinsă; Dar
PRINȚESA CLIPELOR de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381521_a_382850]
-
de diagnosticare, tratament si recuperare. În cazul medicinei școlare, cu atât mai mult se practică în formatul modernității și este esențială ca și concept transpus în concretul cotidian, implicarea permanentă a medicului în procesul de formare a conștiinței de la vârste fragede, pe baza cunoștințelor de igienă, cu accent pe factorii de risc. Dedicată spațiului școlar în scopul păstrării sănătății acestuia, lucrarea punctuală și deopotrivă complexă a Dr. Drd.Ionuț Horia T. Leoveanu și Dr. Victor V. Petraru se înscrie în rândul acelor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
de diagnosticare, tratament si recuperare. În cazul medicinei școlare, cu atât mai mult se practică în formatul modernității și este esențială ca și concept transpus în concretul cotidian, implicarea permanentă a medicului în procesul de formare a conștiinței de la vârste fragede, pe baza cunoștințelor de igienă, cu accent pe factorii de risc.Dedicată spațiului școlar în scopul păstrării sănătății acestuia, lucrarea punctuală și deopotrivă complexă a Dr. Drd.Ionuț Horia T. Leoveanu și Dr. Victor V. Petraru se înscrie în rândul acelor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
MINCIUNELE DE CASĂ Ca oricărui copil, și mie mi- au plăcut dulciurile, dar cu măsura. Bunica făcea gogoși cu lingură, o minunăție , se mâncau pe loc, erau fragede și bune. Și, cred, de post. Ea ținea toate posturile fără să ne spună nouă, copiilor, fără să se vaite. O femeie de o ținută morală cum rar întâlnești, pe care viața a calit- o de mică. Au fost două
MINCIUNELE DE CASA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380869_a_382198]
-
de părinte, el fiind singurul responsabil pentru acest lucru”, consideră psihologul. În același timp, specialistul le recomandă părinților să stabilească reguli clare în relația cu copiii lor, în privința momentelor și a duratei de folosire a tehnologiei, încă de la vârste foarte fragede, deoarece comportamentele sunt mai ușor de modelat atunci. De cealaltă parte, specialistul în psihologia copilului crede că implementarea tehnologiei în școli trebuie încurajată, deoarece mijloacele clasice de învățare și-au dovedit ineficacitatea, iar tehnologia are o putere foarte mare de
TEHNOLOGIA NU ESTE NOCIVĂ PENTRU COPII de NICOLETA BURLACU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380896_a_382225]